购物车
个人中心
Pe drumuri de munte
￥16.35
Afar? de talent, bine?n?eles, ?i de faptul c? opera sa este prima fereastr? deschis? ?n Occident asupra unui original aspect al vie?ii europene – cauze care nu mai au nevoie de nici o dezvoltare – cred c? pricina hot?r?toare a succesului lui Istrati e naturalul operei sale, care trebuie s? fie foarte pre?uit ?ntr-o lume at?t de cultivat?, de rafinat?, obi?nuit? ?i poate blazat? cu o literatur? ?n care via?a e de obicei mai mult un material pentru probleme, pentru procedee de art? ?i pentru stil. Ceea ce ?n adev?r este deosebit de exotic la Panait Istrati este impresia de adev?r ce o d? opera sa, de lucru tr?it, de lucru adev?rat. Stilul s?u clasic, datorat ?i lipsei de literaturism, se datore?te ?i vie?ii – care domina de – aproape stilul s?u, ?l preseaz?, nu-i da r?gaz s? se l??easc? verbal – vie?ii intense ?i pline, care d? acestui stil ceva de metal sub?ire, dens ?i elastic.
?ntre Scylla ?i Charybda
￥16.35
Talentat traduc?tor, autor a zeci de articole ?i studii (de folcloristic?, ?n primul r?nd), culeg?tor de folclor, Al. Mateevici s-a impus ?n literatura rom?n? prin poeziile sale originale, mai ales prin acelea ?n care dragostea fa?? de ?ar? ?i de cei umili?i e preponderent?. Armonia versurilor, c?ldura, patosul ?i prospe?imea lor, caracterul militant al poeziei ?l apropie de Co?buc ?i Iorga, iar G. C?linescu, entuziasmat, ?l cita ?ntr-un context al?turi de Eminescu. Creator al unor versuri antologice, Al. Mateevici, de?i a tr?it numai 29 de ani ?i nu s-a putut defini ?ntru totul, ar fi r?mas ?n literatura rom?n? chiar dac? ar fi scris numai Umbra noastr?, acest imn ?n?l??tor, f?r? pereche, o podoab? rar?, cea mai valoroas? od? ?nchinat? limbii neamului.
O f?clie de pa?te
￥16.35
Cu aceast?? sintagm? poporul rom?n ?i-a numit ?n Evul mediu o parte mare a crea?iei sale folclorice ?nso?it?? de melodie dar nefiind de ritual ?i anume – subiectele epice epico-lirice ?i lirico-epice ori ?i lirice dar cu elemente narative caracter explicit sau implicit povestitor ?i fiind diferen?iate dup?? criteriul temporal (apar?in trecutului ?ndep??rtat ?i mai rar celui apropiat). Termenul c?ntece b??tr?ne?ti r??m?ne totu?i ?n temei plauzibil ?i ?n uz teoretico-practic pentru a denumi (desemna) un domeniu larg de poezie c?ntat?? popular?? pe care am mo?tenit-o de la str??buni ?i care reflect?? trecutul glorios de lupt?? faptele m??re?e evenimentele istorice reale ?i cazurile de via??? cotidian?? ie?ite din comun purt?nd o coloratur?? legendar?? istoric?? nuvelistic?? (?n sens de noutate) etc. ?i un suflu inegal al patosului epicnarativ dar nefiind dominate dec?t mai rar de suflul liricului expus de la persoana ?nt?i la timpul prezent.
Scriitori rom?ni
￥16.35
ntia lucrare importanta a lui Ibrileanu, Spiritul critic n cultura romneasc (1908) este un eseu sociologic. Autorul analizeaz geneza formelor culturii n Romnia, lund ca documente operele scriitorilor mai nsemnai din perioada 1840-1880, adic din momentul apariiei revistei lui Mihail Koglniceanu, Dacia literar – unde se afirm pentru ntia oar spiritul critic, condamnndu-se literatura de imitaie si se atrage atenia asupra necesitii reprezentrii caracterului naional – pn la constituirea statului romn modern, cnd Romnia a luat fizionomia unui stat european. Aceast oper a lui Ibrileanu, de o cuceritoare vioiciune dialectic, conine observaii ptrunztoare asupra atitudinii principalilor scriitori romni fa de formele de civilizaie si cultur dintr-un proces de patru decenii de dezvoltare, trecnd prin revoluia burghezo-democrat de la 1848, Unirea Principatelor si dobndirea independenei naionale.
