Othman al-Sheikh is running away from the shadows of his past life in a small dusty village in the Libyan Desert. Tripoli, meanwhile, is a city in the process of transformation, moulded to the will of its Italian colonisers. Its decadent entertainments and extravagant riches conceal an underbelly of abject poverty and ruthless plotting. Othman falls for the city and its temptations. With a natural instinct for survival, he tries his luck in the capital, swept along by chance and opportunity.

Savuroas?, amuzant? ?i minunat ilustrat?!?The TimesVia?a e o aventur?. Orice e posibil – cu voin?? ?i noroc, cu un morcov proasp?t, un nas umed ?i un dram de curaj nebun!Shylo a fost mereu cel mai firav ?i mai t?cut dintre to?i fr??iorii lui, care n-au sc?pat nicio ocazie de a r?de de el. Dar atunci c?nd d? peste o band? de ?obolani ?i aude din ?nt?mplare despre un complot diabolic ?mpotriva Reginei, va fi datoria lui s?-i g?seasc? pe Iepurii Regali din Londra, ca s?-l ajute s? salveze situa?ia.Va putea oare cel mai mic dintre iepura?i s? se dovedeasc? a fi cel mai mare dintre eroi??

Montalbano: Egy hónap a felügyel?vel

From the author of ‘Edge of Empire’ comes a fascinating, thought-provoking and alternative history of the American Revolution – that of those Americans who remained loyal to the British Empire. George Washington's triumphant entrance into New York City in 1783 marked the end of the American Revolution; the British were gone, the patriots were back and a key moment inscribed itself in the annals of the emerging United States. Territorial independence had effectively begun. Although widely perceived as a struggle between nations, the reality of the American Revolution is a strikingly different one. This was a war in which Britons fought Britons and Americans fought Americans. It was also one in which hundreds of thousands of American Loyalists, from Georgia to Maine, took Britain's side. And, when George Washington arrived in New York on that November day, they were forced to face up to a very tough situation; would they be free? Would they be safe? Would they retain their property and their jobs? Would they have to leave? As many as 200,000 American Loyalists left the United States. They lost their homes and their possessions and had little choice but to build new lives elsewhere in the British Empire. In ‘The Imperial Exile’, Maya Jasanoff examines the story of the Loyalist refugees, focusing on the life of one woman - Elizabeth Johnston - and her family, who reconstructed their lives in four different imperial settings: St Augustine, Edinburgh, Jamaica and Nova Scotia. Their movements speak eloquently of a larger history of exile, mobility and the shaping of the British Empire in the wake of the American War. A rich, compelling and untold history.

Spóra

A Viszkis

Autoarea trece ?n revist? principalele direc?ii din teoria critic? a ultimelor dou? decenii, a c?ror surs? empiric? este literatura publicat? la grani?a dintre secole. Din studiul paralel, al limbajelor teoretice ?i al lumilor fic?ionale, se poate observa omogenitatea epistemic? ?i retoric? a operelor literare apar?in?nd unei faze din istoria literaturii, for?a modelatoare a unui spirit al timpului care se manifest? dincolo de grani?e geo-politice. Totodat?, printr-o lectur? comparatist?, se poate demonstra capacitatea impresionant? a unei literaturi na?ionale de a reface, ?ntr-un timp foarte scurt, leg?turile cu marile centre de cultur? ?i de a ?negocia“ cu succes forme ?i idei literare ale unei epoci comparabile, prin ambi?iile enciclopediste ?i de sinteza, cu Rena?terea. Abordarea are caracter interdisciplinar, la grani?a dintre studiul filologic ?i modelele epistemologice furnizate, ?n epoca numit? a ?complexit??ii“, de ?tiin?a dominant?: fizica cuantic?.

Aceste Stampe din Germania se datoresc unui poet român de o ascu?it? sensibilitate. Este, de fapt, un jurnal personal, în parte – dar numai în parte – echivalent cu ceea ce în veacul al XIX-lea s-au dovedit a fi Confesiunile unui copil al secolului . Totul, îns?, se cere a fi privit mutatis mutandis, ?inând seama de spiritul diametral opus al veacului nostru. Dumitru Stancu este un sensibil, dar nu un sentimental în genul lui Musset . În rest, ni se înf??i?eaz? ca un intens f?uritor de atmosfer?, îndeosebi dramatic?. ?i aici iar??i trebuie s? accentu?m o anumit? distinc?ie fa?? de trecut. Ceea ce era atmosfer? liric?, în veacul al XIX-lea, cap?t? intensitatea tensionat? de atmosfer? dramatic? în veacul nostru cutreierat de cataclisme istorice f?r? precedent.

