Psihocardiologie电子书

AUTORI

PREFAȚĂ

CAPITOLUL 1. PREMISE TEORETICE

1. Prevenția, ca strategie a eficienței în cardiologie

2. Statutul social al cardiacului – punct de plecare în edificarea psihocardiologiei

2.1. Caractere generale

2.2. Elemente de statut social al cardiacului

3. Încadrarea psihocardiologiei în domeniile de interferență ale medicinei cu științele psihosociale

3.1. Scurt isoric

3.2. Medicina comportamentală – cadru de definiție

4. Psihocardiologia – cadru noțional și domeniu de preocupări

4.1. Considerații semantice

4.2. Domeniul de preocupări

CAPITOLUL 2. ROLUL FACTORILOR PSIHOSOCIALI ÎN CADRUL ETIOLOGIEI PLURIFACTORIALE A BOLILOR CARDIOVASCULARE

I. Interrelații bidirecționale între factorii psihosociali și bolile cardiovasculare

A. Tulburările psihosomatice cardiovasculare induse de stresul psihic (SP)

1. Modalități de inserție a SP în patogeneza BCV

2. Mecanisme generale demonstrate sau posibile privind relația dintre SP și bolile cardiovasculare

3. Gradul de reversibilitate a tulburărilor psihosomatice cardiovasculare

B. Răsunetul psihosocial al tulburărilor aparatului cardiovascular

1. Tulburările neurologice

2. Tulburări somatopsihice inductoare de distress la bolnavii cu afecțiuni cardiovasculare

3. Impactul psihic negativ al stării de bolnav cardiac

II. Argumente epidemiologice și experimentale privind implicațiile stresului psihic în etiopatogeneza bolilor cardiovasculare

III. Factori de risc pentru bolile cardiovasculare

A. Factori de risc generali

1. Stresul psihic (evaluare succintă a rolului în patogeneza BCV1)

2. Studiul Alameda County (tratare sumară)

3. Comportamente de risc pentru sănătate

3.1. Consumul de alcool

3.2. Consumul de tutun

3.3. Comportamentul alimentar

3.4. Activitatea fizică scăzută

3.5. Activitatea fizică excesivă

3.6. Somnul redus

B. Factori psihocomportamentali de risc specifici pentru BCV

1. Tipul comportamental A (Type A Behavior Pattern)

1.1. Aprecieri generale

1.2. Cele 4 dimensiuni ale tipului comportamental A

1.3. Caracteristici comportamentale

1.4. Tipul A poate fi identificat la mai multe niveluri:

1.5. Trăsături esențiale conform criteriilor DCPR (Diagnostic Criteria for Psychosomatic Research)

1.6. Existența subiecților cu tipul A în alte boli: boli dermatologice, cancer, boli de nutriție, chiar în populația sănătoasă (13)

1.7. Controverse referitoare la tipul A

2. Tipul comportamental D (Type D Personality)

3. Ostilitate, agresivitate și interiorizarea furiei. Izolarea socială

3.1. Ostilitatea

3.2. Agresivitatea

3.3. Mânia/furia (Anger)

3.4. Furia interiorizată (Anger-in)

3.5. Ruminația supărării

3.6. Proiectul de consiliere pentru prevenirea bolii coronariene (RCPP)

4. Izolarea socială

5. Chestionare pentru determinarea agresivității, a ostilității și a furiei

CAPITOLUL 3. STRESUL PSIHIC (I)

Partea I.

A. Sfera noțională

1. Circumstanțe generale de apariție a stresului psihic (SP)

2. Distress, eustress și well being

2.1. Distress-ul

2.2. Eustress-ul (stresul pozitiv, benefic sau stimulant)

2.3. Eustress versus conceptul „Psychological Well-being“ (PWB)

2.3.1. Caractere generale

2.3.2. Dimensiunile psihologice ale PWB

2.3.3. Corelații cu variabile psihosociale și biologice

B. Modificări psihologice și somatice produse de stres

1. Tulburări psihice și somatice reversibile în stres

2. Tulburări psihice patologice determinate de stresul psihic

3. Diferențierea tulburărilor psihice pasagere induse de stres și de tulburările psihice stabile/persistente de natură psihiatrică

