购物车
个人中心
?iganiada
￥16.35
Stolnicul a scris o carte erudit?, dar textul s?u este departe de a fi aglomerare nesf?r?it? de date ?i de fapte. G?nduri limpezi, unite ?n sisteme ce pot purta numele de filozofie a culturii (stima sa pentru actul civilizatoriu ?i pentru civiliza?ia vechilor greci) ?i de filozofie a istoriei (concretizat? ?n acea concep?ie a evolu?iei, a devenirii ?n istorie ("na?terea ?i stric?ciunea"): "Toate lucr?rile ce s?nt ?n lume au ?i aceste trei stepene dupr? ce s? fac, adec?te urcarea, starea ?i pogor?rea, au, cum le zic al?ii: ad?ugarea, starea ?i plecarea". Cartea Stolnicului nu este – de prisos s? o mai spunem – o cronic?. Locul marelui c?rturar nu este printre cronicari, ci categoric al?turi de istorici, l?ng? un Dimitrie Cantemir, de pild?, ?ntr-o vecin?tate la care aspir? cu justificate preten?ii. Scrierea sa se disociaz? vizibil de textele contemporanilor, sclipirea geniului ?i capacitatea de a str?bate spa?iile ample ale trecutului ?l despart de alc?tuitorii letopise?elor, indivizi marca?i oricum de o modestie doar incidental atenuat? de aspira?ia spre g?ndul elevat. Dac? ar fi fost terminat? (dac?, cu alte cuvinte, autorul ei, c?ruia cu greu ?i g?sim un egal printre contemporanii "munteni", s-ar fi putut sustrage agita?iilor la a c?ror surs? se afla adesea), Istoria ??rii Rum?ne?ti, cu fraza ei alambicat?, cu excursiile ei fastuoase ?i paradele de impresionant? erudi?ie, ar fi ?nchegat. O istorie spectaculoas?, fascinant?, ca mai toate produc?iile Barocului, sub al c?rui semn se des?v?r?ise, prin asimil?ri de mare profunzime, spiritul nelini?tit al autorului ei. Dan Horia MAZILU
Faraonii
￥16.35
Locul pe care-l ocup? un scriitor ?n ierarhia istoriei literare a unei na?iuni e condi?ionat de cel pu?in trei factori: personalitatea sa opera sa ?i in???uen?a acestei opere ?n primul r?nd asupra contemporanilor s?i ?i implicit dup? aceea asupra urma?ilor; a?adar ecoul prelungit ?i durabil cu care aceast? oper? ancoreaz? ?n posteritate. Perpessicius
Snoave sau pove?ti populare
￥16.35
Ct privete poeziile dlui Stamati dei un critic posomort ar putea gsi n ele oarecare neglijri de rime mrturisesc c eu le-am cetit cu mult interes [...] i [...] snt dispus a descoperi multe frumusei n poeziile sale.“ – V. Alecsandri
?n zarea anilor
￥16.35
Cele cuprinse-n cartea aceasta au fost scrise si publicate in deosebite timpuri la deosebite ocaziuni si-n urma unor deosebite indemnuri sunt deci in ele pe ici pe colo fie repetitiuni fie complectari care vor fi suparand pe unii dintre cititori. Le cer acestora iertare; am socotit insa ca buna credinta literara imi impune sa le reproduc toate asa cum au fost publicate fara de nici o scadere si fara de nici un adaos. (Ioan Slavici)
Negru pe alb
￥16.35
Dup? titlul ?i dup? cuprinderea acestui mic volum, ?e?cine va vedea c?am avut drept model frumoasa nuvel? istoric? a domnului C. Negruzzi asupra lui Alexandru L?pu?neanu. Ca orice imita?ie, ?ncerc?rile mele sunt, negre?it, cu mult mai prejos de acel mic cap d?oper?; ?n lipsa talentului, m?am silit cel pu?in s? p?strez, pre c?t s?a putut, formele ?i limba Letopisi?elor na?ionale, cu care, ?n dreptate, se poate l?uda mai v?rtos ?ara Moldovei; s? adun datine, numiri ?i cuvinte b?tr?ne?ti, spre a colora aceste dou? episoduri culese din cronicele vechi. Faptele istorice ale unei ??ri sau ale unei epoci au totdeauna un interes mai viu c?nd traiul ?i ideile, obiceiele ?i graiul de acolo sau de atunci ne sunt cunoscute. Scopul roman?elor istorice este, ?n parte, d?a ni le ar?ta; ?sta este ?i folosul lor instructiv.
