De la autorul bestsellerurilor Ierusalim ?i ?ntr-o noapte de iarn?. O poveste zguduitoare despre pasiune ?i tr?dare, descoperit? ?n arhivele secrete KGB Iarna lui 1916: Sankt Petersburg. Rusia e ?n pragul revolu?iei. ?n fa?a Institutului Smoln?i pentru Fete din ?nalta Societate, Sa?enka, fiica de doar ?aisprezece ani a baronului Zeitlin, este a?teptat? de c?tre guvernanta sa, dar ?i de poli?ia secret? a ?arului... Frumoas? ?i aprig?, Sa?enka este captivat? de noua ideologie bol?evic? ?i intr? ?n jocul periculos al conspira?iei ?i seduc?iei. Dou?zeci de ani mai t?rziu, e c?s?torit? cu un membru de seam? al partidului comunist ?i are doi copii. ?ns? idila interzis? cu un scriitor are consecin?e devastatoare pentru familia sa. ?Aceast? saga surprinde at?t zbuciumul unei elite bol?evice c?zute ?n dizgra?ie, c?t ?i paradoxurile istoriei pe care avem impresia c? o cunoa?tem.“ – The Independent ?Cu frumuse?ea ireal?, cu distinc?ia care trece dincolo de avere sau clas? social? ?i cu idealurile sale sincere care au costat-o at?t de mult, Sa?enka reu?e?te s? ne cucereasc? definitiv.“ – The Spectator ?Montefiore se dovede?te a fi un povestitor inegalabil, cu un stil precis, care te marcheaz?.“ – Wall Street Journal ?Pe coridoarele acestei aripi a ?nchisorii era un du-te-vino continuu: b?rba?i ?i femei erau arunca?i ?n celulele lor, adu?i la interogatorii, trimi?i ?n lunga c?l?torie din exilul siberian. Unii pl?ngeau cu sughi?uri, al?ii dormeau; ?ntreg spectrul vie?ii era adunat aici. Jandarmul din spa?tele ghi?eului ??i tot ?ndrepta privirea c?tre Sa?enka, de parc? aceasta ar fi fost un p?un ?ntr-o cocin? de porci.“

Continuarea bestsellerului Tuturor b?ie?ilor pe care i-am iubit Lara Jean nu se a?tepta s? se ?ndr?gosteasc? de-adev?ratelea de Peter. ?Doar se pref?ceau c? sunt iubi?i, dar apoi lucrurile au devenit serioase. Acum ea nu mai ?tie ce s? cread?. C?nd un b?iat din trecut se ?ntoarce ?n via?a ei, Lara Jean ??i reg?se?te sentimentele pentru el. Oare o fat? poate s? fie ?ndr?gostit? de doi b?ie?i ?n acela?i timp? ?n aceast? continuare sensibil? ?i emo?ionant? a bestsellerului interna?ional Tuturor b?ie?ilor pe care i-am iubit (Ed. Trei, 2015) vedem iubirea prin ochii frumoasei Lara Jean. Dragostea nu e niciodat? u?oar?, dar poate c? asta o face at?t de minunat? ?Felul de a fi al Larei Jean – cu capul ?n nori, timid?, capabil? de emo?ii puternice ?i complet naiv? c?nd vine vorba de b?ie?i – spore?te farmecul acestei pove?ti.“ – Publishers Weekly ?O emo?ionant? explorare a iubirii adolescentine.“ – Kirkus Reviews ?Oamenii vin ?i pleac? din via?a ta. Pentru o vreme, ei sunt ?ntregul t?u univers, sunt totul. ?i ?ntr-o zi ?nceteaz? s? mai fie a?a. N-ai de unde s? ?tii c?t timp ?i vei putea avea l?ng? tine.“

Aproxima?ii o carte de critic? literar? ?n care autorul a ?nregistrat cele mai importante apari?ii din literatura rom?n? a ultimilor ani, ?n studii critice, cronici literare ?i eseuri care comenteaz? c?r?i, scriitori sau tendin?e ale momentului actual. Structurat? ?n trei cicluri, cartea lui Iulian Boldea se remarc? prin precizia formul?rilor, obiectivitatea enun?urilor ?i prin metodele critice adecvate valorificate. Tototdata, ea con?ine numeroase puncte de vedere, perspective ?i ipoteze critice meritorii, dup? cum v?de?te o extrem? aten?ie la nuan?ele textului, la relieful s?u subliminal. Demersul critic al autorului se caracterizeaz?, ?nainte de toate, prin rigoarea aser?iunilor ?i relevan?a demonstra?iei. ?ntre autorii comenta?i ?n aceast? carte, pot fi aminti?i Virgil Nemoianu, Al. Paleologu, Nicolae Manolescu, Gabriel Liiceanu, Adrian Marino, Ion Vartic, Marta Petreu, Mircea Muthu, Dan Culcer, ?tefan Borbély, Horia B?descu, Vasile Dan, Eugen Dorcescu, Ion Zuba?cu s.a.

