购物车
个人中心
Vlaicu-Voda. Balada stramosilor
￥16.35
Biblioteca colarului“ cuprinde cele mai preuite opere ale scriitorilor clasici ai literaturii romne din programa colar. Crile de neuitat ale copilriei sunt disponibile astzi si in format e-book.
Drag ?mi e s? fac armata
￥16.35
...gasesc o adevarata satisfacere de a va declara ca sunt de parerea dumneavoastra in privirea talentului poetic al junelui Petre Dulfu. Ziua se cunoaste de dimineata zice romanul. Astfel din primele poezii m-am convins ca Petre Dulfu poseda in suflet scanteia sacra si sub condei o limba armonioasa pe care stie s-o mladie dupa cerintele ritmului. Talent exista: el e un dar al naturii si e menit a se dezvolta cu timpul pentru a crea opere frumoase ce vor inavuti literatura noastra. Trebuie dar a fi incurajat si sustinut pe calea in care a intrat cale buna si roditoare caci fiecare planta in pamantul ei prospera.“ – Vasile Alecsandri
Critice
￥16.35
Cugetarea ascu?it?? ?i pu?intel sceptic?? pe care o g??sim ?n proverbe expresia colorat?? ?i plastic?? alternan?a de z?mbet ?i triste??? tot sufletul poporului variat ca o prim??var?? de la noi le g??sim ?n cel dint??i povestitor artist al nostru Ion Neculce - care nu e un mare c??rturar cum au fost Costine?tii ?i care vorbe?te ca un r??z??? sf??tos de odinioar??. N??cazurile s??racei Moldove Neculce le-a avut scrise ?n inima lui cum spune ?nsu?i. ?n marginile limbii simple ?i ?n?elepte a adunat ?n cronica lui comori de frumuse?i artistice. Letopise?ul s??u mi-i carte de c??p??t?i - ?i de c?te ori ?l deschid mi se umple sufletul de pl??ceri rare. [...] De la Ion Neculce ?i p?n?? la Creang?? a curs vreme ?ndelungat??: aproape dou?? veacuri. ??i ?n unul ?i ?n altul sim?esc ?ns?? sufletul cel ve?nic al neamului. ??i la unul ?i la altul g??sesc caracterele specifice ale poporului nostru. ??i unul ?i altul au ?nflorit pe aceste plaiuri ?i au scos la soare vechile comori. Am?ndoi au f??cut parte din acea familie de oameni rari ?i ciuda?i care ies din c?nd ?n c?nd de pe drumurile ob?te?ti ?i se r??zle?esc c?nt?nd cu ochii spre cer. Ca ?i ei odinioar?? c?te un p??stor nec??rturar se ?n??l?a pe aripi de g?nduri ?i de visuri c?nt?nd sfios frumuse?a ve?nic schimb??toarelor lucruri ?i jalea scurtei ?i trec??toarei vie?i. Aici e panteonul meu literar simplu ?i rustic f??r?? podoabe ca natura ?ns?? m??re? ca ?i d?nsa. Sim?indu-m?? al acestui popor ?i al trecutului ?i ucenic al acestor mari ?nainta?i le ?nchin lor clipa solemn?? de acum ?n care o adunare a?a de aleas?? pe ei ?i cinste?te ?n umila mea oper??. Mihail SADOVEANU Poezia popular??
Povestea vorbii
￥16.35
Biblioteca colarului“ cuprinde cele mai preuite opere ale scriitorilor clasici ai literaturii romne din programa colar. Crile de neuitat ale copilriei sunt disponibile astzi si in format e-book.
