Bianca 243. (Se szó, se beszéd)
¥18.74
Bianca 243. (Se szó, se beszéd)
Romana 472. (Mindenkit érhet baleset)
¥18.74
Romana 472. (Mindenkit érhet baleset)
Júlia 480. (Amazon titkárn?)
¥18.74
Júlia 480. (Amazon titkárn?)
Romana 468. (?letre szóló k?telék)
¥18.74
Romana 468. (?letre szóló k?telék)
Romana 459. (Lefegyverz? csókok)
¥18.74
Romana 459. (Lefegyverz? csókok)
Bianca 232. (Horgászszerencse)
¥18.74
Bianca 232. (Horgászszerencse)
Szívhang 394. (A bozót mélyén)
¥18.74
Szívhang 394. (A bozót mélyén)
Tiffany 247. (A tenger gyüm?lcsei)
¥18.74
Tiffany 247. (A tenger gyüm?lcsei)
Júlia 458. (Védett angyal)
¥18.74
Júlia 458. (Védett angyal)
Szívhang 388. (A sivatag virága)
¥18.74
Szívhang 388. (A sivatag virága)
Szívhang 384. (Túlél?k)
¥18.74
Szívhang 384. (Túlél?k)
Júlia 449. (Els? szerelem)
¥18.74
Júlia 449. (Els? szerelem)
Inheritors - I go about in the world - free, busy, happy
¥18.74
Susan Keating Glaspell was born on July 1st, 1876 in Davenport.Glaspell, a precocious child was an active student at Davenport High School where she took an advanced course of study. By age eighteen she was earning a regular salary at the local newspaper as a journalist, and by twenty she was the author of a weekly 'Society' column.At twenty-one Glaspell enrolled at Drake University. A philosophy major, she also excelled in debate competitions, and represented Drake at the state tournament in her senior year.The day after her graduation, Glaspell again worked as a reporter, still a rare position for a woman. She was assigned to cover the state legislature and murder cases.At twenty-four, after covering the conviction of a woman accused of murdering her abusive husband, Glaspell abruptly resigned and moved back to Davenport, and with it, a hoped for career writing fiction.Her stories were published by many periodicals, including Harper's and Munsey's.Moving to Chicago she wrote her first novel, The Glory of the Conquered, in 1909. It was a best-seller.As was Glaspell's second novel, The Visioning, published in 1911 and her third, Fidelity in 1915. Each novel also received glowing reviews.With her husband Glaspell founded the Provincetown Playhouse devoted to plays that were more able to reflect contemporary American issues. Her first play, Trifles (1916), was based on the murder trial she covered as a young reporter in Des Moines. She wrote twelve groundbreaking plays over seven years for the company. By 1918 Glaspell was considered one of America's most significant new playwrights.However, the impact and critical success of Glaspell's theatre work did not unfortunately make financial sense. Therefore she continued to submit short stories in order to support her and her husband during their years with the theater.In 1931 she wrote the excellent play, Alison's House, for which she received the Pulitzer Prize.In 1936 Glaspell moved to Chicago as the Midwest Bureau Director of the Federal Theater Project. When that finished she returned to Cape Cod using the Mid-West experience in her last three novels which were increasingly focused on the region, on family life, and on theistic questions; The Morning is Near Us (1939), Norma Ashe (1942), and Judd Rankin's Daughter (1945).Susan Keating Glaspell died of viral pneumonia in Provincetown on July 28, 1948.
Júlia 578. (Natalia, a botrányhercegn?)
¥18.80
Júlia 578. (Natalia, a botrányhercegn?)
Júlia 580 (Kísértetek kíméljenek!)
¥18.80
Júlia 580 (Kísértetek kíméljenek!)
Romana 568. (Leszel a királyn?m?)
¥18.80
Romana 568. (Leszel a királyn?m?)