Cinci femei din genera?ii diferite, care provin din lumi diferite, au un singur punct comun: nu vor s? mai aud? de dragoste ?i b?rba?i ?i au inventat un alt mod de a tr?i. B?rba?ii sunt prezen?i doar prin absen??, apar în amintirile, în nostalgiile, în visele ?i în dorin?ele lor ascunse. Singura prezen?? masculin? acceptat? este motanul casei! O nou? locatar? vine într-o zi s? le bulverseze via?a. Juliette afl? cu uimire regulile casei ?i e impresionat? de complicitatea, de curajul ?i de nebunia acestor femei. Îns? ea nu a renun?at înc? la dragoste. Va zgudui ea oare convingerile vecinelor sale? Un imobil ?i cinci femei. Un refugiu împotriva deziluziei iubirii sau a iubirii fantasmatice. Pove?ti intersectate, tandre?e feminin?, apropiere subtil?, din „vecin?tatea papucilor“. Apoi, o intrus? în c?utarea dragostei, care d? totul peste cap. – Doina Ioanid Amintind de filmul Amélie prin atmosfera cartierului descris de Karine Lambert, Femeile care au renun?at la b?rba?i vorbe?te ?i despre un aspect foarte actual, acela al dialogului dintre genera?ii. – L'Avenir „— E frumoas? dragostea, adev?rata dragoste. — Am renun?at la speran?a nebuneasc? de a o tr?i. — În montagnes russes. — La poligamie. — La a vrea s? apropii Polul Nord de Polul Sud. — La peticeala zilnic?, la a lipi de o mie de ori ce-i f?cut buc??ele. — La a-?i pierde min?ile când descoperi c? cel?lalt nu-i ceea ce p?rea a fi. — La a te dilua, a te contorsiona, a-?i toci aripile pentru a pl?cea. — La a te l?sa dus? cu z?h?relul pentru o mângâiere, un cuvânt blând. — La a deveni patetic?. — La a-?i pierde neuronii ?i a r?mâne dependent? de o rela?ie toxic?. — Nu te po?i proteja în dragoste. — Singura protec?ie este abstinen?a! SUNT NEBUNE!“

„Am luptat în b?t?lii care au l?sat în urm? sute de le?uri, dar despre ele n-a r?mas scris nici m?car un singur cuvânt. Ordinul nostru lupt?, îns? adesea lupt? în umbr?, f?r? glorie sau r?splat?. Noi nu avem stindarde.“ Aceasta este povestea lui Vaelin Al Sorna, abandonat la vârsta de zece ani de c?tre tat?l s?u la poarta mân?stirii unui ordin de preo?i-r?zboinici. Aici, al?turi de al?i b?ie?i de vârsta lui, este educat printr-un regim brutal – unde pre?ul e?ecului este adesea moartea – pentru a ajunge preot al Ordinului Credin?ei Unificate a T?râmului. Menirea sa este de a ap?ra Credin?a cu t?i?ul sabiei, fiind ?i soldat pentru armata T?râmului. Vaelin se treze?te implicat într-un r?zboi în care va fi arma letal? a Ordinului ?i unica speran?? a T?râmului. „Pur ?i simplu imposibil de l?sat din mân?! Am citit-o cât am putut de repede, apoi am recitit-o imediat, fiindc? nu m? puteam desp?r?i de universul minunat creat de autor.“ – Fantasy Book Critic