Balade vesele ?i triste
￥16.35
Urechi au luat izvoarele letopise?ului s??u ?n cronicile anterioare a ???rii ?n predaniile b??tr?nilor ?n hrisoavele domnilor ?i ?ndeos??bi ?n cronicarii le?e?ti a c??ror limb?? precum ?i acea latineasc?? le cuno?tea. De aceasta nu trebuie s?? ne mir??m. ?naintea venirei domnilor ?arigr??deni limbile latin?? slavon?? ?i polon?? era tot a?a de familiare boierilor ?i tot ce era ?nsemnat ?n societatea rom?n?? precum mai pre urm?? se f??cur?? acea elin?? ?n timpul fanario?ilor ?i ast??zi acea fran?ez??. [...] Cronica lui Urechi au slujit de urzeal?? tuturor cronicarilor urm??tori. Mai ?nt?i ea au slujit la compila?iile lui Evstratie Logof??tul Simeon Dasc??lul ?i Misail C??lug??rul. Lucrarea acestor s-au m??rginit ?n copierea letopise?ului lui Urechi cu oare?care adaosuri ?i noti?ii geografice a ???rilor megie?ite cu Moldova. Mihail KOG??LNICEANU Noti?ie biografic?? a cronicarilor Moldaviei
Ciocoii vechi ?i noi
￥16.35
Mihai Eminescu ne-a l?sat o oper? liric? vast?, tematica poeziilor sale fiind variat?: poezie de dragoste, filozofic?, poezia naturii sau social?.Poet tradi?ionalist, absoarbe teme din tradi?ia rom?neasc?, pe care le prelucreaz? ?n stil propriu, devenind astfel un mare poet na?ional.
Descrierea Moldovei
￥16.35
Mara unul dintre cele mai importante romane ale literaturii romane poate deschide dialoguri fertile atat cu istoricii literari de azi cat si cu sociologii de maine atat cu cei care vor sa cunoasca secolul al XIX-lea al periferiilor Europei centrale cat si cu cei care vor sa se aseze temeinic in secolul XX al ofensivelor feministe. Roman al femininului invingator Mara le poate propune regizorilor imagini retro memorabile dintr-o lume care a fost. Si personaje care merita marile competitii ale artei fie teatrale sau cinematografice.
Poezii ?i proz?
￥16.35
Cap al poeziei noastre literare ?n genera?ia trecut?, poetul Doinelor ?i L?crimioarelor, culeg?torul c?ntecelor populare p?ruse a-?i fi terminat chemarea literar?. ?i nici aten?ia publicului nu mai era ?ndreptat? spre poezie; o agitare stearp? preocup? toate spiritele. Deodat?, dup? o lung? t?cere, din mijlocul iernii grele ce o petrecuse ?n izolare la Mirce?ti, ?i iernii mult mai grele ce o petrecea izolat ?n literatura ??rii sale, poetul nostru re?nviat ne surprinse cu publicarea Pastelurilor…, un ?ir de poezii, cele mai multe lirice, de regul? descrieri, c?teva idile, toate ?nsufle?ite de o sim?ire a?a de curat? ?i de puternic? a naturii, scrise ?ntr-o limb? a?a de frumoas?, ?nc?t au devenit f?r? comparare cea mai mare podoab? a poeziei lui Alecsandri, o podoab? a literaturii rom?ne ?ndeob?te.