Romana 569 (N?faló a lakótársam)
¥18.80
Romana 569 (N?faló a lakótársam)
Romana 570 (Gyanús jegyesség)
¥18.80
Romana 570 (Gyanús jegyesség)
H. K. Andersena PASAKAS
¥18.80
Am c?utat timp s? citesc cartea ta cu aten?ie, de?i unele dintre fragmente mi-erau cunoscute. Te exprim? foarte bine: este polemic?, are energia de care am mai zis ?i pe care ai contestat-o, este o asumare sincer? ?i urmând chemarea ta, felul t?u de a vedea lucrurile, de a fi al?turi de „oamenii mari” ?i de a duce împreun? lupta pentru valorile în care crezi. Este vital? ?i, ca la Marino, repeti?ia este motivat? de (?i exprim?) intensitate. A o citi în afara caracterului ei polemic ?i a sensului de afirmare a solidarit??ii cu comunitatea de care te sim?i ata?at? înseamn? a o rata. Cred c? a fost foarte bine s? începi cu cazul Marino, c?ci este exponen?ial, dar ?i mai clar decât altele. (Gabriel Andreescu) Concluzia central? care ascunde chiar miza întregii c?r?i: „Nu cred c? fenomenul globaliz?rii, r?spândit pe mapamond, a cl?tinat identitatea francezilor, a nem?ilor, spaniolilor sau r?d?cinile altor na?iuni. Oricât de straniu ori deplasat ar suna pentru urechile unor comentatori români, adep?i ai politicii corecte, voi spune un adev?r familiar na?iunilor mari ale lumii. Exist? lucruri ce nu pot fi negociate. Între acestea sunt ?ara, familia, limba, identitatea ?i neamul”. Or, în România aceste dimensiuni ale fiin??rii noastre se „negociaz?” de peste dou? decenii, în condi?ii mistificatorii de intimidare, amenin?are c? nu po?i fi „în rândul lumii”, „european” ?i globalist, dac? nu renun?i la propria identitate, la propriile resurse umane, naturale, spirituale. Or, scriitorul român, de la cronicari la ?coala Ardelean?, pa?opti?ti, marii clasici, genera?ia Marii Uniri, cea interbelic? au fost p?zitori ai fiin?ei române?ti prin for?a crea?iei ?i a ethosului lor, cu întrerupere în deceniul proletcultist, pentru a se revigora cu genera?iile lui Nicolae Labi?, a lui Nichita St?nescu, a lui Nicolae Breban, Ioan Alexandru, a lui Cezar Iv?nescu ?i a Aurei Christi, de îndat? ce o parte dintre optzeci?ti s-a trezit din torpoarea simulacrelor postmoderniste. Sintagma din expresia tr?darea scriitorului are, acum, o dubl? trimitere: scriitorul român a fost tr?dat de elitele politice postdecembriste, dup? cum scriitorul, la rându-i, ?i-a uitat menirea de p?zitor al fiin?ei na?ionale. Solu?ia, crede Aura Christi, este, pe de o parte, heideggeriana p?zire a fiin?ei de c?tre poe?i, pe de alta, întoarcerea la vechea tabl? a valorilor europene ?i române?ti, toate abandonate de mentalitatea postmodernist?. (Theodor Codreanu) Ce sunt aceste polemice? O seam? de arabescuri excesive, radiografia patetic? ?i lucid? a unei sfâ?ieri, o serie de tentative de a în?elege, e?uate în neîn?elegere, reportajul unor revolte aneantizate în albia dezn?dejdii ?i a refuzului de a accepta s? asi?ti – redus la mu?enie, deci, vinovat din start – la comercializarea, trivializarea infernului comunist. Proces culminat, incredibil, cu un masacru al inocen?ilor regizat într?un stil de extrac?ie neostalinist?. Cum s? califici altfel vân?toarea de oameni mari, prin care s?a perpetuat europenitatea culturii române în anii dictaturii stalinisto?dejiste? Vân?toare organizat? sub ochii no?tri, în s?rmana noastr? democra?ie. Ce sunt aceste polemice? Poate, un semn al speran?ei c? nu e vândut chiar totul. Nu e terfelit chiar totul. Nu e pierdut chiar totul. (Aura Christi)
Júlia 577. (Titkos viszony)
¥18.80
Júlia 577. (Titkos viszony)
Romana 567. (Nem kell mindig szenzáció)
¥18.80
Romana 567. (Nem kell mindig szenzáció)

购物车
个人中心