4. Tulburări și boli psihosomatice – expresia afectării viscerale de către distress

C. Agenții stresori psihogeni (AS)

1. Caractere generale

2. Premise psihosociale de proliferare a SP (5)

3. Scale de evaluare a intensității stresului psihic

4. Termenii cu valoare de clase de stresori (cu valabilitate generală)

D. Strategii de coping în SP

Partea a II-a

A. Protecția față de stres (reziliența)

1. Conceptul de reziliență

1.1. Factorii genetici

1.2. Factori psihologici (enumerare)

1.3. Realizarea echilibrului între nivelul de aspirații (NA) și nivelul de posibilități (NP)

1.4. Factori sociali („interiorizați“ în cursul vieții)

1.5. Nevoi psihologice fundamentale (Linton) (45) satisfăcute

1.6. Capacitatea și posibilitatea de utilizare adecvată a suportului social

2. Mecanisme de apărare (defensive, „abwehr“)

2.1. Caractere generale

2.2. Clasificare (Vaillant) (46)

2.2.1. Mecanisme de apărare mature

2.2.2. Mecanisme de apărare nevrotice

3. Autoevaluarea pozitivă a resurselor personale – trăsături imunogene de personalitate

3.1. Optimismul

3.2. Rezistența (robustețea)

3.3. Locul de control intern (LCI)

3.4. Autoeficacitatea (Bandura) (53)

3.5. Simțul coerenței (Sense of coherence)

3.6. Umorul

4. Conduite sanogenice generale

4.1. Conduite proeustress

4.2. Conduite sanogenice

CAPITOLUL 4. STRESUL PSIHIC (II)