Doamna Chiajna
￥16.35
Dup? titlul ?i dup? cuprinderea acestui mic volum, ?e?cine va vedea c?am avut drept model frumoasa nuvel? istoric? a domnului C. Negruzzi asupra lui Alexandru L?pu?neanu. Ca orce imita?ie, ?ncerc?rile mele sunt, negre?it, cu mult mai prejos de acel mic cap d?oper?; ?n lipsa talentului, m?am silit cel pu?in s? p?strez, pre c?t s?a putut, formele ?i limba Letopisi?elor na?ionale, cu care, ?n dreptate, se poate l?uda mai v?rtos ?ara Moldovei; s? adun datine, numiri ?i cuvinte b?tr?ne?ti, spre a colora aceste dou? episoduri culese din cronicele vechiFaptele istorice ale unei ??ri sau ale unei epoci au totdeauna un interes mai viu c?nd traiul ?i ideile, obiceiele ?i graiul de acolo sau de atunci ne sunt cunoscute. Scopul roman?elor istorice este, ?n parte, d?a ni le ar?ta; ?sta este ?i folosul lor instructiv. Alexandru Odobescu
Letopise?ul ??rii Moldovei. O sam? de cuvinte
￥16.35
Pann are meteugul micrii fine, al amestecului savuros de mirosuri lingvistice tari. Portretul feciorului de mprat, fiu de iganc, poate servi ca specimen [...].Toate mainriile comediei sunt folosite, bineneles, cu materie aforistic, monologul, dialogul cu replici simetrice, jocurile de a parte, micile bufonerii de limbaj sau de mimic, Povestea vorbei fiind o comedie a cuvintelor pure i o comedie uman, fcut din observaii impersonale, surprinztoare n totala lor lips de inedit.“ – George Clinescu
Ciocoii vechi ?i noi
￥16.35
Mihai Eminescu ne-a l?sat o oper? liric? vast?, tematica poeziilor sale fiind variat?: poezie de dragoste, filozofic?, poezia naturii sau social?.Poet tradi?ionalist, absoarbe teme din tradi?ia rom?neasc?, pe care le prelucreaz? ?n stil propriu, devenind astfel un mare poet na?ional.
Descrierea Moldovei
￥16.35
Mara unul dintre cele mai importante romane ale literaturii romane poate deschide dialoguri fertile atat cu istoricii literari de azi cat si cu sociologii de maine atat cu cei care vor sa cunoasca secolul al XIX-lea al periferiilor Europei centrale cat si cu cei care vor sa se aseze temeinic in secolul XX al ofensivelor feministe. Roman al femininului invingator Mara le poate propune regizorilor imagini retro memorabile dintr-o lume care a fost. Si personaje care merita marile competitii ale artei fie teatrale sau cinematografice.
Poezii ?i proz?
￥16.35
Cap al poeziei noastre literare ?n genera?ia trecut?, poetul Doinelor ?i L?crimioarelor, culeg?torul c?ntecelor populare p?ruse a-?i fi terminat chemarea literar?. ?i nici aten?ia publicului nu mai era ?ndreptat? spre poezie; o agitare stearp? preocup? toate spiritele. Deodat?, dup? o lung? t?cere, din mijlocul iernii grele ce o petrecuse ?n izolare la Mirce?ti, ?i iernii mult mai grele ce o petrecea izolat ?n literatura ??rii sale, poetul nostru re?nviat ne surprinse cu publicarea Pastelurilor…, un ?ir de poezii, cele mai multe lirice, de regul? descrieri, c?teva idile, toate ?nsufle?ite de o sim?ire a?a de curat? ?i de puternic? a naturii, scrise ?ntr-o limb? a?a de frumoas?, ?nc?t au devenit f?r? comparare cea mai mare podoab? a poeziei lui Alecsandri, o podoab? a literaturii rom?ne ?ndeob?te.
?ntuneric ?i lumin?
￥16.35
Nu invenia epic sau aciunea (cunoscut de mai nainte) intereseaz la Budai-Deleanu, ct viziunea sa satiric caricatural, enorma jovialitate, verva parodistic inepuizabil, formidabila ironie, n fine, capacitatea maxim de a zugrvi autentic realitatea sub aparenele cele mai bufone i de a propune idei pe calea bunei dispoziii continui. (…) Veritabila creaie a lui Budai-Deleanu nu trebuie cutat n direcia tipurilor individuale. La fel ca scriitorii ardeleni de mai trziu, ca, de pild, Rebreanu, Budai e, n schimb, un excelent observator i pictor al aglomerrilor umane, al maselor vzute sub aspect colectiv, deci, cu att mai mult al iganilor, caracterizai printr-o existen tribal, gregar."Alexandru Piru
Troi?a
￥16.35
Autor al lui Alexandru L?pu?neanu, nuvela unanim recunoscut? drept o capodoper? ?n peisajul literelor rom?ne?ti, Costache Negruzzi (1808-1868) se dovede?te a fi ?i un fin observator al lumii ?i vremurilor sale. Citind scrisorile din Negru pe alb, vom descoperi un foarte bun jurnalist ?i un umorist de calitate, din aceea?i v?n? bonom? ?i s?n?toas? ca ?i Creang?, dar ?i ,,tr?ndav? Moldov?'' cu t?rgu?oarele sale ?i cu oamenii ei ridicoli ori, dimpotriv?, cu demnii urma?i ai r?ze?ilor lui ?tefan.
