Prin?i ?ntr?o capcan?, un pu? ?n mijlocul p?durii, doi copii, fratele cel Mare ?i fratele cel Mic, ?ncearc? s? supravie?uiasc? ?i s? g?seasc? o cale de salvare. Timp de s?pt?m?ni ?ntregi, asupra lor se abat suferin?e greu de imaginat: foame, sete, frig, spaim?, o lent? degradare a s?n?t??ii fizice ?i a celei mintale. Limbajul urmeaz? traiectoria acestei degrad?ri, pornind de la concizia rece a ?ocului ini?ial ?i ajung?nd la completa destr?mare a sensului caracteristic? delirului, la poezie desc?tu?at?, la strig?t pur ?n numele tuturor celor prin?i ?n capcan?. Eliberarea din capcan? este prilejul unei izbucniri de violen?? care aduce ?i lumin? asupra situa?iei ini?iale, r?mas? neexplicat? pe tot parcursul calvarului ?ndurat de cei doi copii, dar ?i o bre?? spre realitatea lumii ?n care tr?im. ?– C?nd ie?im afar?, facem o petrecere. – O petrecere? – Da. – Din?aia cu baloane, cu lumini ?i cu pr?jituri? – Nu, din?aia cu pietre, cu tor?e ?i cu e?afoade.“