Spiritul critic ?n cultura rom?neasc?
￥16.35
Cntecul ce-ades i-l cntCnd te-adorm n fapt de sear,Puiule, e-un cntec sfnt,Vechi i simplu de la ar.Mama mi-l cnta i ea,i, la versul lui cel dulce,Puiul ei se potoleai-o lsa frumos s-l culce.Azi te-adorm cu dnsul eu,Ieri — el m-adormea pe mine,i-adormi pe tatl meuCnd era copil ca tine…Mine, cnd voi fi pmnt,Nu uita nici tu — i zi-le,Zi-le doina, cntec sfnt,La copiii ti, copile!“
Poezii populare ale romanilor
￥16.35
Mitropolitul Antim este dup? c?te ?tim p?n? acum primul care rup?nd cu tradi?ia se urc? ?n amvonul mitropoliei ?n zilele marilor s?rb?tori ca s? gr?iasc? poporului s?u drept de la suflet la suflet. P?n? la el ?n biserica noastr? locul predicii ?l ?inea cazania; dar cazaniile alc?tuite cu multe veacuri ?n urm? cuprindeau explicarea textelor evanghelice ?n linii general-omene?ti ca pentru toate vremurile ?i pentru toate societ??ile pe c?nd societatea rom?neasc? de la ?nceputul secolului al XVIII lea avea nevoie de o ?nv???tur? vie adaptat? la nevoile ei duhovnice?ti la suferin?ele ei la durerile ei. Mitropolitul Antim a ?n?eles acest mare adev?r ?i de pe ?n?l?imea amvonului el a ?tiut s? g?seasc? cuvinte mi?c?toare de m?ng?iere care r?sunau ad?nc ?n suflete alin?nd necazurile unui neam ?ntreg ca de pild? acele discrete aluzii la l?comia nes??ioas? a turcilor care nu mai conteneau cu biruri ?i angarale. ?n evolu?ia literaturii vechi Antim Ivireanul are meritul de a fi stimulat introducerea limbii materne ?n bisericile din ??ara Rom?neasc? ?i de a fi fost ini?iatorul predicii — o predic? vie adaptat? nevoilor societ??ii ?i timpului de o mare ?n?l?ime moral? ?i o real? frumuse?e stilistic?. El a dat o str?lucire deosebit? domniei lui Br?ncoveanu fiindc? l-a ajutat ca potrivit unei tradi?ii mai vechi a domnilor Basarabi s? ia sub obl?duirea lui cre?tin?tatea ortodox? oprimat? sub vitrega st?p?nire a turcilor. Nicolae CARTOJAN Istoria literaturii rom?ne vechi
Dic?ionar de proverbe rom?ne?ti
￥16.35
La temelia acestei culegeri de folclor stau cercet??rile de teren pe care le-am efectuat ?n ultimele dou?? decenii ?n localit???i din Republica Moldova ?n special din st?nga Nistrului regiune denumit?? tradi?ional Transnistria precum ?i din Bucovina. O baz?? solid?? o constituie materialele p??strate ?n arhiva Academiei de ??tiin?e a Republicii Moldova informa?ii colectate ?i depozitate ?n anii de dup?? cel de-al doilea r??zboi mondial. De un real folos ne-au fost colec?iile de folclor ?ngrijite ?i publicate de cercet??tori din ?ar?? precum ?i ?nregistr??rile f??cute ?n cadrul Festivalului folclorului ost???esc ce se desf???oar?? la Chi?in??u la ale c??rei cinci edi?ii am participat p?n?? acum. O parte ?nsemnat?? din aceste materiale cum ar fi legende povestiri orale snoave basme c?ntece epice eroice istorice lirica popular?? ?n marea sa diversitate crea?ii din complexul ceremonial de familie ?i calendaristic etc. au v??zut anterior lumina tiparului ?n ziare ?i reviste ?n volume tematice culegeri zonale ?i monografii folclorice ale unor localit???i. ?n context men?ion??m c?? este salutabil?? mai ales aceast?? din urm?? ac?iune de alc??tuire ?n ultimii ani a unor studii ?i culegeri etnofolclorice ale satelor din st?nga Prutului chiar dac?? unii autori sunt mai pu?in aviza?i. Tudor Colac
Pove?ti
￥16.35
Stejarul din Borzeti", subintitulat nc de la prima apariie "Legend istoric", este o reevaluare a unei legende populare povestit lui N. Gane de V. Alecsandri – aa cum singur autorul mrturisete ntr-o not ce nsoete scrierea. In centrul legendei st marele tefan, nfiat n dou ipostaze distincte: copil – jucndu-se “de-a rzboiul“, “motiv“ pentru care Gheorghie, prietenul i tovarul lui de joac este ucis de sgeile ttarilor invadatori, i domn – dup btlia de la Lipinti, cnd fiul hanului, luat prizonier, este judecat i osndit sub acelai stejar, unde, cu trei decenii n urm, pierise, n timpul unui joc nevinovat de copii, micuul Gheorghie. Evocarea celor dou momente ofer scriitorului prilejul unei grandioase i inedite imagini n centrul creia st tefan cel Mare, ocrotitor al Moldovei, “domn i erou, n gloriosul veac de aur“. — Constantin Mohanu
P?cal? ?i T?ndal?