Din lumea celor care nu cuv?nt?
￥16.35
Aceste confesiuni au un caracter istoric i politic. S-ar prea deci c ele nu prezint dect un interes pentru specialiti cu menirea de a rmne simple documente de fapte pentru istoricii viitorului. Scrisorile domnului Ghica ns au un farmec literar i psihologic. Dac le urmreti cu atenie te simi mprietenit cu interesul faptelor i evenimentelor felurite ce se desfoar ntre ele ca nite tablouri triste i mree din panorama unei mari epoci sociale. Ca contimporan i ca unul din actorii principali ai acestei epoci domnul Ion Ghica desigur acum cnd ne povestete aminitirile sale din pribegie revars peste ele o emoiune personal care se trdeaz adeseori n unele pagini de o rar frumusee stilistic. i apoi vedei: chiar titlul Amintiri din pribegia de la 1848 are nu tiu ce aer de melancolie duioas ca o poveste din btrni. Cetirea acestor confesiuni mi-au produs o profund i fermectoare impresie. Ele mi-au mbogit mintea cu multe cunotine i mi-au alintat inima ca o poveste lung i frumoas rostit de un moneag nelept i ilustru.“ – Traian Demetrescu
Eerst aanbellen: Een Hartendiefjes Kortverhaal
￥16.35
Eerst aanbellen: Een Hartendiefjes Kortverhaal
Ne cheam? p?m?ntul
￥16.35
In anul 1897 folosindu-m?? de vizita celebrului literat rus dl. Vladimir Korolenko am cetit oaspetelui meu c?teva poezii ruse?ti scrise de Alexandru Hasdeu ?i aceste poezii erau [adic??: au fost!] o adev??rat?? descoperire pentru nuvelistul rus care apoi ceti singur de mai multe ori unele buc???i aproape inedite... Zamfir C. RALLY-ARBORE (1845-1933) ?n monografia sa Basarabia ?n secolul XIX
P?cal? ?i T?ndal?
￥16.35
Proza literar? a lui Eminescu reprezint?, cercet?nd-o mai ad?nc ?i ?n toat? ?ntinderea ei, expresia unui moment important din dezvoltarea romantismului romanesc: momentul structuraliz?rii estetice, al dimension?rii lui spirituale. Eminescu las? deschise, prin epica sa, cel pu?in dou? drumuri ?n literatura rom?n?: drumul prozei fantastice ?i cel al epicii filozofice, d?nd el ?nsu?i modele ?n aceasta privin??. "S?rmanul Dionis" ?i "Avatarii faraonului Tla" r?m?n dou? prototipuri de literatur?, ?n care se ?nt?lnesc ?i se unific? reprezent?rile unui liric vizionar ?i incertitudinile unei firi meditative, d?rze ?n aspira?ia ei de a g?si, cu pre?ul unor dureroase ?nfr?ngeri, solu?ii ?n problemele esen?iale ale existen?ei.
Fire de tort
￥16.35
Personalitatea lui Miron Costin se dovede?te a fi total deosebit?? de a lui Ureche. Nu are principii de stat nu face filosofie politic?? nu se g?nde?te la rela?iile care exist?? sau care trebuie s?? existe ?ntre suveran ?i supu?ii lui ?i nici nu a meditat asupra misiunii pe care o are ?n societatea contemporan?? clasa nobil?? c??reia ?i apar?ine. Toate acestea sunt lucruri pe care el le simte dar nu le spune pentru c?? pe d?nsul nu-l intereseaz?? istoria ?n sensul Rena?terii celeilalte care t?rziu p??trunsese ?n Polonia ?i mai t?rziu ?nc?? la noi; pe d?nsul ?l preocup?? ceea ce se ?nt?mpl?? cu el ?i cu familia lui. [...] Nicolae IORGA Istoria literaturi rom?ne?ti
Scriitori rom?ni
￥16.35
ntia lucrare importanta a lui Ibrileanu, Spiritul critic n cultura romneasc (1908) este un eseu sociologic. Autorul analizeaz geneza formelor culturii n Romnia, lund ca documente operele scriitorilor mai nsemnai din perioada 1840-1880, adic din momentul apariiei revistei lui Mihail Koglniceanu, Dacia literar – unde se afirm pentru ntia oar spiritul critic, condamnndu-se literatura de imitaie si se atrage atenia asupra necesitii reprezentrii caracterului naional – pn la constituirea statului romn modern, cnd Romnia a luat fizionomia unui stat european. Aceast oper a lui Ibrileanu, de o cuceritoare vioiciune dialectic, conine observaii ptrunztoare asupra atitudinii principalilor scriitori romni fa de formele de civilizaie si cultur dintr-un proces de patru decenii de dezvoltare, trecnd prin revoluia burghezo-democrat de la 1848, Unirea Principatelor si dobndirea independenei naionale.
