n anii ce au urmat cderii Cortinei de Fier ce separa Europa Estic de cea Occidental, s-au produs multe mutaii n spaiul politic, social, dar i cultural al statelor aflate pn atunci sub ocupaie comunist. Multe piedestaluri au fost sfrmate i multe simboluri repudiate, din cauza deconspirrilor fcute n urma deschiderii dosarelor Securitii. Este i cazul Christei Wolf, scriitoare central a criticii anti-comuniste din Germania Democrat, acuzat, la nceputul anilor ‘90, de a fi fost informator Stasi. n 1992, presa german a lansat aceast informaie, iar de aici a nceput un ntreg conflict mediatic, mprind publicul n dou tabere, una susinnd nevinovia scriitoarei, cealalt, dimpotriv, completnd violent acuzaiile. Rspunsurile pe care Christa Wolf a ncercat s le ofere acestei descoperiri i explicaiile pe care a vrut s i le formuleze sunt cuprinse n ultima sa carte, Oraul ngerilor sau The Overcoat of Dr. Freud, un roman autobiografic. Imediat dup declanarea valului de acuzaii, Wolf a primit o burs de cercetare n SUA, unde a petrecut nou luni. Oraul ngerilor este rezultatul experienei americane, n care autoarea pune n discuie problema memoriei, a uitrii i a posibilitii de gestionare a acestora ntr-un prezent apstor. Dincolo de amplele meditaii asupra contiinei, a relaiei sale cu propria ar, a vinoviei i dincolo de episoadele de rememorare a trecutului ndeprtat, cartea este un excelent tablou al Los Angeles-ului, vzut prin ochii plini de uimire ai central-europeanului, separat, din cauza istoriei, de transformrile lumii aflate n micare. n jocul postmodern n care i nscrie cartea, grania dintre ficiune i realitate este de multe ori greu de identificat, tocmai aceast continu pendulare inndu-i cititorului atenia treaz pn la ultima pagin.