Imnul l?utei rom?ne?ti
￥16.35
Colec?ie de povestiri populareCuprins:POZNE DIN COPIL?RIEBAZACONII DIN JUNIEN?ZDR?V?NII DIN ARMAT??OLTIC?RII FAMILIALEP?CAL? ?I T?NDAL?NEROZII DE PUS ?N PASC?GOGOM?NII DE-ALE CASEIP?C?LISMEPRAMATII ?I OBR?ZNICIIAVARI?II P?CLI?ITETIC?LO?II MANGOSITETR?ND?VELI TR?SNITEBRA?OAVE BE?IVITEBENGHIURI NEGHIOBE?TIRENGHIURI CO?C?RE?TIGOGONELE GOGONATEP?T?R?NII V?N?TORE?TIGIUMBU?LUCURI NEBISERICOASETOANE BOIERE?TIVORBE DE DUH ?I DE N?DUHVORB?-NTOARS?PEPELEA ?I AL?I NEF?RTA?I
C?ntece b?tr?ne?ti ale rom?nilor
￥16.35
O comoar? antic?. Un sacrificiu suprem.Un secret pentru care merit? s? ucizi. Alexandria, Egipt, 1977. ?n timpul unei scufund?ri ?n c?utarea unei epave, arheologul Isabella Warnock descoper? un artefact care nu seam?n? cu nimic din ceea ce ea a v?zut vreodat?: un astrarium, un instrument misterios, despre care se spune c? ar fi avut puterea de a hot?r? destinele faraonilor ?i regilor ?nc? de la ?nceputurile istoriei.Isabella pl?te?te ?ns? pre?ul suprem pentru descoperirea sa, ?i misiunea p?str?rii ?n siguran?? a acestui obiect de o valoare inestimabil? ?i revine so?ului ei, Oliver. ?n lupta cu un adversar necunoscut ?i cu o sect? puternic?, preg?tit? s? fac? orice pentru a pune m?na pe astrarium, Oliver se treze?te prins ?ntr-un v?rtej de evenimente, o curs? nebuneasc? pentru a proteja un secret de veacuri ?n lumea plin? de primejdii ?i comploturi a egiptologilor, ?n care vr?jile str?vechi ?i legendele intr? ?n conflict violent cu ambi?iile moderne. Alert ?i fascinant, acest thriller constituie o lectur? obligatorie pentru fanii lui Kate Mosse ?i ai lui Dan Brown.
Negru pe alb
￥16.35
Dup? titlul ?i dup? cuprinderea acestui mic volum, ?e?cine va vedea c?am avut drept model frumoasa nuvel? istoric? a domnului C. Negruzzi asupra lui Alexandru L?pu?neanu. Ca orice imita?ie, ?ncerc?rile mele sunt, negre?it, cu mult mai prejos de acel mic cap d?oper?; ?n lipsa talentului, m?am silit cel pu?in s? p?strez, pre c?t s?a putut, formele ?i limba Letopisi?elor na?ionale, cu care, ?n dreptate, se poate l?uda mai v?rtos ?ara Moldovei; s? adun datine, numiri ?i cuvinte b?tr?ne?ti, spre a colora aceste dou? episoduri culese din cronicele vechi. Faptele istorice ale unei ??ri sau ale unei epoci au totdeauna un interes mai viu c?nd traiul ?i ideile, obiceiele ?i graiul de acolo sau de atunci ne sunt cunoscute. Scopul roman?elor istorice este, ?n parte, d?a ni le ar?ta; ?sta este ?i folosul lor instructiv.
Doamna Chiajna
￥16.35
Dup? titlul ?i dup? cuprinderea acestui mic volum, ?e?cine va vedea c?am avut drept model frumoasa nuvel? istoric? a domnului C. Negruzzi asupra lui Alexandru L?pu?neanu. Ca orce imita?ie, ?ncerc?rile mele sunt, negre?it, cu mult mai prejos de acel mic cap d?oper?; ?n lipsa talentului, m?am silit cel pu?in s? p?strez, pre c?t s?a putut, formele ?i limba Letopisi?elor na?ionale, cu care, ?n dreptate, se poate l?uda mai v?rtos ?ara Moldovei; s? adun datine, numiri ?i cuvinte b?tr?ne?ti, spre a colora aceste dou? episoduri culese din cronicele vechiFaptele istorice ale unei ??ri sau ale unei epoci au totdeauna un interes mai viu c?nd traiul ?i ideile, obiceiele ?i graiul de acolo sau de atunci ne sunt cunoscute. Scopul roman?elor istorice este, ?n parte, d?a ni le ar?ta; ?sta este ?i folosul lor instructiv. Alexandru Odobescu
Din lumea celor care nu cuv?nt?