Spiritul critic ?n cultura rom?neasc?
￥16.35
Cntecul ce-ades i-l cntCnd te-adorm n fapt de sear,Puiule, e-un cntec sfnt,Vechi i simplu de la ar.Mama mi-l cnta i ea,i, la versul lui cel dulce,Puiul ei se potoleai-o lsa frumos s-l culce.Azi te-adorm cu dnsul eu,Ieri — el m-adormea pe mine,i-adormi pe tatl meuCnd era copil ca tine…Mine, cnd voi fi pmnt,Nu uita nici tu — i zi-le,Zi-le doina, cntec sfnt,La copiii ti, copile!“
Poezii populare ale romanilor
￥16.35
Mitropolitul Antim este dup? c?te ?tim p?n? acum primul care rup?nd cu tradi?ia se urc? ?n amvonul mitropoliei ?n zilele marilor s?rb?tori ca s? gr?iasc? poporului s?u drept de la suflet la suflet. P?n? la el ?n biserica noastr? locul predicii ?l ?inea cazania; dar cazaniile alc?tuite cu multe veacuri ?n urm? cuprindeau explicarea textelor evanghelice ?n linii general-omene?ti ca pentru toate vremurile ?i pentru toate societ??ile pe c?nd societatea rom?neasc? de la ?nceputul secolului al XVIII lea avea nevoie de o ?nv???tur? vie adaptat? la nevoile ei duhovnice?ti la suferin?ele ei la durerile ei. Mitropolitul Antim a ?n?eles acest mare adev?r ?i de pe ?n?l?imea amvonului el a ?tiut s? g?seasc? cuvinte mi?c?toare de m?ng?iere care r?sunau ad?nc ?n suflete alin?nd necazurile unui neam ?ntreg ca de pild? acele discrete aluzii la l?comia nes??ioas? a turcilor care nu mai conteneau cu biruri ?i angarale. ?n evolu?ia literaturii vechi Antim Ivireanul are meritul de a fi stimulat introducerea limbii materne ?n bisericile din ??ara Rom?neasc? ?i de a fi fost ini?iatorul predicii — o predic? vie adaptat? nevoilor societ??ii ?i timpului de o mare ?n?l?ime moral? ?i o real? frumuse?e stilistic?. El a dat o str?lucire deosebit? domniei lui Br?ncoveanu fiindc? l-a ajutat ca potrivit unei tradi?ii mai vechi a domnilor Basarabi s? ia sub obl?duirea lui cre?tin?tatea ortodox? oprimat? sub vitrega st?p?nire a turcilor. Nicolae CARTOJAN Istoria literaturii rom?ne vechi
Dic?ionar de proverbe rom?ne?ti
￥16.35
La temelia acestei culegeri de folclor stau cercet??rile de teren pe care le-am efectuat ?n ultimele dou?? decenii ?n localit???i din Republica Moldova ?n special din st?nga Nistrului regiune denumit?? tradi?ional Transnistria precum ?i din Bucovina. O baz?? solid?? o constituie materialele p??strate ?n arhiva Academiei de ??tiin?e a Republicii Moldova informa?ii colectate ?i depozitate ?n anii de dup?? cel de-al doilea r??zboi mondial. De un real folos ne-au fost colec?iile de folclor ?ngrijite ?i publicate de cercet??tori din ?ar?? precum ?i ?nregistr??rile f??cute ?n cadrul Festivalului folclorului ost???esc ce se desf???oar?? la Chi?in??u la ale c??rei cinci edi?ii am participat p?n?? acum. O parte ?nsemnat?? din aceste materiale cum ar fi legende povestiri orale snoave basme c?ntece epice eroice istorice lirica popular?? ?n marea sa diversitate crea?ii din complexul ceremonial de familie ?i calendaristic etc. au v??zut anterior lumina tiparului ?n ziare ?i reviste ?n volume tematice culegeri zonale ?i monografii folclorice ale unor localit???i. ?n context men?ion??m c?? este salutabil?? mai ales aceast?? din urm?? ac?iune de alc??tuire ?n ultimii ani a unor studii ?i culegeri etnofolclorice ale satelor din st?nga Prutului chiar dac?? unii autori sunt mai pu?in aviza?i. Tudor Colac
