De la primul pas f?cut ?n aceast? lume, purt?m cu noi, f?r? s? ?tim, un ?sac" de poveri ale familiei: drame nespuse, doliuri ne?ncheiate, pove?ti ru?inoase. Motiv?nd c? ?este spre binele nostru" s? nu ne vorbeasc? despre secretele de familie, p?rin?ii ?i bunicii ne condamn?, incon?tient, la a repeta ciclul de traume suferite de str?mo?i. ?n acest ghid practic de psihogenealogie, suntem ajuta?i s? punem ordine ?n ??antierul" mo?tenit de la genera?iile anterioare, s? ne asum?m familia, cu bune ?i rele, ?i s? detension?m (prin iertare, nu prin uitare) conflictele care ne b?ntuie de genera?ii. Cartea clarific? principalele no?iuni de psihogenealogie ?i ofer? instrumentele necesare (?atomul social", ?gensociograma") pentru ?mp?carea cu sine, dar ?i cu str?mo?ii.

Atunci c?nd adolescentul sufer? din dragoste, p?rin?ii lui se gr?besc s?-l aline cu replici de genul ?Nu merit? s? te nec?je?ti pentru at?ta lucru!" sau ?O s? ?nt?lne?ti persoane mult mai bune ?i mai dr?gu?e dec?t fosta ta iubire". ?n ciuda dorin?ei bine inten?ionate a p?rin?ilor de a-?i proteja adolescen?ii de orice fel de suferin?e, sindromul ?inimii fr?nte" trebuie v?zut ca un proces c?t se poate de util pentru o bun? maturizare a adolescentului, sus?ine psihopedagogul belgian Bruno Humbeeck. Suferin?a din dragoste nu e o boal? ?i nici un motiv de ru?ine. Din contr?, este un prilej pentru a ?nv??a s? iube?ti, s?-l respec?i pe cel?lalt ?i s?-?i redefine?ti identitatea. Misiunea esen?ial? a p?rin?ilor va fi aceea de a oferi un mediu sigur ?i empatic ?n care copilul s? poat? da un sens nefericirii sale, s?-?i poat? asuma ?i integra suferin?a ?n scenariul propriei cre?teri afective. L?muririle psihologice viz?nd ata?amentul, pasiunea fuzional?, a?tept?rile ?i necesitatea revizuirii propriei imagini asupra lumii pot fi extrem de folositoare ?i ?n gestionarea dramelor pasionale din cuplurile adulte.

n aceast carte de referin pentru psihologia dezvoltrii umane, Erik Erikson combin profundele intuiii ale psihanalizei cu datele empirice ale antropologiei culturale, pentru a evidenia legturile strnse dintre educaia copilului i constrngerile socioculturale. Publicat n 1950 i reeditat n mai multe rnduri, cartea de fa are meritul de a fi aplicat cu succes teoria freudian a sexualitii infantile la munca de teren" a antropologiei. Astfel, autorul a studiat dou triburi amerindiene, comparndule diversele moduri de educaie i socializare ale copiilor. Plecnd de aici, a elaborat teoria celor opt stadii ale dezvoltrii Eului, concepie care a rmas extrem de influent pn n prezent. Cartea ofer analize revelatorii asupra civilizaiei nordamericane, la care se adaug dou inedite psihobiografii dedicate lui Hitler i Maxim Gorki.

Reunind extrase din lucr?rile scrise de Albert Ellis pe parcursul a cincizeci de ani, exemple ?i prezent?ri de caz, aceast? carte surprinde evolu?ia g?ndirii p?rintelui terapiei comportamentale ra?ional-emotive, numit totodat? ?i bunicul psihoterapiei cognitiv-comportamentale. Focalizat? ini?ial asupra educa?iei sexuale ?i a libert??ii sexuale, ?n contextul unei societ??i americane destul de stricte la acea vreme ?n ceea ce prive?te nuditatea sau sexul ?n afara c?s?toriei, munca lui Albert Ellis s-a extins treptat asupra unor domenii mai largi ale psihicului uman.Este o lucrare inedit?, interesant? ?i util? pentru psihologii ?i psihoterapeu?ii din indiferent ce orientare, dar ?i pentru nespeciali?ti, care pot avea ocazia s? se familiarizeze astfel cu opera unuia dintre cei mai mari deschiz?tori de drumuri ai secolului XX.

tiu cu adevrat: cltoria ta ncepe cu alegerea de a te ridica, de a merge nainte i de a tri pe deplin.“ — Oprah WinfreyAcum, pentru prima oar, gndurile i ideile din leciile de via ale utoarei au fost revizuite, actualizate i adunate ntre copertele unei cri. Organizate pe teme – bucurie, rezilien, relaii, recunotin, posibilitate, veneraie, claritate, putere – aceste eseuri ne dezvluie inima i mintea unei femei extraordinare, oferind totodat cititorilor un ghid pentru a tri o via mplinit.