Eroul c?r?ii este un doctor ?n arta extrem-oriental?, ce p?r?sise ?ara sa de miaz?noapte pentru a-?i continua cercet?rile ?n India. E, ?n mod evident, un alter ego al autorului, iar personajele, decorurile ?i ?nt?mpl?rile din roman sunt umbre deformate proiectate de propria-i via?? indian?. Primul capitol se folose?te de impresiile de c?l?torie ale lui Eliade din Port Said ?i de pe vaporul ?Hakone Maru“. ?n spatele lui Fr?ulein Lucy Roth se afl? vieneza Stella Kramrisch, pe care, ?n realitate, autorul o ?nt?lnise abia la Calcutta. M?rturisirile pe care i le face ?doctorul“ ni-l ?nf??i?eaz? chiar de la ?nceput ca pe un v?r valah al lui Doctor Faustus. El ar fi un ??nviat din mor?i“, ce fusese st?p?nit ani ?ntregi de Diavol – ?puternic ?i r?u“, ?vietate cu aripi ?i duh, duh cu r?suflare ?i copite“. Nu lupta chinuitoare ?mpotriva lui l-a eliberat, ci doar ?de?teptarea“, ?n?elegerea faptului c? Diavolul e ??nchipuire sau concept“

De ce, oare, ne ?ntreb?m, ?i ?nlesnise Gra?ian Porumb omului pe care-l dispre?uia aceast? fapt?, aceast? grav? injusti?ie? Nu ?tim, d?m din umeri, privim ?n st?nga, privim ?n dreapta, dar de nic?ieri nu ne vine un ajutor c?t de c?t, un r?spuns. ?i nu ne r?m?ne atunci, insisten?i cum suntem, dec?t s? ghicim: trebuia oare, ?n imagina?ia ?nfierb?ntat? de nou? ?i ciudat? aventur? a t?n?rului – trebuia oare ca prietenul s?u Bizoniu, s? ?coboare" ?i ?n ?lumea cealalt?" care, ha, ha, se afla tot ?n lumea noastra, ?n lumea ?celor nev?zu?i?" A, nu, ei nu sunt nev?zu?i dec?t pentru simplul motiv ca ?i ?nl?turam din calea, din drumurile noastre ?i ?i ascundem, ?i ??nchidem" ?n subteranele lor care se cheam? sau temni?e, sau case de nebuni! Oricum, ?n ?subteranele nebunilor" Gra?ian consider? c? "micul pop?" ??i plimbase deja pa?ii ?i f?ptura, urma doar sa ?accead?" ?i la "ceilal?i", cei ne?n?ele?i ?i ?pedepsi?i" care, vii ?i fiin?e fiind, ca ?i noi, aveau la r?ndul lor dreptul de a-L ?nt?lni. A?a cum ?i ?el", omul viu ?i ?n?eleg?tor – de?i, cum am v?zut, el nu ?abuz?" de ?n?elegerea sa, nu se gr?bea defel ?s? ?n?eleag?", ci mai ales s? aud?, s? vad?, s? stea al?turi, s? fie, adic?, s?-?i d?ruiasca din merindea timpului s?u ?i nou?, s? fie ?cu noi" – deci, a?a cum ?i ?el" avea ?dreptul" de a fi cu ?ei". Cine ?tie? (Nicolae Breban)Puterea nev?zut? este cel de-al treilea volum din tetralogia Ziua ?i noaptea, care are ca supratem? rela?ia maestru-ucenic.