De la autoarea bestsellerului Mincino?ii Frankie Landau-Banks la 14 aniClubul De Dezbateri?Iepura?ul“ lui tataO feti?can? cam tocilar? Frankie Landau-Banks la 15 aniO tip? tr?snetO limb? ascu?it?O dispozi?ie ar??goas?…?i un nou iubit Frankie Landau-BanksNu mai e genul de fat? care s? accepte un ?nu“ ca r?spunsMai ales c?nd ?nu“ ?nseamn? s? nu fie primit? ?n societatea secret? a iubitului ei, destinat? exclusiv sexului masculin?i c?nd sunt de f?cut at?tea ?i at?tea farse Frankie Landau-Banks la 16 aniO posibil? infractoare de geniu Aceasta e povestea parcursului ei! Lockhart a dep??it genul chick-lit cu aceast? analiz? inteligent? a eternei dileme adolescentine: s? te adaptezi ?i s? fii acceptat sau s? ie?i ?n eviden??, risc?nd s? fii respins. Un amuzant manifest feminist care va ?nc?nta ga?ca fetelor. -- Kirkus Reviews Odat? cu Frankie Landau-Banks, E. Lockhart creeaz? un personaj de neuitat. Adolescen?ii vor fi ?nc?nta?i de comportamentul ei rebel ?i de ?ntreb?rile ei p?tima?e despre gen ?i putere, indivizi ?i institu?ii ?i cum s? te ?ndr?goste?ti f?r? s? te pierzi pe tine ?nsu?i. -- Booklist ??l pl?cea. Era masiv. Aducea mai mult a b?rbat dec?t al?i b?ie?i de v?rsta lui. ?i pl?cea camera lui dezordonat?, ?n?esat? cu teancuri de c?r?i. ?i pl?cea s?-l vad? pe terenul de lacrosse, unde era vedet?. Nu-i venea a crede c? o place pe ea, fiindc? ?n perioada aceea ?nc? aducea mult a pu??toaic? deloc ?n largul ei, sfrijit?, cu picioare prea lungi, cu maxilarele proeminente ?i p?rul zburlit, dar Porter zicea c? lui i se p?rea c?-i amuzant? ?i c? are ochi frumo?i.“

Primul prieten.Prima iubire.Ultimele cuvinte.?NAINTE. Miles Halter – un adolescent singuratic pasionat de cuvintele rostite de personaje celebre ?n ultimele lor clipe de via?? – pleac? la ?coala cu internat Culver Creek ?n c?utarea a ceea ce Rabelais numea ?Marele Necunoscut“.Acest Necunoscut se dovede?te mai tulbur?tor dec?t ?i-ar fi imaginat vreodat? c?nd ?n noul s?u cerc de prieteni ??i face intrarea seduc?toarea Alaska Young. Inteligent?, amuzant?, imprevizibil?, Alaska ?l atrage ?ntr-o lume misterioas? de lumini ?i umbre, ce st? sub semnul ultimelor cuvinte ale lui Simón Bolívar, faimosul general imortalizat de Gabriel García Márquez: ?Cum o s? mai ies eu din labirintul ?sta?“DUP?. Nimic nu va mai fi la fel.?Fetele vor pl?nge, iar b?ie?ii vor g?si dragoste, atrac?ie ?i dorin?? ?n parfumul de vanilie ?i ?ig?ri pe care ?l r?sp?nde?te Alaska.“ – Kirkus Review?C?ut?nd-o pe Alaska surprinde perfect intensitatea tr?irilor ?i disperarea care definesc adolescen?a.“ – teenreads.com?Frumuse?ea acestui roman st? ?n faptul c? nu ascunde nimic.“ – The Guardian?Iar acum cred c? e momentul prielnic s? spun c? era frumoas?. ?n ?ntunericul de l?ng? mine, Alaska mirosea a sudoare ?i a raze de soare ?i a vanilie, iar ?n acea noapte luminat? de o lun? firav? vedeam doar silueta ei, excep?ie f?c?nd momentele ?n care fuma, c?nd tutunul aprins al ?ig?rii ei ?i ?nv?luia fa?a ?ntr o lumin? ro?iatic?. Dar, chiar ?i pe ?ntuneric, ?i vedeam ochii — dou? smaralde arz?toare. Avea acel soi de privire p?trunz?toare care te f?cea s?-i cedezi.“

Podul de o?el, construit ?n dou? zile, crea impresia c? un schelet uria? de libelul? se strecurase de pe ?ntinderea c?mpiei ca s? se a?eze pe p?ntecele vasului ?i c?pitanului ?i fusese ?ntotdeauna groaz? de insecte. ?n mod curios, grinzile vibrau diferit ?n func?ie de v?rsta ?i sexul celor care treceau pe pod. Era ?i nota muzical? special? pentru copii sau pentru grupurile de copii, nota pentru adul?i… Noaptea, doar ascult?nd, c?pitanul ?tia cine trecea.?SF-ul suprarealist al lui Brussolo ofer? cititorilor o experien?? alternativ? la science-fictionul tradi?ional – una care, a?a cum a sugerat c?ndva Nabokov, trebuie asimilat? nu doar cu intelectul.“ – Science Fiction Studies