Cum definim ?i cum trat?m tulburarea de reglare emo?ional? Emo?iile sunt o parte important? a vie?ii noastre, afect?ndu-ne major ac?iunile, de?i nu ?ntotdeauna suntem con?tien?i de prezen?a lor. Abilitatea de a ?n?elege ?i balansa emo?iile se nume?te reglare emo?ional? sau control emo?ional. De ce este important? reglarea emo?ional?? Pentru c? reprezint? un element esen?ial pe care se sprijin? civiliza?ia uman?. Interac?iunile dintre oameni depind de modul ?n care sim?im ?i ne exprim?m emo?iile. Conceptul de ?tulburare de reglare emo?ional?“ intervine atunci c?nd apar probleme ?n privin?a controlului emo?iilor. De cele mai multe ori, o persoan? care are astfel de probleme ??i va descrie st?rile aleg?nd etichete precum depresiv, anxios, nervos, sup?rat, agitat. Mult mai rar va apela la nararea autentic? a tr?irilor personale, declar?nd c? este instabil, impulsiv, emo?ional, necontrolat, incapabil de a se calma, u?or de frustrat etc. Cartea lui Radu Vrasti prezint? ?ntr-o form? succint? problema tulbur?rii de reglare emo?ional?, a?a cum se prezint? din perspectiva medicinei ?i a psihologiei clinice. ?n plus, aduce informa?ii de ultim? or? despre cum trebuie ?n?eleas?, definit?, diagnosticat? ?i ?tratat?“ at?t medicamentos c?t ?i psihoterapeutic.

Are you ready to walk a balanced path to self-empowerment? Start here, now. Gather the tools and inspiration needed, explore core shamanism and healing techniques from around the globe that can be used heal oneself and the community on multiple levels. Gain a clearer, stronger understanding of your true self: an empowered and integrated lightworker whose soul and physical life is in harmony, shifting the planet into a more positive existence. Your studies will include: The 5 Elements & Directions Shamanic Journeying & Breathwork Power Animals & Spirit Guides Past Lives & Soul Retrieval Shamanic Healing & Clearing Medicine Wheels & Shields Dreamwork, Lucid Dreaming & Travel Chakras & Energy Patterning in the Body Power Songs & Transfigurative Toning Herbs, Nature Spirits & Elementals Altars, Objects of Power and more!

Cnd a constatat, pe baza identitii structurale ntre simptomul nevrotic, pe de o parte, i vis, act ratat, cuvnt de spirit, produse culturale, pe de alt parte, c ntre normal i patologic exist doar o deosebire de grad, i nu una de natur, Freud a trecut de la psihopatologie la psihologie. Psihanaliza, ca psihologie, este o psihologie a incontientului. Spre deosebire de psihologia contiinei, care studiaz fenomenele psihice contiente (sau accesibile n mod direct contiinei), psihologia incontientului cerceteaz acele fenomene psihice accesibile contiinei doar indirect, prin intermediul interpretrii de tip psihanalitic. Descoperirea incontientului psihic a revoluionat nu numai psihologia, ci i celelalte tiine ale omului: filosofia, antropologia, sociologia, estetica etc. Dac ar fi s formulez n puine cuvinte i ntr-un mod sugestiv esena psihologiei incontientului, a spune c ea const n ideea c i oamenii sntoi, nu numai nevroticii, au incontient. Iar incontientul oamenilor sntoi are aceleai coninuturi ca i incontientul nevroticilor. Diferena e doar de grad. Orict ar prea de surprinztor, psihanaliza nu este, aa cum ne-am obinuit s o gndim, un domeniu nestructurat interior, ci un adevrat sistem de discipline. Disciplinele psihanalitice – psihoterapia, psihopatologia, psihologia, metapsihologia i psihanaliza aplicat – se afl n relaii cronologice i logice. Din punct de vedere cronologic, prima a fost psihoterapia psihanalitic. Teoretizarea experienei psihoterapeutice a condus la constituirea psihopatologiei psihanalitice, care a stat la baza psihologiei psihanalitice. Pe temeiul acesteia s-au cldit metapsihologia i psihanaliza aplicat. Structura de rezisten a acestei cldiri multietajate o formeaz ideea de incontient. Parcurgerea celor optsprezece volume ale operelor complete a lui Jung mi-a prilejuit constatarea, surprinztoare la prima vedere, c exist mai multe tipuri de arhetipuri, dac folosim drept criteriu definiia arhetipului cu care Jung opereaz de-a lungul ntregii sale opere, i anume de pattern of behaviour, de for interioar de ordinul instinctului, cu valene spirituale. Arhetipurile care corespund acestei definiii i pe care le-am numit tipice descriu ntr-adevr o experien a speciei transmis ereditar. Din categoria arhetipurilor tipice fac parte: arhetipul matern, arhetipul patern, arhetipul infans, anima, animus, arhetipul renaterii, comunismul ca arhetip, arhetipurile regionale sau etnice, de tipul arhetipului germanilor (Wotan), cristalizare i transmitere a unei experiene colective de ordin general, nu universal.“ – Vasile Dem. Zamfirescu