Un angajat cu experien?? ajunge s? ia decizii financiare nes?buite, repet?nd, f?r? s? ?tie, istoria t?t?lui s?u, un parior "ratat" pe care nici m?car nu-l cunoscuse. O t?n?r? depresiv? vrea s? se sinucid? prin "evaporare", pentru ca mai apoi s? afle c? bunica ei supravie?uise camerelor de gazare de la Auschwitz. Un b?iat e cuprins de senza?ii inexplicabile de frig, f?r? s? ?tie c? unchiul s?u murise ?nghe?at.?Cartea de fa?? vorbe?te despre acele fobii, depresii ?i g?nduri obsesive care ne cople?esc f?r? s? ne d?m seama de unde ni se trag. Combin?nd cercet?rile din neuro?tiin?e cu interven?iile specifice constela?iilor familiale, autorul demonstreaz? ?n ce fel uneori ajungem s? mo?tenim ?i s? retr?im, ?n mod incon?tient, suferin?ele ?i traumele nerezolvate ale str?mo?ilor. Cititorul are la ?ndem?n? c?i utile pentru eliberarea de traumele mo?tenite pe cale transgenera?ional?. Aceste tehnici merg de la identificarea anxiet??ilor mascate dup? cuvinte ?i comportamente aparte p?n? la genogram?, dialogul imaginar cu str?mo?ii ?i eliberarea, prin compasiune, de suferin?ele genera?iilor trecute.

Gyermeknek és feln?tteknek szóló egyetlen mese A kis herceg, a második világháborúban elpusztult s már klasszikusnak számító francia író remekm?ve. Története úgy indul, mint minden Saint-Exupéry-regény, egy repül?kalanddal, de ezúttal a bonyodalom nem a valóságban, hanem a költ?i képzelet világában folytatódik. Egy kisfiú jelenik meg a szerencsétlenül járt pilóta mellett a Szahara magányában, egy kisfiú egy másik bolygóról. S vele együtt feltündököl egy másik világ is, melynek embersége, tisztasága és szépsége sajnos már csak a költészet világából való. És Saint-Exupéry úgy beszéli el kis hercege történetét a maga icipi bolygóján, hogy mindnyájan fájdalmasan megáhítjuk azt az igazabb bolygót, s szívünkbe zárjuk az emberségben nagy kis herceget.

The Battle of Trafalgar can claim to be one of the most known of the great human events. In Men of Honour, Adam Nicolson takes one of the greatest identifiable heroes in British history, Horatio Nelson, and examines the broader themes of heroism, violence and virtue. Trafalgar gripped the nineteenth century imagination like no other battle: it was a moment of both transcendent fulfilment and unmatched despair. It was a drama of such violence and sacrifice that the concept of total war may be argued to start from there. It finished the global ambitions of a European tyrant but culminated in the death of Admiral Horatio Nelson, the greatest hero of the era. This book fuses the immediate intensity of the battle with the deeper currents that were running at the time. It has a three-part framework: the long, slow six hour morning before the battle; the afternoon itself of terror, death and destruction; and the shocked, exultant and sobered aftermath, which finds its climax at Nelson's funeral in a snowy London the following January. Adam Nicolson examines the concept of heroes and heroism, both then and now, using Nelson as one of the greatest examples. A man of complexity and contradiction, he was a supreme administrator of ships and men; overflowing with humanity, charm and love but also capable of astonishing ruthlessness and ferocity. Nelson's own courage, vanity, ruthlessness and sweetness made him one of the great identifiable heroes of English history. In Men of Honour, Adam Nicolson also traces the stories of many unknown people of the day. He tackles the grand theme of heroism; the move from the age of reason to the age of romanticism; and examines a battle that was not only a uniquely well-documented crisis in human affairs but also a lens on its own time. Adam Nicolson does not approach Trafalgar as a military historian. His book gives a wonderfully immediate recreation of both the battle itself and its aftermath in a rich, concrete and intellectually engaging style.