Trei sferturi dintre elevii rom?ni se tem de comportamentul agresiv al colegilor, ?n vreme ce Rom?nia se afl? printre primele locuri ?n clasamentul interna?ional al violen?ei ?colare, potrivit studiilor OMS realizate ?n 37 de ??ri.Cartea de fa?? ofer? p?rin?ilor ?ngrijora?i solu?ii practice pentru a-?i ajuta copiii s? nu se lase teroriza?i de colegii de ?coal?. Ve?i afla cum s?-i ajuta?i pe cei mici s? stopeze din fa?? orice tentativ? de intimidare, dar ?i cum s? colabora?i eficient cu ?coala, autorit??ile sau p?rin?ii altor elevi. Cu ajutorul unor minidialoguri, al jocurilor de rol ?i al unor sfaturi intuitive, copiii vor ?nv??a cum s? citeasc? limbajul nonverbal al b?t?u?ilor, cum s?-?i p?streze cump?tul ?i s? fie asertivi, dar ?i c?nd e cazul, s? apeleze la persoanele cu autoritate. Pe de alt? parte, p?rin?ii sunt ?ncuraja?i s? asculte cu aten?ie ?i f?r? o atitudine moralizatoare ce au de spus copiii, tocmai pentru a pre?nt?mpina din vreme posibilele traume sau depresii ale elevilor exclu?i, intimida?i, persecuta?i sau batjocori?i pe internet.

Procesul hipnotic este unul complex ?i variat ca tr?iri, care de-a lungul timpului ?i-a dovedit eficien?a ?n psihoterapie. Volumul de fa?? porne?te de la ideea c? hipnoza reprezint? o metod? adjuvant? cu caracter dinamic ?n contextul terapeutic. Caracteristicile legate de identificarea unui anume nivel de sugestibilitate, al?turi de manifest?rile tr?ite ?n stare de trans? vor avea ecou diferit, ?n func?ie de fiecare client, c?t ?i de situa?ia pe care acesta o aduce ?n cadrul terapeutic.Volumul "Hipnoza ?n psihoterapie" contribuie la literatura de specialitate cu rezultate ale unora dintre ultimele cercet?ri ?n domeniu, prezint? modele inedite de scenarii de induc?ie hipnotic? ?i de ad?ncire a transei, precum ?i studii de caz elocvente pentru o serie de tulbur?ri ?i de conjuncturi ?nt?lnite ?n cabinet. Este structurat ?ntr-o parte teoretic? ?i o parte practic?, av?nd numeroase exemple ce atest? aplicabilitatea hipnozei ?n multiple afec?iuni. Ca noutate, lucrarea de fa?? abordeaz? hipnoza ?n situa?ii precum na?terea, infertilitatea, dependen?ele, stima de sine sc?zut?, afec?iuni oncologice, tulbur?ri de stres postraumatic ?i nu numai. Volumul se adreseaz? ?n primul r?nd speciali?tilor ?i apoi publicului larg, cu inten?ia de a-l familiariza cu acest instrument de lucru activ ?n psihoterapie, care a fost ?i r?m?ne hipnoza.

De ce unii oameni au o via?? fericit? ?i plin? de succes, ?n timp ce al?ii se confrunt? ?n mod repetat cu e?ecuri ?i triste?e? De ce unii ??i g?sesc perechea potrivit?, iar al?ii nu au parte dec?t de rela?ii care se sf?r?esc cu o ruptur?? Ce ?i face pe unii s? aib? cariere ?nfloritoare, ?n timp ce al?ii sunt prin?i ca ?ntr-o capcan? ?n joburi pe care le detest?? ?i, mai ales, pot ghinioni?tii s? fac? ceva pentru a-?i spori norocul ?i a-?i ?mbun?t??i via?a?Autorul a c?utat r?spunsul la aceste ?ntreb?ri prin intermediul unor cercet?ri care s au derulat pe o perioad? de mai mul?i ani ?i au cuprins interviuri ?i experimente cu sute de persoane extrem de norocoase sau ghinioniste. Rezultatele ob?inute, prezentate ?n aceast? carte, indic? un mod complet nou de a vedea norocul ?i rolul esen?ial pe care ?l joac? acesta ?n vie?ile noastre. Oamenii nu se nasc noroco?i. F?r? s? ??i dea seama, oamenii noroco?i folosesc patru principii de baz? pentru a aduce norocul ?n via?a lor. Dac? ?n?elege?i principiile, atunci ve?i ?n?elege ?i cum ac?ioneaz? norocul.