Nebunia fascineaz? ?i ?ngroze?te ?n aceea?i m?sur?, oferindu-ne imaginea unui celuilalt complet diferit de noi. Dar ce marcheaz? diferen?a dintre omul s?n?tos ?i omul nebun? Poate deveni vreodat? un om s?n?tos, nebun?C?ut?nd s? p?trund? dincolo de suprafa??, dincolo de aparentele bizarerii de comportament ale nebunului, Darian Leader ofer? simptomelor o nou? semnifica?ie, capabil? s? zguduie din temelii paradigma contemporan? asupra bolii psihice. Teoria sa, prezentat? ?ntr-un limbaj accesibil cititorului profan, este exemplificat? prin reinterpretarea unor celebre cazuri clinice sau judiciare, precum Omul cu lupi. Ce este nebunia? se adreseaz? deopotriv? speciali?tilor ?i publicului larg, reu?ind s? dea r?spunsuri dar ?i s? lanseze ?ntreb?ri.Ce ne facem cu insul care-?i vede lini?tit de via?? ?i de familie, ani de-a r?ndul, p?n? ?ntr-o bun? zi c?nd se duce la slujb?, ??i face impecabil datoria, dup? care iese ?ntr-un loc public, scoate o arm? ?i ?mpu?c? un personaj cunoscut de toat? lumea? ?n comportamentul lui nu se poate observa nimic anormal, p?n? ?n clipa tragediei. Se prea poate s? fi fost chiar un cet??ean-model, responsabil, respectabil ?i cu un comportament lini?tit. Dar, ?n clipele dinaintea actului s?u criminal, chiar se poate spune c? n-ar fi fost nebun? – Darian Leader... nebunia nu va fi niciodat? reductibil? la simptome exterioare, care atrag aten?ia. G?ndirea nu este v?zut? aici ca tulburat?, ci urm?nd un gen de rigoare care, de fapt ?i de drept, s-ar putea s? nu fie de g?sit la individul ?s?n?tos". Diagnosticul nu se poate pune pe baza unei clasific?ri a comportamentului exterior, ci numai ascult?nd ce are de spus persoana ?n cauz? despre ce s-a ?nt?mplat ?n via?a ei, lu?nd ?n serios pozi?ia pe care o adopt? ?n propriul discurs, logica pe care ?i-a construit-o singur?. - Darian Leader

Sunt cuplul ?i familia dou? concepte diferite? Ce ne motiveaz? s? form?m un cuplu? Odat? format, cum putem men?ine echilibrul ?n rela?ia noastr?, cum putem ?ntre?ine focul viu, ?ns? la acea intensitate care nu provoac? arsuri, ci ?nc?lze?te ?i energizeaz??Dac? p?n? nu de mult familia avea o importan?? primordial?, ?n ultimele decenii ideea de cuplu a ?nceput s? prind? tot mai mult contur ?n a?tept?rile ?i ?n vie?ile noastre. Acum ?tim c? un cuplu nu este indestructibil, ?tim c? o rela?ie de iubire, necultivat?, se stinge, ?tim c? nu e suficient dar nici obligatoriu s? ai copii sau bunuri comune pentru a forma un cuplu ci, din contr?, decizia de a "ne a?eza" pare s? afecteze rela?ia amoroas?. Via?a de cuplu a devenit mai savuroas?, dar ?i mai periculoas?.?n volumul de fa??, cunoscutul autor francez ne ?nva?? "mersul pe s?rm?" al unei rela?ii de cuplu satisf?c?toare ?i de durat?, ?n care fiecare partener e invitat s?-?i exercite libertatea de alegere, responsabilitatea, imagina?ia, construind ?i reconstruind permanent ?mpreun? via?a ?n doi.?

