Metafic?iunea contemporan?. Dubl? lectur? a romanului rom?nesc ?i spaniol电子书

Introducere

I. Către o poetică a metaficțiunii

I.1. Opțiuni terminologice

I.1.1. Metaliteratura

I.1.2. Metaficțiunea ca fenomen literar

I.1.3. Soluții terminologice în definirea metaficțiunii

I.1.4. Metaficțiunea reflexivă

I.1.5. „Metaficțiunea istoriografică“

I.1.6. Surfiction, fabulation

I.2. Contextualizarea metaficțiunii contemporane

I.2.1. Mimesis și poiesis

I.2.2. Problematica structuralistă

I.2.3. Metaficțiunea și postmodernismul

I.3. Metaficțiunea în literatura română și spaniolă contemporană

I.3.1. Metaficțiunea ca fenomen literar în perioade istorice de tranziție

I.3.2. Controversele receptării în spațiul românesc

I.3.3. Contextul critic spaniol

I.3.4. Redimensionarea mitului și a istoriei

I.3.5. Autoreflecția și autoreflexivitatea

II. Forme ale metaficțiunii

II.1. Metaficțiunea implicită și explicită

II.1.1. Conștiința textuală a procedeului metaficțional

II.2. Reflexivitatea textului metaficțional

II.2.1. Reduplicare/mise en abyme/pupa russa

II.2.2. Naratorul despre narator

II.3. Cititorul metaficțional intra- și extradiegetic

II.3.1. Cititor creditabil/necreditabil

II.3.2. Contractul de lectură

III. Strategii și tehnici metaficționale

III.1. Parodia

III.1.1. Parodia ca dispozitiv pragmatic al textului

III.2. Jocuri narative

III.2.1. Jocul ca strategie narativă

III.2.2. Tipuri de jocuri narative

III.3. Pseudojurnalul

III.3.1. Romanul-jurnal

III.3.2. Formele hibride

IV. Metaficțiunea în literatura română contemporană

IV.1. Contextul critic românesc

IV.1.1. Textualismul

IV.1.2. Metatext/metaproză/metaroman

IV.1.3. Experiment/experimentalism narativ

IV.2. Proza metaficțională română

IV.2.1. Desant ’83 și Generația ’80 în proză scurtă. Metaficțiunea ca joc narativ

IV.2.2. Mircea Nedelciu. Zmeura de câmpie. Negația ca afirmație a procedeului

IV.2.3. Ioan Groșan. O sută de ani de zile la Porțile Orientului. Metaficțiunea ludică

IV.2.4. Marin Mincu

IV.2.4.1. Intermezzo I. Metaficțiunea ca formă diaristică

IV.2.4.2. Intermezzo II. Metaficțiunea ca formă a autenticității

IV.2.5. Dumitru Țepeneag

IV.2.5.1. Hotel Europa. Dublul cititor al metaficțiunii

IV.2.5.2. Pont des Arts. Personajul itinerant

IV.2.6. Adrian Oțoiu

IV.2.6.1. Coaja lucrurilor sau Dansând cu Jupuitu. Romanul mediatic

IV.2.7. Gheorghe Crăciun

IV.2.7.1. Acte originale. Copii legalizate. Compunere cu paralele inegale. Lecția despre text

IV.2.7.2. Frumoasa fără corp. Metaficțiunea ca autenticitate a scriiturii

IV.2.7.3. Pupa russa. Scris și corporalitate

IV.2.8. Mircea Cărtărescu

IV.2.8.1. Orbitor. Manuscrisul dublu

IV.2.9. Răzvan Rădulescu

IV.2.9.1. Teodosie cel mic. Editorul ficțional

V. Metaficțiunea în literatura spaniolă contemporană

V.1. Contextul literar spaniol

V.1.1. De la istoria colectivă la identitatea personală

V.1.2. Incursiune în noua metaficțiune spaniolă

V.2. Gonzalo Torrente Ballester

V.2.1. La saga/fuga de J.B. Romanul muzical

V.2.2. Fragmentos de Apocalipsis. Personajul metaficțional

V.3. Juan Goytisolo

V.3.1. Juan fără de țară. Romanul ca proiecție

V.3.2. Señas de identidad. Romanul ca document personal

V.3.3. Reivindicación del Conde don Julián. Personajul proteic

V.4. José María Merino

V.4.1. Novela de Andrés Choz. Relectura ca formă epistolară

V.4.2. La orilla oscura. Ficțiunea ca vis

V.5. Antonio Muñoz Molina

V.5.1. Beatus Ille. Mise en abyme ca nucleu narativ

V.5.2. Beltenebros. Realitatea ficțională

V.6. Enrique Vila-Matas

V.6.1. Bartleby y compañía. Vocea reflexivă

V.6.2. El mal de Montano. Subiectul autoreflectării

V.7. Bernardo Atxaga

V.7.1. Obabakoak. Naratorul multiplu

V.7.2. El hijo del acordeonista. Textul palimpsest

V.8. Javier Cercas

V.8.1. Soldados de Salamina. Romanul ca „istorie reală“

V.8.2. La velocidad de la luz. Tehnica elipsei

V.9. Alfons Cervera

V.9.1. Esas vidas (2009). Romanul-confesiune

Concluzii

Bibliografie