￥16.35
Proza literar? a lui Eminescu reprezint?, cercet?nd-o mai ad?nc ?i ?n toat? ?ntinderea ei, expresia unui moment important din dezvoltarea romantismului romanesc: momentul structuraliz?rii estetice, al dimension?rii lui spirituale. Eminescu las? deschise, prin epica sa, cel pu?in dou? drumuri ?n literatura rom?n?: drumul prozei fantastice ?i cel al epicii filozofice, d?nd el ?nsu?i modele ?n aceasta privin??. "S?rmanul Dionis" ?i "Avatarii faraonului Tla" r?m?n dou? prototipuri de literatur?, ?n care se ?nt?lnesc ?i se unific? reprezent?rile unui liric vizionar ?i incertitudinile unei firi meditative, d?rze ?n aspira?ia ei de a g?si, cu pre?ul unor dureroase ?nfr?ngeri, solu?ii ?n problemele esen?iale ale existen?ei.
?n?ir?-te, m?rg?rite
￥16.35
Jean Bart rmne un nume important pentru proza noastr, un scriitor autentic i original, care a cultivat pentru prima dat n literatura romn jurnalul de bord i schia marin – acestea fiind pentru totdeauna legate de numele lui -, iar prin Europolis, care i-a ncoronat opera, ne-a druit primul i cel mai realizat roman al unui port romnesc. Aducnd n proza romn “candida nav cu pnzele desfcute“, odat cu terminologia marinreasc, abordat pentru prima dat ntr-o oper literar, Jean Bart a ncetenit la noi literatura vieii maritime i fluviale, a portului i a largului marin." – Constantin Mohanu
Jurnal de bord
￥16.35
Pentru graiul cuminte ?i adeseori glume? al ??ranului moldovean, Creang? este recunoscut ca model. Al?turi de el, Caragiale a ridicat la valoare literar? vorbirea tipic? a incul?ilor ?i semicul?ilor din ora?e cu ridicolul lor, precum ?i expresiile de spaima ?i de cruzime ale celor de la sat (N?pasta, F?clia de Pa?ti). Dl. Bratescu-Voine?ti se apropie de ei prin ?nf??i?area fireasc? a tot ce a r?mas mai s?n?tos, dup? ame?eala at?tor inova?ii pripite, ?n p?tura de mijloc a societ??ii noastre. Icoanele acestei vie?i, ?ndeosebi provinciale, sunt descrise cu o c?ldur? de stil care c??tig? de la ?nceput inimile cititorilor ?i le l?sa impresia unei binefaceri suflete?ti – Cu at?ta iubire ?i cu o a?a respectuoas? decen?? a c?utat autorul s? priceap? genera?ia care dispare din mijlocul nostru ?i s? ne-o ?nf??i?eze ?n forma nepieritoare a artei.Titu MAIORESCU, Critice, II
?ntre vis ?i via??