p>Descoperi?i al patrulea volum dintr-o serie de c?r?i pentru copii a c?ror popularitate a dep??it orice a?tept?ri! ?Pisicile r?zboinice” s-au v?ndut ?n mai mult de 14 milioane de volume ?n peste 20 de ??ri ?i au ap?rut pe lista New York Times a celor mai v?ndute titluri. De genera?ii ?ntregi, patru clanuri de pisici s?lbatice convie?uiesc ?n p?dure, departe de oameni. Au un cod al onoarei ?i pre?uiesc loialitatea. Se antreneaz? ca r?zboinici pentru a-?i proteja Clanurile. Se vindec? de boli cu remedii naturiste. Respect? legile statornicite de ?nainta?i. Sunt ghida?i ?n ac?iunile lor de spiritele str?mo?ilor r?zboinici, reuni?i ?n Clanul Stelelor. Ro?covanul este un fost pisoi de cas? care s-a dovedit a fi tare puternic ?i descurc?re? ?n s?lb?ticie. Mai ?nt?i a fost acceptat ca ucenic ?n Clanul Tunetului, apoi a devenit r?zboinic sub numele Inim? de Foc, iar ?n cele din urm? vitejia l-a adus p?n? la pozi?ia de secund ?n clan. Dar Inim? de Foc nu poate sta prea mult lini?tit c?t? vreme Ghear? de Tigru, fostul secund, poate ataca oric?nd. ?i conduc?toarea Stea Albastr? ?i-a pierdut ?ncrederea ?n r?zboinicii clanului dup? ce Ghear? de Tigru s-a dovedit a fi un tr?d?tor. De aceea, Stea Albastr? ?i Inim? de Foc pornesc spre Pietrele ?nalte pentru a se sf?tui cu ?n?elep?ii din Clanul Stelelor. Dar drumul trece pe teritoriul Clanului V?ntului, o patrul? de r?zboinici condus? de Ghear? de N?mol le iese amenin??tor ?n cale ?i sunt nevoi?i s? se ?ntoarc? ?n tab?ra lor. Vara sose?te cu noi provoc?ri pentru Inim? de Foc. Ucenicul lui, Lab? de Nor, face un gest necugetat merg?nd la oameni dup? m?ncare ?i este r?pit pe loc. Dar pericolul abia acum urmeaz?. Canicula devine din ce ?n ce mai puternic? ?i un incendiu devastator cuprinde p?durea, distrug?nd tab?ra Clanului Tunetului. Volumul cuprinde h?r?i ?i simboluri din via?a pisicilor r?zboinice. ?Un episod palpitant din aventurile pisicilor r?zoinice, care va fi cu siguran?? pe placul cititorilor.“ - ALA Booklist ?Povestea este mereu surprinz?toare; personajele sunt ?nzestrate cu tabieturi ?i comportamente feline autentice.” - VOYA ?O carte plin? de suspans, pentru to?i cei care se ?ntreab? ce visuri de grandoare nutre?te mot?nelul de pe pre?ul de la u??.“ - Publishers Weekly ?Dup? ce cite?ti Pisicile r?zboinice, nu mai ai ?ncredere nici m?car ?n Motanul ?nc?l?at.“ - Kirkus Reviews Din aceea?i serie: PISICILE R?ZBOINICE. CARTEA I - ?N INIMA P?DURII PISICILE R?ZBOINICE. CARTEA A II-A - FOC ?I GHEA?? PISICILE R?ZBOINICE. CARTEA A III-A - P?DUREA SECRETELOR PISICILE R?ZBOINICE. CARTEA A V-A - O CALE PRIMEJDIOAS?