B. Vulnerabilitatea la stres

1. Factorii psihologici

1.1. Considerații generale

1.2. Introversia

1.3. Neuroticismul

1.4. Rigiditatea psihică

1.5. Toleranța la frustrare

1.6. Ostilitatea, agresivitatea, interiorizarea furiei

1.7. Iritabilitatea („dispoziție iritabilă“, „nervozitate“)

1.8. Epuizarea (exhaustion)

1.9. Demoralizarea

1.10. Alexitimia și alexisomia

1.11. Anxietatea față de sănătate („Health anxiety“)

1.12. Tulburări afective frecvente, expresia distress-ului cu implicare majoră în patologia CV

2. Trăsături psihocomportamentale dezadaptative în interacțiunea socială (tipuri comportamentale)

2.1. Tipul A (v. cap. „Cardiopatia ischemică coronariană“)

2.2. Tipul D (v. cap. „Cardiopatia ischemică coronariană“)

2.3. Tipul psihocomportamental C

3. Factorii sociali și profesionali – generatori de distress

3.1. Aprecieri generale asupra factorilor de risc socioprofesionali

3.2. Mediul profesional ca sursă majoră de distress contemporan

3.3. Șomajul

C. Supraîncărcarea allostatică – etapă facultativ premorbidă

CAPITOLUL 5. ASPECTELE PSIHIATRICE ÎN BOLILE CARDIOVASCULARE

I. Anxietatea în bolile cardiovasculare

1. Introducere

2. Clasificarea tulburărilor de anxietate și legătura lor cu bolile cardiovasculare

3. Diagnosticul diferențial între atacul de panică și atacul de cord

4. Efectele anxietății asupra inimii

5. Relația bidirecțională dintre anxietate și bolile cardiovasculare

5.1. Anxietatea crește riscul bolilor cardiovasculare

5.2. Bolile cardiovasculare cresc riscul dezvoltării unei tulburări anxioase

6. Tratamentul anxietății la pacienții cardiaci

7. Concluzii

II. Depresia și formele sale de manifestare în BCV

1. Definiție și clasificare

2. Bazele neurologice ale comportamentului depresiv

3. Examinarea bolnavului cu depresie

4. Depresia în bolile somatice

5. Depresia în bolile cardiovasculare

III. Psihofarmacologie în cardiologie

1. Aspectele farmacocinetice importante pentru medicul cardiolog

2. Aspectele farmacodinamice importante pentru medicul cardiolog

3. Interacțiunile medicamentoase

4. Aspecte practice legate de utilizarea agenților psihotropi în cardiologie3

4.1. Antidepresivele

4.2. Antipsihoticele

4.3. Benzodiazepinele

4.4. Ortotimizantele

4.5. Litiul

CAPITOLUL 6. COMPORTAMENTUL CARDIACULUI ÎN CADRUL BOLII

1. Aspecte de ordin general

2. Calitatea vieții bolnavilor cardiovasculari

3. Complianța terapeutică în bolile cardiovasculare

Introducere

Definiții și termeni

A. Factori centrați pe pacient

1. Factori demografici

2. Factori psihologici

3. Alți factori care țin de pacient

B. Factori legați de terapie

C. Factori legați de boală

D. Factori asociați cu medicul și sistemul de sănătate

E. Factorii sociali și economici

4. Relațiile interpersonale și suportul social

A. Diferențele de gen cu privire la ajutorul social

B. Dominanța socială

C. Inhibarea socială

D. Implicațiile poziției terapeutului

5. Psihoterapia pentru îmbunătățirea funcționării interpersonale

A. Terapia de grup: suport și autoajutor

B. Terapia de cuplu

1. Terapia rațional-emotivă pentru cupluri

2. Funcționarea sexuală

C. Strategii pentru lucrul cu pacienții dominanți

CAPITOLUL 7. RELAȚIA INTERPERSONALĂ MEDIC CARDIOLOG–PACIENT CARDIAC

I. Statutul socioprofesional al medicului cardiolog

1. Statutul social al medicului cardiolog

2. Profesia de medic cardiolog

3. Stresul profesional

4. Sindromul burn-out

II. Relația medic-pacient

1. Elemente de statut și rol social ale medicului și ale pacientului

2. Tipuri de relații medic-pacient

3. Comunicarea medic-pacient

4. Aspecte importante în relația medic-pacient

III. Relația medic–pacient cardiac

1. Particularități psihocomportamentale ale pacienților cu boli cardiovasculare

2. Impactul în plan psihic

3. Particularități ale medicului cu specialitatea cardiologie

IV. Abordarea psihologică a bolnavului cardiac

1. Principii generale de abordare psihosomatică a bolnavilor cardiovasculari

2. Privire de ansamblu asupra obiectivelor actuale ale psihocardiologiei implicate în reabilitarea bolnavilor cardiovasculari

CAPITOLUL 8. ELEMENTE DE PSIHOTERAPIE APLICATE ÎN BOALA CARDIOVASCULARĂ (I)

I. Principii de conduită antidistress – preambul la aplicarea psihoterapiei

1. Premise noționale

2. Premise de ordin practic

2.1. Asigurarea unei „nișe ecologice“ generatoare de confort psihic

2.2. Formarea și/sau dezvoltarea unei gândiri pozitive

2.3. Religia ca armă antidistress și sursă de eustress

2.4. Umorul ca remediu antidistress și sursă de eustress

2.5. Muzica – element antidistress și sursă de eustress-uri majore și repetate

A. Modalități practice de conduită antidistress

1. Conduite pro-eustress

2. Conduite sanogenice

3. Conduite vizând creșterea eficienței filtrelor antistres

B. Programe de gestionare a stresului și conduite antidistress conjuncturale

1. Programul Birkenbihl

1.1. Descărcarea tensiunii emoționale negative

1.2. Relaxare și meditație

1.3. Limitarea distress-ului

1.4. Producerea de eustress-uri

2. Programul New Start

3. Conduitele antidistress situaționale

4. Program de coexistență cu distress-ul cauzat de boli severe sau incurabile

5. Programe antidistress la vârstnici

II. Modalități de coping pentru adaptarea psihologică la statutul de boală cardiovasculară

1. Adaptarea psihologică

2. Teorii privind coping-ul – trecere în revistă

2.1. Paradigma stres-coping – coping-ul din perspectivă tranzacțională

2.2. Teoriile procesării cognitive

2.3. Teoria stilurilor de coping

3. Implicațiile coping-ului asupra stării de sănătate și managementul riscului de boală

3.1. Adaptarea la boala cronică

3.2. Adaptarea la boala cardiacă cronică

Concluzii

CAPITOLUL 9. ELEMENTE DE PSIHOTERAPIE APLICATE ÎN BOALA CARDIOVASCULARĂ (II)

III. Psihoterapia suportivă versus alte forme de psihoterapie în bolile cardiovasculare

A. Psihoterapia suportivă. Domeniu de definiție

B. Tipuri de abordări psihoterapeutice

1. Abordările psihoterapeutice utilizate

2. Tehnicile de relaxare

3. Psihoterapia prin artă – muzicoterapia

IV. Tehnici de relaxare și hipnoterapie în bolile cardiovasculare

1. Stresul psihic și bolile cardiovasculare

2. Relaxare și hipnoterapie în bolile cardiovasculare

2.1. Tehnici de relaxare

2.1.1. Tehnici de relaxare mai frecvent utilizate

2.1.2. Tehnici de relaxare mai puțin uzuale

3. Hipnoterapia la pacienții cu afecțiuni cardiovasculare

V. Terapia cognitiv-comportamentală

1. Psihoterapia cognitiv-comportamentală în depresii

2. Strategiile terapiei cognitiv-comportamentale (4)

3. Identificarea gândurilor negative automate (5)

4. Testarea (verificarea) gândurilor negative automate

5. Identificarea și adresarea de provocări convingerilor negative

CAPITOLUL 10. ELEMENTE DE PSIHOTERAPIE APLICATE ÎN BOALA CARDIOVASCULARĂ (III)