Vigyázat! Cselekményleírást tartalmaz. Szerelmek és félreértések klasszikus meséje a XVIII. századvégi Angliából. Az ?t Bennet n?vér élete a férjkeresés jegyében zajlik: anyjuk megszállottan próbálja biztosítani számukra a megnyugtató j?v?t valami pénzes – és lehet?leg rangos – férfiú mellett. Csakhogy a jó esz? és éles nyelv? Elizabeth szélesebb perspektívákban gondolkozik, és ebben apja is támogatja ?t. Amikor Mr. Bingley, a módos agglegény bek?lt?zik az egyik szomszédos birtokra, felbolydul a Bennet-ház élete. A férfi el?kel? londoni barátai és a vidékre vezényelt nyalka, ifjú katonatisztek k?zt bizonyára számos udvarlója akad majd a lányoknak. A legid?sebb lány, a der?s és gy?ny?r? Jane úgy t?nik, meghódítja Mr. Bingley szívét. Ami Lizzie-t illeti, ? megismerkedik a jókép?, és látszólag igencsak d?lyf?s Mr. Darcyval, és máris kezd?dik a nemek ádáz csatája. A helyzetet tovább bonyolítja, hogy Elizabeth nem várt házassági ajánlatot kap a Bennet-vagyont ?r?kl? unokatestvért?l, és amikor Mr. Bingely váratlanul Londonba távozik, magára hagyva a kétségbeesett Jane-t, Lizzie Mr. Darcyt teszi felel?ssé a szakításért. ?m egy Lydiával kapcsolatos családi válsághelyzet hamarosan ráébreszti h?sn?nket arra, hogy mindvégig balul ítélte meg ezt a büszke férfit… Eredeti hangú, máig modern, magával ragadó t?rténet, melyben magunkra ismerhetünk.

Vanitos, crud, nehot?r?t ?i incompetent, regele Ioan al II-lea cel Bun, din dinastia Valois, st?p?ne?te, comi??nd gre?eal? dup? gre?eal?, o ?ar? aflat? ?n grav? criz?. Sub domnia sa tumultuoas?, R?zboiul de 100 de Ani se ?nte?e?te, fac?iunile nobililor se lupt? ?ntre ele, foametea amenin?? poporul, impozitele sunt zdrobitoare, iar ciuma face ravagii. O epopee nefericit? ?i s?ngeroas?, la cap?tul c?reia are loc dezastrul de la Poitiers, b?t?lia ?n care regele Fran?ei este luat prizonier de c?tre englezi.

From the author of ‘Edge of Empire’ comes a fascinating, thought-provoking and alternative history of the American Revolution – that of those Americans who remained loyal to the British Empire. George Washington's triumphant entrance into New York City in 1783 marked the end of the American Revolution; the British were gone, the patriots were back and a key moment inscribed itself in the annals of the emerging United States. Territorial independence had effectively begun. Although widely perceived as a struggle between nations, the reality of the American Revolution is a strikingly different one. This was a war in which Britons fought Britons and Americans fought Americans. It was also one in which hundreds of thousands of American Loyalists, from Georgia to Maine, took Britain's side. And, when George Washington arrived in New York on that November day, they were forced to face up to a very tough situation; would they be free? Would they be safe? Would they retain their property and their jobs? Would they have to leave? As many as 200,000 American Loyalists left the United States. They lost their homes and their possessions and had little choice but to build new lives elsewhere in the British Empire. In ‘The Imperial Exile’, Maya Jasanoff examines the story of the Loyalist refugees, focusing on the life of one woman - Elizabeth Johnston - and her family, who reconstructed their lives in four different imperial settings: St Augustine, Edinburgh, Jamaica and Nova Scotia. Their movements speak eloquently of a larger history of exile, mobility and the shaping of the British Empire in the wake of the American War. A rich, compelling and untold history.

