Dumitru Velea ??i continu? aventura ?n lumea xerxeian?, de aceast? dat? public?nd unul dintre cele mai consistente volume de versuri semnate de domnia sa de-a lungul anilor. Spun consistente g?ndindu-m? la un anume risc al atac?rii unei at?t de vaste tematici. Cartea face parte dintr-o pornire a poetului mai de ?ntindere, dedicat? suveranilor persani din dinastia Ahemenizilor. Iar c?nd spun aceasta, am ?n vedere, cel pu?in din punct de vedere tehnic, faptul c?, dup? piesa de teatru Xerxes, apare acum Xerxes la Hellespont. Posibilit??ile de interpretare a mesajului sunt, practic, nelimitate, fiindc? transfocaliz?nd versuri sau cuvinte, f?r? efort putem ?descinde“ ?n actualitatea imediat?. De aceea, ne putem ?ntreba, justificat: nu cumva, printr-o manevra subtil?, stilistic-epica, autorul a ?uitat“ deschis? o porti?? spre problematicile biografiei sale? (Dumitru Huruba)