Eliberarea de jocurile min?ii电子书

Indezirabilii, publicat sub egida Institutului de Istorie ?George Bari?iu“ al Academiei Rom?ne, scoate la lumin? informa?ii pu?in cunoscute despre exodul etnicilor evrei, rom?ni, ru?i ?i ucraineni din URSS ?n Rom?nia.Cauzele, mijloacele emigr?rii, reac?ia autorit??ilor, a popula?iei autohtone ?i a organiza?iilor interna?ionale, fenomenele conexe sunt relevate ?n contextul profundelor transform?ri sociale ?i politice din perioada 1919-1939. Prezentarea unor texte scrise de ?i despre emigran?i ofer? detalii asupra atrocit??ilor comise de regimul sovietic, a modului ?n care au fost percepu?i ?i a celui ?n care au perceput indezirabilii statul na?ional unitar rom?n.Fragment din subsec?iunea ?Trecerea Nistrului ?n ambele sensuri: motive ?i consecin?e“Unul din efectele masacrelor de la Nistru din lunile februarie-martie 1932 ?i ale noului val de refugia?i din RASS Moldoveneasc? asupra opiniei publice din Rom?nia a constat ?n exprimarea pozi?iei fa?? de evenimentele tragice ?n publica?ii. Jurnali?tii ?i cercet?torii nu s-au limitat la analiza evenimentelor, ci au publicat o serie ?ntreag? de materiale despre istoria regiunii transnistrene ?i a rom?nilor de acolo. De exemplu, potrivit lui Pamfil ?eicaru, amplificarea represiunilor din URSS reprezenta unul din aspectele luptei ?mpotriva tradi?iei (familia, p?m?ntul, religia), iar rom?nii transnistreni – un bastion de ?nd?r?tnic? rezisten?? a tradi?iei. ?n fapt, purificarea regiunii transnistrene, echivala cu desfiin?area pseudo-autonomiei moldovene?ti, iar dispari?ia entit??ii intra ?n linia necesit??ilor de via?? ale centraliz?rii Moscovei, trec?nd peste particularit??ile provinciale. Motivele extermin?rii sunt rezumate ?n finalul analizei: ?Moldovenii n-au fost buni, n-au slujit scopurilor pentru care li se d?duse chiar ?i titlul de Republic? Moldoveneasc?, dispari?ia lor a ap?rut ca o porunc? nivelatoare a standardului na?ional conceput de Stalin. ?i de pe p?m?nturile unde tr?iesc de veacuri, de pe malurile Nistrului, sunt porni?i ?n dep?rt?rile pustii ?i ?nghe?ate ale Siberiei. Drumul lung ?i greu, foamea, bolile, le va tot ?mpu?ina num?rul, p?n? ce nu va mai r?m?ne niciunul din neamul blestemat al moldovenilor, ace?ti ?nd?r?tnici adversari ai uniformiz?rii staliniste. De-a lungul Rusiei ro?ii (tot at?t de milostiv? ca ?i Rusia ?arist?) mormintele lor vor ?nsemna drumul crucific?rii moldave. ?i ieri ?i azi Pohod na Sibir! Numai imbecilii ??i ?nchipuie c? esen?a na?iilor se schimb? prin revolu?ii“. La 23 martie 1932, sub impresia cazurilor, individuale sau de grup, aproape zilnice, de ?mpu?care a ??ranilor rom?ni care ?ncercau s? p?trund? din Transnistria ?n Rom?nia, Pamfil ?eicaru dezvolta ideea de standardizare spiritual? prin represiune masiv?, exterminatorie, ?ntr-un articol cu accente directe antiminoritare ?i indirecte antiguvernamentale. Raportat la incapacitatea sau imposibilitatea opririi crimelor de la frontiera sovieto-rom?n?, directorul Curentului propunea efectuarea unui schimb de popula?ie cu URSS, mediat de Societatea Na?iunilor: ?[…] exact ?n propor?ia numeric? a moldovenilor de peste Nistru ce ni s-ar trimite, am expedia comuni?ti ruteni, oameni converti?i ce nu ar mai necesita at?ta trud? uciga?? c?te sunt constr?nse autorit??ile sovietice s? fac?“. O critic? explicit? viza rolul activ pe care ar fi trebuit s?-l joace Societatea Na?iunilor: ?Un mijloc foarte simplu de a curma un asasinat, un semn de prezen?? uman? a institu?iei de asisten?? a popoarelor, de activ? prezen?? a Societ??ii Na?iunilor“. Trebuie men?ionat ?ns? faptul c?, ?ntr-un articol ulterior, se consemna sprijinul acordat de A. ?ulghin, reprezentantul ucrainean la Geneva, delega?iei Rom?niei, care a cerut condamnarea masacrelor de la Nistru ?n format multilateral. Mai mult dec?t at?t, putem observa c? ucrainenii sunt men?iona?i pe l?ng? etnicii rom?ni ca victime ale atrocit??ilor: ?Masacrele s-au repetat, ??ranii au fost ?mpu?ca?i f?r? mil?, rom?ni ?i ucraineni laolalt?“.