￥16.35
Aceste confesiuni au un caracter istoric i politic. S-ar prea deci c ele nu prezint dect un interes pentru specialiti cu menirea de a rmne simple documente de fapte pentru istoricii viitorului. Scrisorile domnului Ghica ns au un farmec literar i psihologic. Dac le urmreti cu atenie te simi mprietenit cu interesul faptelor i evenimentelor felurite ce se desfoar ntre ele ca nite tablouri triste i mree din panorama unei mari epoci sociale. Ca contimporan i ca unul din actorii principali ai acestei epoci domnul Ion Ghica desigur acum cnd ne povestete aminitirile sale din pribegie revars peste ele o emoiune personal care se trdeaz adeseori n unele pagini de o rar frumusee stilistic. i apoi vedei: chiar titlul Amintiri din pribegia de la 1848 are nu tiu ce aer de melancolie duioas ca o poveste din btrni. Cetirea acestor confesiuni mi-au produs o profund i fermectoare impresie. Ele mi-au mbogit mintea cu multe cunotine i mi-au alintat inima ca o poveste lung i frumoas rostit de un moneag nelept i ilustru.“ – Traian Demetrescu
Letopise?ul ??rii Moldovei. O sam? de cuvinte
￥16.35
Pann are meteugul micrii fine, al amestecului savuros de mirosuri lingvistice tari. Portretul feciorului de mprat, fiu de iganc, poate servi ca specimen [...].Toate mainriile comediei sunt folosite, bineneles, cu materie aforistic, monologul, dialogul cu replici simetrice, jocurile de a parte, micile bufonerii de limbaj sau de mimic, Povestea vorbei fiind o comedie a cuvintelor pure i o comedie uman, fcut din observaii impersonale, surprinztoare n totala lor lips de inedit.“ – George Clinescu
Faraonii
￥16.35
Locul pe care-l ocup? un scriitor ?n ierarhia istoriei literare a unei na?iuni e condi?ionat de cel pu?in trei factori: personalitatea sa opera sa ?i in???uen?a acestei opere ?n primul r?nd asupra contemporanilor s?i ?i implicit dup? aceea asupra urma?ilor; a?adar ecoul prelungit ?i durabil cu care aceast? oper? ancoreaz? ?n posteritate. Perpessicius
Fire de tort
￥16.35
Personalitatea lui Miron Costin se dovede?te a fi total deosebit?? de a lui Ureche. Nu are principii de stat nu face filosofie politic?? nu se g?nde?te la rela?iile care exist?? sau care trebuie s?? existe ?ntre suveran ?i supu?ii lui ?i nici nu a meditat asupra misiunii pe care o are ?n societatea contemporan?? clasa nobil?? c??reia ?i apar?ine. Toate acestea sunt lucruri pe care el le simte dar nu le spune pentru c?? pe d?nsul nu-l intereseaz?? istoria ?n sensul Rena?terii celeilalte care t?rziu p??trunsese ?n Polonia ?i mai t?rziu ?nc?? la noi; pe d?nsul ?l preocup?? ceea ce se ?nt?mpl?? cu el ?i cu familia lui. [...] Nicolae IORGA Istoria literaturi rom?ne?ti
Dic?ionar de proverbe rom?ne?ti
￥16.35
La temelia acestei culegeri de folclor stau cercet??rile de teren pe care le-am efectuat ?n ultimele dou?? decenii ?n localit???i din Republica Moldova ?n special din st?nga Nistrului regiune denumit?? tradi?ional Transnistria precum ?i din Bucovina. O baz?? solid?? o constituie materialele p??strate ?n arhiva Academiei de ??tiin?e a Republicii Moldova informa?ii colectate ?i depozitate ?n anii de dup?? cel de-al doilea r??zboi mondial. De un real folos ne-au fost colec?iile de folclor ?ngrijite ?i publicate de cercet??tori din ?ar?? precum ?i ?nregistr??rile f??cute ?n cadrul Festivalului folclorului ost???esc ce se desf???oar?? la Chi?in??u la ale c??rei