￥16.35
Care este cel mai r?u lucru care i se poate ?nt?mpla ?n ziua nun?ii unei mirese dr?gu?e ?i iubitoare?P?r?sit? de logodnic ?n fa?a altarului, Zoe Moore se simte incapabil? s? fac? fa?? umilin?ei ?i privirilor comp?timitoare ale prietenilor ?i familiei ?i se hot?r??te s? se mute pentru o vreme ?n America. Odat? ajuns? acolo, t?n?ra devine bona copiilor unui v?duv nesuferit, dificil, dar extrem de atr?g?tor ?i de sexy. ?n timp ce le c??tig? pas cu pas inima copiilor, Zoe se simte din ce ?n ce mai frustrat? de atitudinea tat?lui lor, Ryan, pe care ?l consider? un nemernic insensibil, dar de care se simte atras? ?n mod inevitabil. Slav? Domnului c? exist? micul grup de bone englezoaice, devenite repede prietenele ei, care s?-i tempereze disperarea cresc?nd?! Dar oare vor fi ele ?n stare s? o salveze pe Zoe atunci c?nd descoper? c? trecutul nu este chiar at?t de u?or de uitat?“Nu trece nici un capitol f?r? s? se ?nt?mple ceva amuzant. Zoe este eroina perfect? pentru aceast? poveste spiritual?, cald? ?i foarte fericit? ?n pielea ei. O lectur? de cinci stele.“ – Chicklitreviews.com?Jane Costello scrie ?ntr-un stil care atrage aten?ia cititorului de la prima pagin? ?i ?l amuz? p?n? la final. ?nc?nt?toare ?i extrem de captivant?, iat? o carte care nu poate fi ratat?!“ – Lancashire Evening Post
O moarte care nu dovede?te nimic
￥16.35
Volumul de fa?? cuprinde c?teva studii asupra istoriei literaturii rom?ne mai noi ?i c?teva de critic? literar?. Despre Caragiale ?i Eminescu am vorbit ?i aiurea (Spiritul critic ?n cultura rom?neasc?), unde i?am studiat din alt punct de vedere dec?t aici. Paginile consacrate dlui Mihail Sadoveanu sunt juxtapunerea unor articole ?i d?ri de seam? scrise ?n r?stimpuri, pe m?sur? ce au ap?rut volumele nuvelistului nostru. (G. Ibr?ileanu)
Ciulinii B?r?ganului
￥16.35
Alexandru Macedonski a ?n??l?at unul din cele mai ?nsemnate monumente poetice ale limbii noastre. Originalitatea lui incontestabil?? ?ndr??zneala concep?iilor ?i atitudinilor lui farmecul c?ntecului s??u c?nd jubil?nd de bucurie c?nd dulce ?i melancolic for?a ?i fecunditatea imagina?iei sale armonia savant?? a lirei pe care o ?nstruna nenum??ratele-i ini?iative poetice care ?i-au g??sit at?t imitatori ?i continuatori toate acestea fac din Macedonski unul din cei mai mari poe?i ai literaturii rom?ne. Al??turi de Grigore Alexandrescu de Alecsandri de Eminescu ?i Co?buc Macedonski este unul din clasicii no?tri adic?? unul din poe?ii care pornind de la experien?ele fundamentale ale sufletului omenesc au atins ?n c?ntecul lor armonia ?i plenitudinea f??urind modele durabile pentru ?ntreaga crea?ie ulterioar?? ?i opere c??tre care sufletului ?i place s?? se ?ntoarc??. Tudor VIANU
Pentru arta literara
￥16.35
Varietatea problemelor originalitatea inimitabila selectia poantelor antiteza situatiilor si caracterelor eleganta duelului si a exprimarii artistice descoperirea cuvantului adecvat armonia interioara a versului ochirea excelenta noutatea imperecherii cuvintelor sinteza dramatica sugerarea atmosferei fac din Cincinat Pavelescu nu numai cel mai de seama epigramist din literatura noastra dar si unul din cei mai mari din Europa veacului trecut. De aceea filozoful Keyserling il socotea pe Cincinat un reprezentant al spiritualitatii latine de un umor spontan si sanatos intr-un moment in care epigrama se afla pe planul general al literaturii in desuetudine.“ – Victor Craciun
R?sunete din Basarabia
￥16.35