Sandplay reprezint? o abordare terapeutic? eficient? ?i accesibil? de vindecare a persoanei ?n ?ntregul ei. Baz?ndu-se pe vaste cuno?tin?e de mitologie ?i folclor, dar mai cu seam? pe dezvolt?rile analizei jungiene, autoarea explic? felul ?n care imaginile ?n nisip contribuie la autoreglarea psihicului, iar interpretarea simbolurilor spa?iale ajut? la clarificarea ?i dep??irea blocajelor interioare. La fel ca pictura, analiza viselor sau imagina?ia activ?, modelarea ?n nisip are meritul de a aduce ?ntr-un spa?iu imaginar procese incon?tiente ?i emo?ii nespuse, care sunt mult mai greu de accesat ?n urma unei simple ?cure prin vorbire“. Prin coimplicarea trup ?i suflet ?n jurul cutiei cu nisip, analistul ?i pacientul ob?in o imagine concret? a evolu?iei rela?iei terapeutice, dar mai ales desc?tu?eaz? capacitatea pacientului de autovindecare.Volumul include o serie de istorii de caz, dar ?i ilustra?ii fotografice ?i sfaturi practice pentru psihologii care sunt tot mai interesa?i de metoda sandplay. Pe l?ng? virtu?ile sale vindec?toare, terapia prin jocul cu nisip serve?te ?i diagnostic?rii, put?nd fi utilizat? at?t pentru adul?i, c?t ?i pentru copii.?Tehnica jocului cu nisip i se potrive?te lui Ruth Ammann ca o m?nu??.“ (Verena Kast)

C?ndva odrasl? regal? privilegiat?, crescut? de o mam? iubitoare, Jorg Ancrath a devenit Prin?ul Spinilor, un adolescent fermec?tor ?i imoral, care conduce o band? de proscri?i brutali. Lumea este ?n haos, violen?a abund?, co?marurile r?sar la fiecare pas. Trecutul dur al lui Jorg l-a f?cut s? nu se mai team? de niciun om, fie el viu sau mort. Totu?i mai exist? ceva care-l ?nsp?im?nt?… Re?ntors la castelul tat?lui s?u pentru a-?i revendica mo?tenirea, Jorg trebuie s? se confrunte cu orori din copil?rie ?i s?-?i croiasc? viitorul ?mpotriva tuturor. ?Tulbur?toare, minunat?, haotic?, poetic?, obsedant?, antrenant?… Crede?i sau nu, toate cuvintele acestea descriu o singur? carte:Prin?ul Spinilor.“ – Booklist ?Sumbru ?i implacabil, volumul Prin?ul Spinilor v? va atrage ?n mrejele sale ?i v? va ?nh??a cu totul. Incredibil…“ – Robin Hobb

O colec?ie de peste patruzeci dintre eseurile preferate ale lui Tyson, Moartea ?ntr-o gaur? neagr? abordeaz? nenum?rate subiecte, de la firavele eforturi ale industriei filmului de a crea cerul ?nstelat, p?n? la ce-ar ?nsemna s? te afli ?n interiorul unei g?uri negre.?Cel mai cunoscut astrofizician al Americii, Tyson este un profesor ?nn?scut, care ?tie s? explice pe ?n?elesul tuturor teoriile complicate ale astrofizicii ?i ?n acela?i timp s? ne transmit? fascina?ia pe care o are fa?? de univers.?Este absolut obligatoriu s? g?sim oameni de ?tiin?? care s? ne poat? explica nu doar ceea ce descoperim, ci ?i modul ?n care facem acele descoperiri. Neil deGrasse Tyson este unul dintre ei." - Boston Sunday Globe?

Medicamentul cel mai des folosit ?n medicina general? este medicul ?nsu?i; altfel spus, nu doar flaconul sau cutia cu medicamente conteaz?, ci maniera ?n care acestea sunt prescrise pacientului – de fapt, ansamblul atmosferei ?n care medicamentul este dat ?i luat. ?n cartea de fa??, Michael Balint descrie diferite procese incon?tiente ce intervin ?n rela?ia medic-pacient, aspecte care pot favoriza vindecarea, sau pot duce la tensiuni, nepl?ceri ?i tratamente lipsite de rezultatul benefic a?teptat. Dac? rela?ia stabilit? ?ntre specialist ?i client poate fi un obstacol ?n calea bunei desf??ur?ri a activit??ii, atunci unul dintre modurile ?n care rezultatele profesionale pot fi ?mbun?t??ite este supervizarea centrat? pe reac?iile emo?ionale ale medicului fa?? de pacien?ii s?i. ?n?elegerea acestor reac?ii poate oferi date importante despre pacient, pe care specialistul s? le poat? folosi mai departe ?n evaluarea cazului ?i ?n stabilirea unei interven?ii eficiente. Numeroase exemple clinice ilustreaz? dinamica incon?tient? a rela?iei terapeutice, precum ?i modul ?n care se desf??oar? grupurile Balint pentru medici.