Geniul inimii电子书

O „poveste“ despre intersectarea lumilor (Prefață de Mircea Braga)

Cartea Întâi. Povestea subteranei

Același scenariu

Povestea subteranei

Darul

Departe

Respiri

Lecția de libertate

Sfinți cu aura neagră

De când mă știu

Aproape, mai aproape...

Ardere de tot

Ca într-un joc

Tu îmi ții ochii în palmă

Să-ntreb vulturii

Printre oameni

Nimeni

Ce ești tu oare?

Vrem povestea

Ancora

Descântec de dragoste

Ce să fac, cerule?

Și, totuși...

Marea lucrare

Totul ar fi altfel

La umbra cariatidei

Mă aștept, așteptându-te

Bocetul Ofeliei

Tu ești ca lemnul

Nopțile mele

Elegie

Ecoul altei lumi

Se luminează

Rugăciunea inimii

Și iarăși...

Ecce homo

De unde atâta noapte?

Ah, sufletul...

Antigona

Linia vieții

În metru safic

Vioara roșie

Vraja tuturor vrăjilor

Orfeu

Euridice

Până și florile

Tornada de grație

Dimineață de dimineață

Oprește-te

Belșugul

De leagăn

Iubește-mă

Clipă de clipă

În metru antic

Din care răsărit

Jarul și mierea

Schimbarea la față

Cartea a Doua. Copiii himerelor

Când totul pare sfârșit

Când nimeni nu vine

Când nu mai speri

Când parcă ai crede

Și simți încet, tot mai încet

Am învățat Lecția lui Porfiri

Stând ochi în ochi cu Rodka

Și dacă ai multe suflete

E vară, e bine, e cald

Și totul pârâie, scârțâie, mârâie

Nici ieri, nici alaltăieri

Și-atunci

Eu ce voi lăsa în urma mea?

Venetica, pacostea, străina

E tot ce mi se întâmplă

Se poate trăi departe de adevăr?

După ce am scris…

Bagheera pare în umbra mea zidit

Celălalt mesager

Ce spuneam?

Ce rămâne…

Ceea ce mi se pare straniu

Plutesc, plutesc, plutesc

Când gândesc eu…

Inima sistemului

Încă ceva

Simți cum tremură carnea

Nu are cum să fie

Să veghezi, să ai mintea brici

Eu sunt atentă

Uriașa Amiază

În Nordul Ardealului

În atotputernica blândețe

Fratele meu, poetul

Elegie cu focuri de artificii

În cetate

Karl Marx

Atitudinea față de bani

Prietenii mei, sfinții…

Nimic mai simplu

Lenin, Stalin și vodka

Moneda de schimb

Talent? Zero blindat!

Nea Florin

Pericol public. Stai liniștit

Smirnov și lumea celor drepți

O paranteză

Lenin și bancomatele

Legătura, rețeaua…

Semnul

Frați și surori, stimați ochelari

Ce fac eu?

Elegia inimii

Planeta din bucăți făcută

Din avion se vede

Trecerea interzisă și Zeul

Felinele Minervei și ale Penelopei

Harta lumii și țeasta lui Yorick

Aș omorî pentru stareț

Nu pătrund cu mintea

Mă punea pe gânduri altceva

Totul, totul e limpede

Iubirea mea și Muzeul Antipa

În nesfârșita-i iubire

O privire

Cu o gravitate dezlănțuită…

Porfiri striga ca din gură de șarpe

Și, recunosc, am încercat

Nu căuta să viclenești

Elegia stejarului

Cine m-a scos din statuie?

Visul

N-a venit timpul

Sângele curgea și curgea

O, Mamă…

Care mirese, care miri?

Mă uitam mască

Cartea a Treia. Un cuib de sfinți

Cu șapte secole în urmă

„Aici te așteaptă Dumnezeu“

Dacă lăsăm măștile…

În noaptea perseidelor

Singurul de pe fața pământului care știa

Doamne, ce ochi are Conte!

Mă uitam la gâtul de lebădă al lui Sandu

Același surâs blând, sfâșiat și tandru

El vrea ceva de la mine. D’aia nu pleacă!

O istorie întortocheată, în stilul meu

Era făcut din bronz

Îți răspund la orice întrebare

Trebuie să învăț să iubesc și virușii

Doamne, Doamne…

Ai în fața ta un nebun. Stai liniștit

Dumnezeu lucrează viul din oameni

Știam ce voi alege

Care spectacol? Circ

Râd de se prăpădesc

Dragostea mea, Marmeladov

Țăranii noștri, sfinții...

România e raiul aici, pe pământ...

Vorbește cu păsările. Ne vom juca de-a vampirii...

Tu știi? Nici pomeneală

Iadul își găsise în mine raiul lui

Se desface pământul în mine

Îmi dau demisia din acest trup

Ne-am cunoscut în profunzime

Aveam o problemă capitală

Visam cu Anaximene și Anaximandru

Adună-te, ești fiica mea

Fiica mea e un pericol

Mâinile să ți le sărut

Familia ta de lăstuni

Tu vezi ca albinele

Tu cu sufletul vezi

E aproape sărbătoarea

Cum aerul iartă păsările

Iubește și iartă

Iluminarea

Lasă-te purtat de vrajă

Era cât pe ce să mori în Marea Amiază

Ai văzut o Biserică

Îi urmăream pe cei doi heruvimi

Greșim atât de des...

Minute care au durat secole

Urmele apei sfinte

Ochi în ochi, duh în duh...

Era îmbrăcat în redingotă

Nu aveam cum să văd…

Să nu mai faceți niciodată

Se vedea că nu stă în Cetate

Numele meu?

Am simțit un fel de briză marină

Cum să fiu cât mai fidelă

După cum scrie în Evrei…

Cu cât iubești mai mult...

Mă aud întrebând: ai zburat vreodată?

Sunt un om, nu sunt pasăre

Ține-ne pe amândouă în palma Ta

Am zburat, mamă, sunt pasăre

Dragostea mea, Evelina

Linia vieții, linia întrupărilor

Cred că, pur și simplu, înnebunesc

Vârful zilei e așa de înalt

Porfiri face ochii cât cepele

Recitește Vechiul Testament și fă o cură de Nietzsche

Cum să vorbești despre adevăr?

Când ești la limita tuturor limitelor

E lucrul cel mai greu din lume, Porfiri

Ce facem, zburăm?!...

Și acum ține ochii închiși, desfă larg aripile

Și mi-am auzit inima murmurând

Dumnezeu mi-e martor

Dumnezeu ține fata asta în palmă

Dacă ar apărea iubirea ta…

Târziu, pe strada mea

Stau printre ziduri până zidurile mișcă

Axion

Din singurătate, părintele Ignatie

Un rezumat al sufletului

Ascult, urmez și, iarăși, ascult ritmurile

Duhul Vieții Sfânt

Aripa de grație