Despre Top?rceanu s-au spus aproape toate lucrurile esentiale inclusiv acela ca autorul Parodiilor originale este unul dintre cei mai moderni poeti ai vremii sale. Este interesant ca E. Lovinescu ?n general foarte atent la tot ceea ce este modern remarca trasatura cea mai importanta a lui Top?rceanu : nu putem dec?t recunoaste ?n dl. G. Top?rceanu pe cel mai autentic reprezentant al mostenirii directe a lui A. Mirea.. Acelasi critic observa ca nota diferentiala'' ca ?n Balade vesele si triste lirismul sau numai epicul ?n doze dealtfel mici se infiltreza cu umor. Ceea ce e esential la scriitor este inteligenta artistica vizibila ?n adaptarea formei la continut ?n cautarea efectului ?n preciziunea conturului? '' Fac?nd aceste judicioase observatii Lovinescu ridica si cele maui serioase obiectii : Balada popii din Rudeni sau Balada mortii de pilda par taiate cu dexteritatea unei m?ini de mester ?ntr-un material din care numai emotia si misterul lipsesc. ''Adica esentialul. Cu alte cuvinte Top?rceanu este un mestesugar desav?rsit un virtuoz ?n ceea ce priveste forma dar e lipsit de harul marii poezii. Si rezervele lui Lovinescu merg mai departe pe aceeasi linie : Cu o viziune at?t de ascutita si at?t de materiala dl. Top?rceanu a fixat peisagii cu amanunte prinse at?t de sigur si pentru a vorbi tehnic cu at?ta acurateta - ?nc?t natura pare pusa sub sticla ?ntr-o rama peste care nimic nu trece ; si tocmai acest aer de perfectie de finit st?njeneste impresia poetica. ''(E. Lovinescu Istoria literaturii rom?ne contemporane vol. II Ed. Minerva Bucuresti 1981 pag.185) G. Ibraileanu arata si el ca Top?rceanu este un poet de factura speciala''. Si mai departe : inspiratia sa poetica ne da o impresie neobisnuita de luciditate daca nu cumva luciditatea aceasta nu se datoreste controlului pe care ?l exercita inteligenta asupra inspiratiei. A releva rolul prea excesiv al inteligentei ?n creatia lirica nu credem ca este un elogiu de invidiat adus unui poet liric. '' G. Ibraileanu
Acvila strabun?
￥16.35
Rom?nul e n??scut poet! ?nzestrat de natur?? cu o ?nchipuire str??lucit?? ?i cu o inim?? sim?itoare el ??i revars?? tainele sufletului ?n melodii armonioase ?i ?n poezii improvizate. De-l munce?te dorul de-l cuprinde veselia de-l minuneaz?? vreo fapt?? m??rea??? el ??i c?nt?? durerile ?i mul?umirile ??i c?nt?? eroii ??i c?nt?? istoria ?i astfel sufletul s??u e un izvor nesf?r?it de frumoas?? poezie. Nimic dar nu poate fi mai interesant dec?t a studia caracterul acestui popor ?n cuprinsul c?ntecelor sale c??ci ele cuprind toate pornirile inimii ?i toate razele geniului s??u. Comori nepre?uite de sim?iri duioase de idei ?nalte de noti?e istorice de crez??ri supersti?ioase de datini str??mo?e?ti ?i mai cu seam?? de frumuse?i poetice pline de originalitate ?i f??r?? seam??n ?n literaturile str??ine poeziile noastre poporale compun o avere na?ional?? demn?? de a fi scoas?? la lumin?? ca un titlu de glorie pentru na?ia rom?n??. Vasile Alecsandri
C?r?i populare
￥16.35
Ironia joac? ?n satira social? a lui Caragiale rolul sugestiei ?n poezie. Analogia poate fi ?mpins? mai departe. Dac? este adev?rat c? una din sursele ad?nci ?i nesecate ale ?mprosp?t?rii talentelor lirice este naivitatea; acea facultate genuin?; proprie copiilor ?i adolescen?ilor; de a se minuna de fiecare dat? de ineditul aspectelor multiple ale naturii; de miracolul ve?nic nou al mediului cosmic; al galaxiilor ?i al boitei ?nstelate; atunci este ?i ?n natura comicului de a se dovedi inepuizabil acelora ce ?tiu s?-?i mitocoseasc? cu luciditate ?i prin disciplin? voluntar? un soi de candoare. Acesta este secretul celor mai bune din schi?ele lui Caragiale; precum ?i al publicisticii sale; ?n care criticul social se transform? ?n critic teatral; muzical; sau ?n estetician; precum ?i, ocazional, ?n ziarist politic.