Romanele Aurei Christi, ample construc?ii epice, abordeaz?, cu un curaj ?i maturitate rar?, modelul ?i aria expresiv? ?i ideatic? a romanului de reflexivitate ?i problematic? grav?, uman?, de la M. Proust ?i Th. Mann, sub tutela impresionant?, infinit? ?i enorm expresiv? a lui F.M. Dostoievski. Acela?i, Dostoievski, de data asta al?turat lui Friedrich Nietzsche, face obiectul unor ample studii eseistice, pe care Aura Christi le-a conceput ?i publicat ?n ultimii ani, abord?nd teme de o rar? ?ndr?zneal? ideatic?, problematica esen?ial? a individului ?n abisalitatea sa, a Fiin?ei, arta complicat?, prezent?nd ?nc? nu pu?ine mistere ?i paradoxuri psihologice ale tipologiei romane?ti moderne, de la cu adev?rat revolu?ionara ? la recherche du temps perdu la Idiotul ?i Crim? ?i pedeaps?.?n publistica ei curent?, sus?inut?, Aura Christi sprijin?, polemic adeseori, cultul valorilor clasice ?i moderne europene ?i refuz? improviza?iile ?i impostura literar? care, ?n actualitatea post-comunist?, tresare ?n c?mpul literar rom?nesc ?n varii forme, de la contestarea, de plano, a marilor modele moderne lirice ale continentului ?i cultivarea unui mizerabilism ?i a brutalit??ii expresiei ce se cufund? ?i abund? nu rareori ?n tonuri suburbane, sclipind triumf?tor ?n accente arogante ce vor s? instaleze un fel de triumf al tinere?ii ?protestatar-revolu?ionare“ culturale ?i preiau, f?r? sim? critic, ?ntr-o afi?at? incultur? poetic?, cu o anume voluptate, simboluri ?i expresii france, voit pornografice, din recuzita avangardist? ?i futurist? a literaturii ?nceputului de secol XX. (Nicolae Breban)O mistic? de halou dostoievskian domin? obsedant destinele eroilor din romanul Aurei Christi, Cercul s?lbatic. (…) E, ?n felul s?u, un roman al cuplurilor ce se fac ?i se desfac, se men?in c?t ?i cum se men?in ?n virtutea unor automatisme ?n care iubirea este c?utat?, mimat?, tr?dat?, ea r?m?n?nd mereu o iluzie sau o speran?? virtual?, ?ntre via?? ?i moarte. Se vorbe?te mult despre moarte ?n acest roman. Existen?a ?ns??i e parcurs? sub semnul acesteia. (Constantin Cuble?an)Poate aici este imensul merit al Cercului… M-a supus unui exerci?iu deloc facil de a formula motive pentru care merit? s? tr?ie?ti. ?i nu ?n fa?a unui om care ur??te via?a, n?uc, sau e dezgustat de ceea ce i se pare a fi via?a. Ci ?n fa?a acestei fete-femei, Diana, care caut? profund sensul, care iube?te florile, apa, arta. At?t de plin? de via?? e creatura aceasta (…), ?nc?t preaplinul acesta o consum? ?i o arunc? ?n moarte. Diana arat? c? nu e simplu s? tr?ie?ti la altitudinea aceea uria?? a foamei de via??, a puterii uria?e de a tr?i. Setea ei de via?? ?i frumuse?e ?i lini?te o expune, o face fragil?… Naufragiul ei e produs de apele grele ?i ur?te ale unei lumi neatente, nep?s?toare p?n? la agresiune fizic?… O lume de fiare, ?n care nimeni nu ofer? protec?ie puilor. O lume hulpav?, ?n care fluturii ?i puii de c?prioare sunt r?pu?i, ?nghi?i?i, ca ?i c?nd… Poate pentru asta s-au n?scut… Poate Dumnezeu ?i cheam? la el… Sau poate nu! Poate o imens? responsabilitate ar trebui luat? pe umerii mei ?i nu numai ai mei! Poate c? oamenii frumo?i, ca Diana, au o for?? neb?nuit? ?n fragilitatea lor. Poate c? nimic nu se poate face pentru adolescen?ii care aleg moartea… Poate nimic nu se poate face ?mpotriva mor?ii… (Irina Ciobotaru) http://aurachristi.ro/

Primul prieten.Prima iubire.Ultimele cuvinte.?NAINTE. Miles Halter – un adolescent singuratic pasionat de cuvintele rostite de personaje celebre ?n ultimele lor clipe de via?? – pleac? la ?coala cu internat Culver Creek ?n c?utarea a ceea ce Rabelais numea ?Marele Necunoscut“.Acest Necunoscut se dovede?te mai tulbur?tor dec?t ?i-ar fi imaginat vreodat? c?nd ?n noul s?u cerc de prieteni ??i face intrarea seduc?toarea Alaska Young. Inteligent?, amuzant?, imprevizibil?, Alaska ?l atrage ?ntr-o lume misterioas? de lumini ?i umbre, ce st? sub semnul ultimelor cuvinte ale lui Simón Bolívar, faimosul general imortalizat de Gabriel García Márquez: ?Cum o s? mai ies eu din labirintul ?sta?“DUP?. Nimic nu va mai fi la fel.?Fetele vor pl?nge, iar b?ie?ii vor g?si dragoste, atrac?ie ?i dorin?? ?n parfumul de vanilie ?i ?ig?ri pe care ?l r?sp?nde?te Alaska.“ – Kirkus Review?C?ut?nd-o pe Alaska surprinde perfect intensitatea tr?irilor ?i disperarea care definesc adolescen?a.“ – teenreads.com?Frumuse?ea acestui roman st? ?n faptul c? nu ascunde nimic.“ – The Guardian?Iar acum cred c? e momentul prielnic s? spun c? era frumoas?. ?n ?ntunericul de l?ng? mine, Alaska mirosea a sudoare ?i a raze de soare ?i a vanilie, iar ?n acea noapte luminat? de o lun? firav? vedeam doar silueta ei, excep?ie f?c?nd momentele ?n care fuma, c?nd tutunul aprins al ?ig?rii ei ?i ?nv?luia fa?a ?ntr o lumin? ro?iatic?. Dar, chiar ?i pe ?ntuneric, ?i vedeam ochii — dou? smaralde arz?toare. Avea acel soi de privire p?trunz?toare care te f?cea s?-i cedezi.“

