Gndul c a fi putut-o sugruma pe sora mea mai mic, adormit n patul de sub mine i pe care o iubeam mai mult dect orice altceva pe lume. Nu o nebunie slbatic, ci una aproape n joac. O sugestie lene, somnoroas, maliioas, care prea s atepte acolo de mult vreme.“ Acolo, adic n pivnia ntunecoas a fiinei. Gnduri ceoase, impulsuri obscure, vinovii fr vin, acuzaii difuze. Inexplicabilul sau inavuabilul resimite ca reacie fireasc. Benign demonism infantil, dincolo de logic i de orice explicaie. i totul n caruselul Relaiei, cadrul obsedant al acestor istorii de via amar, pestri, derizorie. Relaii ntre prini i copii, surori i frai, bunici i nepoi, unchi, mtui, vecini. Cu avorturi, adultere, accidente, sinucideri, apendicite, bovarism, sex aiurea, decizii pripite de nunt i desprire. Gelozie ntre surori, ura fetiei fa de predicile mamei, Parkinson i Alzheimer, Toronto i Vancouver, baluri provinciale, paralizii, primele fantazri erotice ale vrstei nubile, rochia mamei, azilul, recuperri sentimentale dup jumtate de veac, apologia vieii neinhibate“, dar i rigorile inflexibile ale unui mediu intens irizat religios. Pe scurt, via. Mai precis: draga noastr via. Cea pe care adesea uitm s-o trim, necum s-o mai i gndim.