Istoria se repet?
￥16.35
Un scriitor alege ?i pune ?n opera sa ceea ce este mai bun ?n el: idealul s??u despre sine. Aceast?? personalitate a scriitorului cea literar?? este a?adar foarte adev??rat?? ?i mai interesant?? pentru noi dec?t cealalt??. Iar omul care apare din poeziile lui Cerna a fost unul din cei mai distin?i din literatura noastr??. Vorbind alt?? dat?? de d. Br??tescu-Voinesti spuneam ca d-sa zugr??ve?te pe femeie ?i sentimentele ce ea inspir?? aleg?nd numai ceea ce e curat omenesc ?i neglij?nd ceea ce apropie pe om de celelalte vie?uitoare. A?a ?i Cerna... ?n poezia lui erotic?? nu ve?i g??si ?nevroze“ ?i ?impudicit???i“. Dragostea zugr??vit?? ?n Noapte ?n Chemare ?n Torquato c??tre Leonora ?n Desp??r?ire e de o castitate serafic??. ??i ca revers al acestei iubiri curat sentimentale gelozia sa din ?nseninare din Logodn?? nu va avea nimic din acea furoare de care vorbe?te Spinoza. Gelozia sa va fi un regret o ?ndurerare a sufletului ?i – ceea ce este minunat c?nd este sincer – dorin?a ca iubita s?? fie fericit?? cu acel care i-a r??pit-o. Dac?? vom mai ad??uga c?? dragostea la acest poet ia aspectul de aspira?ie c??tr?? infinit ?i de comuniune cu el vom fi ar??tat ?n linii mari ceea ce este esen?ial ?n acest sentiment din opera lui Cerna. G. IBR??ILEANU Note ?i impresii
Scrisori c?tre Vasile Alecsandri
￥16.35
El va fi un poet local ?n cel mai ?nalt ?i mai ad?nc ?n?eles al cuv?ntului ?i va ajunge unul din poe?ii na?ionali nu plec?nd de la teorii sau de la sentimente generale ci de la nem??rginita dragoste pentru casa sa pentru brazda sa pentru biserica sa pentru satul s??u pentru ??inutul s??u oltean ?i pentru ?ara sa ardelean??. El va iubi poporul rom?nesc nu din datorie nu din con?tiin??? de c??rturar sau de simpatie de artist ci din iubirea trainic?? ?i ve?nic?? pentru p??rin?ii de-acas?? pentru fra?ii de joc pentru vecinii bine cunoscu?i pentru preotul satului ?i pentru l??utarul satului ?i de aici pentru to?i oamenii satului ??inutului ?i ???rii sale ardelene. Nicolae IORGA
Poezii
￥16.35
Nu exist? nici un roman care s? fi fost la fel de prost citit ca Rusoaica lui Gib Mih?escu. Inclusiv de c?tre critica literar? a anilor '30 din secolul trecut. Despre critica de dup? r?zboi e greu de vorbit. Tip?rit ?n 1933, romanul n-a fost reeditat niciodat? ?n timpul comunismului. Nici m?car ?n edi?iile critice. Motivul este ?n primul r?nd titlul. Cu toat? ?desp?r?irea“ politic? a regimului de la Bucure?ti de Uniunea Sovietic? din aprilie 1964, liderii romani au continuat s? menajeze p?n? la sf?r?it ?marea ?ar? prietena“, era formula obi?nuit?, de la R?s?rit, interzic?nd orice referire direct?.Rusoica e un roman captivant, care se cite?te cu pl?cere, dincolo de toate sofisticatele considera?ii ale criticilor. E un roman de aventuri ?i de iubire, despre un t?n?r care ??i ia dorin?ele drept vise ?i iluziile drept idealuri. Cu to?ii, la o anumit? v?rst?, p??im acest lucru. ?i p?n? s? ne fie ru?ine de p??ania proprie, ne desf?t?m cu nemaipomenitele p??anii sentimentale ale locotenentului Ragaiac.NICOLAE MANOLESCU