p>Descoperi?i al patrulea volum dintr-o serie de c?r?i pentru copii a c?ror popularitate a dep??it orice a?tept?ri! ?Pisicile r?zboinice” s-au v?ndut ?n mai mult de 14 milioane de volume ?n peste 20 de ??ri ?i au ap?rut pe lista New York Times a celor mai v?ndute titluri. De genera?ii ?ntregi, patru clanuri de pisici s?lbatice convie?uiesc ?n p?dure, departe de oameni. Au un cod al onoarei ?i pre?uiesc loialitatea. Se antreneaz? ca r?zboinici pentru a-?i proteja Clanurile. Se vindec? de boli cu remedii naturiste. Respect? legile statornicite de ?nainta?i. Sunt ghida?i ?n ac?iunile lor de spiritele str?mo?ilor r?zboinici, reuni?i ?n Clanul Stelelor. Ro?covanul este un fost pisoi de cas? care s-a dovedit a fi tare puternic ?i descurc?re? ?n s?lb?ticie. Mai ?nt?i a fost acceptat ca ucenic ?n Clanul Tunetului, apoi a devenit r?zboinic sub numele Inim? de Foc, iar ?n cele din urm? vitejia l-a adus p?n? la pozi?ia de secund ?n clan. Dar Inim? de Foc nu poate sta prea mult lini?tit c?t? vreme Ghear? de Tigru, fostul secund, poate ataca oric?nd. ?i conduc?toarea Stea Albastr? ?i-a pierdut ?ncrederea ?n r?zboinicii clanului dup? ce Ghear? de Tigru s-a dovedit a fi un tr?d?tor. De aceea, Stea Albastr? ?i Inim? de Foc pornesc spre Pietrele ?nalte pentru a se sf?tui cu ?n?elep?ii din Clanul Stelelor. Dar drumul trece pe teritoriul Clanului V?ntului, o patrul? de r?zboinici condus? de Ghear? de N?mol le iese amenin??tor ?n cale ?i sunt nevoi?i s? se ?ntoarc? ?n tab?ra lor. Vara sose?te cu noi provoc?ri pentru Inim? de Foc. Ucenicul lui, Lab? de Nor, face un gest necugetat merg?nd la oameni dup? m?ncare ?i este r?pit pe loc. Dar pericolul abia acum urmeaz?. Canicula devine din ce ?n ce mai puternic? ?i un incendiu devastator cuprinde p?durea, distrug?nd tab?ra Clanului Tunetului. Volumul cuprinde h?r?i ?i simboluri din via?a pisicilor r?zboinice. ?Un episod palpitant din aventurile pisicilor r?zoinice, care va fi cu siguran?? pe placul cititorilor.“ - ALA Booklist ?Povestea este mereu surprinz?toare; personajele sunt ?nzestrate cu tabieturi ?i comportamente feline autentice.” - VOYA ?O carte plin? de suspans, pentru to?i cei care se ?ntreab? ce visuri de grandoare nutre?te mot?nelul de pe pre?ul de la u??.“ - Publishers Weekly ?Dup? ce cite?ti Pisicile r?zboinice, nu mai ai ?ncredere nici m?car ?n Motanul ?nc?l?at.“ - Kirkus Reviews Din aceea?i serie: PISICILE R?ZBOINICE. CARTEA I - ?N INIMA P?DURII PISICILE R?ZBOINICE. CARTEA A II-A - FOC ?I GHEA?? PISICILE R?ZBOINICE. CARTEA A III-A - P?DUREA SECRETELOR PISICILE R?ZBOINICE. CARTEA A V-A - O CALE PRIMEJDIOAS?