VI. Psihodrama

1. Introducere

2. Mic dicționar de psihodramă

3. Principalele tehnici psihodramatice

3.1. Inversiunea de rol

3.2. Dublul

3.3. Oglinda

3.4. Solilocviul

3.5. Concretizarea

3.6. Atomul social

4. Momentele unei sesiuni psihodramatice

4.1. Încălzirea

4.2. Lucrul cu protagonistul

4.3. Participarea auditoriului

5. Beneficii și modalități de utilizare a psihodramei

5.1. Beneficii ale psihodramei ca metodă de terapie

5.2. Domenii de aplicabilitate a metodei psihodramatice

6. Aplicații ale psihodramei în domeniul medical

6.1. Folosirea psihodramei ca instrument de investigare și clarificare a simptomelor psihosomatice

6.2. Psihodrama – metoda de supervizare și intervizare pentru medici

6.3. Cum poate fi folosită psihodrama în clinicile și spitalele românești?

VII. Abordarea experiențială a bolnavului cardiac izolat social. Studiu de caz

1. Introducere

2. Boli de comunicare

3. Psihoigiena

4. Psihoprofilaxia mintală

5. Psihoterapia experiențială

6. Studiu de caz Amalia

VIII. Abordarea psihoterapeutică a depresiei în bolile cardiovasculare

1. Terapia interpersonală

2. Terapia cognitiv-comportamentală (TCC)

3. Terapia conjugală

4. Psihoterapia psihodinamică

5. Ruminația

IX. Strategii de intervenție psihologică pentru reducerea stresului ocupațional la bolnavii cardiovasculari din mediul organizațional

1. Stresul ocupațional

2. Cercetare personală asupra bolnavilor cardiovasculari

CAPITOLUL 11. PRINCIPALELE SINDROAME ȘI BOLI CARDIOVASCULARE PSIHOSOMATICE (1)

I. Tulburări și sindroame funcționale cardiovasculare psihosomatice

a. Tulburări funcționale cardiovasculare psihogene

1. Tulburări de ritm induse psihogen

2. Tulburările de conducere induse de SP

3. Dureri precordiale, retrosternale sau cu un alt sediu toracic

4. Dispneea „cardiacă“ în cursul SP

5. Variații ale tensiunii arteriale

6. Modificări vasomotorii în diverse teritorii, apărute sub efectul SP

7. ECG-ul în cursul stresului psihic (SP)

B. Sindroame psihosomatice cardiovasculare predominant funcționale

1. Hipotensiunea arterială esențială (hTAE)

2. Astenia neurocirculatorie (ANC)

3. Prolapsul de valvă mitrală (PVM)

4. Sindromul hiperkinetic cardiac primitiv (idiopatic)

5. Sindromul X cardiac (Likoff)

II. Hipertensiunea arterială esențială (htae)

1. Considerații generale

2. Aspecte biopsihosociale ale HTAE

3. Inserția factorilor psihosociali în evoluția HTA

4. Forme clinice relaționate cu reactivitatea psihică

5. Scale de Calitatea Vieții la bolnavii hipertensivi

6. Principii de abordare psihoterapeutică a bolnavilor hipertensivi

6.1. Profilaxia primară

6.2. Profilaxia secundară

CAPITOLUL 12. PRINCIPALELE SINDROAME ȘI BOLI CARDIOVASCULARE PSIHOSOMATICE (2)

III. Boala ischemică coronariană (Boala ischemică a inimii) (CHD)6

A. Aspecte biopsihosociale generale de ordin etiopatogenic și clinic

1. Ierarhizarea participării factorilor biopsihososociali în etiopatogenia CHD

2. Factori cu rol de trigger și favorizanți pentru debutul manifestărilor clinice

3. Aspecte de ordin somatopsihic

B. Aspecte biopsihosociale specifice principalelor forme clinice ale CHD

C. Aspecte particulare ale psihoterapiei în CHD

1. Probleme specifice complianței terapeutice a bolnavului cu CHD

2. Psihoterapia familiei bolnavului cardiac

IV. Insuficiența cardiacă

1. Aspecte generale

2. Câteva probleme psihologice demne de atenția medicului practician

3. Fumatul și consumul de alcool

CAPITOLUL 13. CHIRURGIA CARDIOVASCULARĂ

Introducere

1. Prevalența anxietății și a depresiei în rândul pacienților cu boli cardiace

2. Aspecte de ordin psihologic legate de montarea de dispozitive implantabile

3. Identificarea nevoilor și a dificultăților de ordin psihologic

4. Aspecte psihosomatice în cazul copiilor și al adolescenților supuși chirurgiei cardiace

5. Transplantul cardiac

6. Diagnosticul psihosomatic în cazul pacientului cardiac

7. Strategii și tehnici de psihoterapie cognitiv-comportamentală în cazul pacienților cu boli cardiace