cinci edi?ii am participat p?n?? acum. O parte ?nsemnat?? din aceste materiale cum ar fi legende povestiri orale snoave basme c?ntece epice eroice istorice lirica popular?? ?n marea sa diversitate crea?ii din complexul ceremonial de familie ?i calendaristic etc. au v??zut anterior lumina tiparului ?n ziare ?i reviste ?n volume tematice culegeri zonale ?i monografii folclorice ale unor localit???i. ?n context men?ion??m c?? este salutabil?? mai ales aceast?? din urm?? ac?iune de alc??tuire ?n ultimii ani a unor studii ?i culegeri etnofolclorice ale satelor din st?nga Prutului chiar dac?? unii autori sunt mai pu?in aviza?i. Tudor Colac
Pove?ti
￥16.35
Stejarul din Borzeti", subintitulat nc de la prima apariie "Legend istoric", este o reevaluare a unei legende populare povestit lui N. Gane de V. Alecsandri – aa cum singur autorul mrturisete ntr-o not ce nsoete scrierea. In centrul legendei st marele tefan, nfiat n dou ipostaze distincte: copil – jucndu-se “de-a rzboiul“, “motiv“ pentru care Gheorghie, prietenul i tovarul lui de joac este ucis de sgeile ttarilor invadatori, i domn – dup btlia de la Lipinti, cnd fiul hanului, luat prizonier, este judecat i osndit sub acelai stejar, unde, cu trei decenii n urm, pierise, n timpul unui joc nevinovat de copii, micuul Gheorghie. Evocarea celor dou momente ofer scriitorului prilejul unei grandioase i inedite imagini n centrul creia st tefan cel Mare, ocrotitor al Moldovei, “domn i erou, n gloriosul veac de aur“. — Constantin Mohanu
Ne cheam? p?m?ntul
￥16.35
In anul 1897 folosindu-m?? de vizita celebrului literat rus dl. Vladimir Korolenko am cetit oaspetelui meu c?teva poezii ruse?ti scrise de Alexandru Hasdeu ?i aceste poezii erau [adic??: au fost!] o adev??rat?? descoperire pentru nuvelistul rus care apoi ceti singur de mai multe ori unele buc???i aproape inedite... Zamfir C. RALLY-ARBORE (1845-1933) ?n monografia sa Basarabia ?n secolul XIX
P?cal? ?i T?ndal?
￥16.35
Proza literar? a lui Eminescu reprezint?, cercet?nd-o mai ad?nc ?i ?n toat? ?ntinderea ei, expresia unui moment important din dezvoltarea romantismului romanesc: momentul structuraliz?rii estetice, al dimension?rii lui spirituale. Eminescu las? deschise, prin epica sa, cel pu?in dou? drumuri ?n literatura rom?n?: drumul prozei fantastice ?i cel al epicii filozofice, d?nd el ?nsu?i modele ?n aceasta privin??. "S?rmanul Dionis" ?i "Avatarii faraonului Tla" r?m?n dou? prototipuri de literatur?, ?n care se ?nt?lnesc ?i se unific? reprezent?rile unui liric vizionar ?i incertitudinile unei firi meditative, d?rze ?n aspira?ia ei de a g?si, cu pre?ul unor dureroase ?nfr?ngeri, solu?ii ?n problemele esen?iale ale existen?ei.
Teatru
￥16.35
[...] Plutonismul borealismul si neptunismul traiesc intr-o corespondenta perpetua cu serafismul in mai toate poemele vizionare si in prozele eminesciene. Mi se pare ca nucleul lui se afla in Cezara unde poetul trateaza programatic tema ?sanatoasei barbarii“ asociindu-i trei mituri: mitul implinirii erotice mitul paradisului rustic si mitul reincorporarii fiintei in natura... Este o parabola in care sihastria si senzualitatea se conjuga cu o filosofie a plenitudinii si a singuratatii. Eminescu creeaza aici ca un pandant al paradisului lunar din Sarmanul Dionis un rai pamantesc prin care cutreiera nerusinat de frumoasa cu toata bucuria simturilor dezlantuite Cezara.