O parte, o bun parte, poate chiar cea mai consistent i interesant parte a dizidenei ori rezistenei scriitorilor romni n raporturile lor cu puterea comunist zace n arhive: Arhivele Securitii, Arhivele Naionale, Arhivele Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., arhivele Consiliului Culturii i Educaiei Socialiste, arhivele i documentele Direciei pentru Pres i Tiprituri .a. Gem arhivele de atta rezisten. Scriitorii i condeierii romni, n marea lor majoritate, i-au dobndit o trainic celebritate n partea noastr de lume, prin scrisori. n lumea lui Caragiale, tradiia petiiei este la ea acasa. Partidul Comunist Romn, Nicolae Ceauescu nusi au ncurajat aceasta form de rezisten, printr-o rubrica special aprut sptmnal n oficiosul partidului, Scnteia. Rubrica se intitula Scrisori adresate conducerii Partidului, tovarului Nicolae Ceauescu, personal“ i ea, aceast rubric, devenise un fel de zid al plngerii unde oamenii se spovedeau sptmnal semnalnd primului dizident al rii“ neregulile din viaa lor de zi cu zi, apsrile pe care le ndurau eroic din partea stpnilor din satrapiile n care era mprit Romnia i pe timpul dictaturii comuniste.“O culegere de documente n care figureaz eroi, mai puin eroi ai zilelor noastre i alte personaje greu ncadrabile n categorii distincte, aidoma unor personaje dostoievskiene. O carte fundamental, de istorie direct care ateapt s fie scris.

Administra?ia Na?ional? pentru Aeronautic? ?i Spa?iu (NASA) a fost ?nfiin?at? pe 29 iulie 1958. ?nc? din primele zile, aceasta s-a aflat ?n avangarda eforturilor de explorare a spa?iului cosmic, iar rezultatele acestora s-au v?zut ?n misiunile selenare Apollo, ?n sta?ia spa?ial? Skylab, precum ?i ?n naveta spa?ial?, a?a cum o ?tim noi ast?zi. De-a lungul timpului, de NASA au fost legate multe opera?iuni de mu?amalizare ?i ascundere a adev?rului la cele mai ?nalte niveluri. Iat? c?teva dintre faimoasele ?secrete“ p?strate de NASA:Ipoteza c? aseleniz?rile Apollo din perioada 1969-1972 au fost, de fapt, simulate, ca parte a efortului de a demonstra superioritatea militar? ?i tehnologic? fa?? de fosta Uniune Sovietic?.Controversatul ?Chip uman de pe Marte“ – despre care mul?i cred c? ar fi o structur? sculptat?, creat? ?n trecutul ?ndep?rtat de mar?ienii indigeni, care ?ntre timp au disp?rut.Numele informatorilor secre?i din cadrul NASA care au ?ncercat s? deconspire cele mai stra?nic p?zite secrete ale organiza?iei cu privire la interac?iunile dintre guvernul american ?i extratere?tri.Cuprins:Mul?umiriIntroducereImplicarea extratere?trilorDe la Mercury la GeminiPr?bu?irea de la KecksburgApollo. Zboruri imaginare?Conexiunea cu Zona 51O epidemie de origine extraterestr?Europa anilor 1970Fra?ii din spa?iuMac Tonnies fa?? ?n fa?? cu mar?ieniiOZN-uri pr?bu?ite ?n BoliviaSabotarea navetelor spa?ialeR?pirile extraterestre ?i NASAMon?trii NASADeschiderea dosarelor X ale NASARoswell ?i astronautulFotografii cenzurateAtacul computerelor NASA Concluzie: Trecut, prezent ?i viitor NoteBibliografie

C?ndva odrasl? regal? privilegiat?, crescut? de o mam? iubitoare, Jorg Ancrath a devenit Prin?ul Spinilor, un adolescent fermec?tor ?i imoral, care conduce o band? de proscri?i brutali. Lumea este ?n haos, violen?a abund?, co?marurile r?sar la fiecare pas. Trecutul dur al lui Jorg l-a f?cut s? nu se mai team? de niciun om, fie el viu sau mort. Totu?i mai exist? ceva care-l ?nsp?im?nt?… Re?ntors la castelul tat?lui s?u pentru a-?i revendica mo?tenirea, Jorg trebuie s? se confrunte cu orori din copil?rie ?i s?-?i croiasc? viitorul ?mpotriva tuturor. ?Tulbur?toare, minunat?, haotic?, poetic?, obsedant?, antrenant?… Crede?i sau nu, toate cuvintele acestea descriu o singur? carte:Prin?ul Spinilor.“ – Booklist ?Sumbru ?i implacabil, volumul Prin?ul Spinilor v? va atrage ?n mrejele sale ?i v? va ?nh??a cu totul. Incredibil…“ – Robin Hobb

Aceste Stampe din Germania se datoresc unui poet român de o ascu?it? sensibilitate. Este, de fapt, un jurnal personal, în parte – dar numai în parte – echivalent cu ceea ce în veacul al XIX-lea s-au dovedit a fi Confesiunile unui copil al secolului . Totul, îns?, se cere a fi privit mutatis mutandis, ?inând seama de spiritul diametral opus al veacului nostru. Dumitru Stancu este un sensibil, dar nu un sentimental în genul lui Musset . În rest, ni se înf??i?eaz? ca un intens f?uritor de atmosfer?, îndeosebi dramatic?. ?i aici iar??i trebuie s? accentu?m o anumit? distinc?ie fa?? de trecut. Ceea ce era atmosfer? liric?, în veacul al XIX-lea, cap?t? intensitatea tensionat? de atmosfer? dramatic? în veacul nostru cutreierat de cataclisme istorice f?r? precedent.

Podul de o?el, construit ?n dou? zile, crea impresia c? un schelet uria? de libelul? se strecurase de pe ?ntinderea c?mpiei ca s? se a?eze pe p?ntecele vasului ?i c?pitanului ?i fusese ?ntotdeauna groaz? de insecte. ?n mod curios, grinzile vibrau diferit ?n func?ie de v?rsta ?i sexul celor care treceau pe pod. Era ?i nota muzical? special? pentru copii sau pentru grupurile de copii, nota pentru adul?i… Noaptea, doar ascult?nd, c?pitanul ?tia cine trecea.?SF-ul suprarealist al lui Brussolo ofer? cititorilor o experien?? alternativ? la science-fictionul tradi?ional – una care, a?a cum a sugerat c?ndva Nabokov, trebuie asimilat? nu doar cu intelectul.“ – Science Fiction Studies

Autoarea trece ?n revist? principalele direc?ii din teoria critic? a ultimelor dou? decenii, a c?ror surs? empiric? este literatura publicat? la grani?a dintre secole. Din studiul paralel, al limbajelor teoretice ?i al lumilor fic?ionale, se poate observa omogenitatea epistemic? ?i retoric? a operelor literare apar?in?nd unei faze din istoria literaturii, for?a modelatoare a unui spirit al timpului care se manifest? dincolo de grani?e geo-politice. Totodat?, printr-o lectur? comparatist?, se poate demonstra capacitatea impresionant? a unei literaturi na?ionale de a reface, ?ntr-un timp foarte scurt, leg?turile cu marile centre de cultur? ?i de a ?negocia“ cu succes forme ?i idei literare ale unei epoci comparabile, prin ambi?iile enciclopediste ?i de sinteza, cu Rena?terea. Abordarea are caracter interdisciplinar, la grani?a dintre studiul filologic ?i modelele epistemologice furnizate, ?n epoca numit? a ?complexit??ii“, de ?tiin?a dominant?: fizica cuantic?.

volumul al III-lea dintr-un interviu de un cristian Trilogia lui Ion Cucu este, deopotriv?, o construc?ie editorial? ?i o demonstra?ie personal?. Ion Cucu nu e, cum s-a crezut, doar un fotograf, iar opera lui cap?t? o cu totul alt? dimensiune dac? iese din tiparul unui album oarecare sau al unei expozi?ii, fie ea ?i permanent?. Interviul ?i portretele spun mai mult dec?t povestea unor fotografii – ?mpreun?, acestea dezv?luie talentul, for?a, patimile ?i d?ruirea fotografului celor zece pre?edin?i. Ai Uniunii Scriitorilor. Pentru c? prin aceast? institu?ie s-a legitimat ?i se reg?se?te, ca artist fotograf, scriitorul Ion Cucu. Trilogia s-a sf?r?it, de-acum urmeaz? Istoria. (un cristian)