V? ?ngrijoreaz? apatia partenerului din ultima vreme? V? irit? zg?rcenia prietenilor? Sau v? ?nfurie nep?sarea colegilor de birou?Fie c? e vorba despre minusurile observate la al?ii sau de propriile defecte, cartea de fa?? v? invit? s? explora?i ?i s? integra?i ?ntr-un mod constructiv ?i s?n?tos toate aceste aspecte de ?umbr?“ ale vie?ii voastre.Folosind concepte psihologice accesibile (proiec?ie, rezonan??, polaritate), Ruediger Dahlke demonstreaz? prin exemple din realitatea curent? ?n ce fel pute?i transforma sl?biciunile ?n puncte forte ?i asperit??ile interpersonale ?n oportunit??i de cre?tere. G?ndirea ?n ?alb ?i negru“ va fi astfel ?nlocuit? de o con?tientizare a nuan?elor ?i multiplelor ?fe?e“ ale vie?ii, oferind cititorului ?ansa de a ac?iona mai ?n?elept, mai pu?in tensionat, cu acel echilibru specific persoanelor care ?i-au reg?sit centrul.

Rela?ii interpersonale intense ?i haotice, accese de furie, impulsivitate, amenin??ri cu abandonul sau cu suicidul… dup? ce ai cunoscut ?ndeaproape o astfel de persoan? r?m?i adesea cu un gust amar ?i cu ?ntrebarea: ?Unde am gre?it?" ?n spatele acestui tablou ?nnegurat, se afl? ?ns? drama protagonistului – temeri profunde, o senza?ie de vid interior, ne?ncredere fundamental? ?n sine.Lumea unui ?borderline" este ?n alb ?i negru, acut?, direct?, f?r? nuan?e, cu at?t mai impresionant?, cu c?t ace?ti oameni sunt capabili s? duc? o via?? func?ional?. Pot fi partenerul de cuplu, colega de serviciu, amicul din copil?rie.Cartea de fa??, bazat? pe informa?ii din cele mai noi cercet?ri ?n domeniu, reprezint? un ghid cuprinz?tor prin h??i?urile acestei personalit??i aflate la grani?a dintre nevroz? ?i psihoz?. Scris? ?ntr-un limbaj accesibil, ea se adreseaz? at?t terapeu?ilor, c?t ?i publicului larg, aduc?nd lumin? asupra posibilelor cauze ale acestei tulbur?ri, descriindu-i plastic tr?s?turile prin intermediul a numeroase exemple, ajut?ndu-te s? ?n?elegi persoana cu borderline de l?ng? tine ?i s? creezi pun?i c?tre ea.Cea mai important? parte a oric?rei terapii este rela?ia dintre pacient ?i terapeut. Aceast? interac?iune formeaz? baza ?ncrederii, constan?ei obiectului ?i a intimit??ii emo?ionale. Terapeutul trebuie s? devin? o figur? de ?ncredere, o oglind? care s? reflecte o identitate coerent? ?n dezvoltare. Pornind de la aceast? rela?ie, persoana borderline ?nva?? s? extind? ?i asupra altora a?tept?rile adecvate ?i ?ncrederea. – Jerold Kreisman, Hal StrausAspectul fizic al lui Jennifer la ?edin?ele de terapie fluctua dramatic. C?nd venea direct de la serviciu era ?mbr?cat? ?ntr-o ?inut? business, eman?nd maturitate ?i rafinament. Dar ?n zilele ei libere, ap?rea ?n pantaloni scur?i, cu ?osete p?n? la genunchi ?i cu codi?e ?mpletite; ?n aceste ?edin?e se comporta ca o feti?? cu voce sub?ire ?i vocabular mult mai limitat. Uneori se transforma chiar sub ochii doctorului Gray. Putea fi plin? de intui?ie ?i inteligent?, colabor?nd pentru ob?inerea unei mai bune ?n?elegeri de sine, iar apoi devenea o copil? cochet? ?i seduc?toare, declar?ndu-se incapabil? s? func?ioneze ?n lumea adult?. – Jerold Kreisman, Hal Straus

E.A. Bennet l-a ?nt?lnit pentru prima dat? pe Jung la ?nceputul anilor 1930 iar, ?ntre 1935 ?i 1961, cei doi au men?inut un contact ne?ntrerupt. Relat?rile ?nt?lnirilor, adunate ?n aceast? carte, ofer? o imagine mai pu?in cunoscut? a vie?ii ?i a g?ndirii lui Jung ?i reflect? impresii despre existen?a de zi cu zi, despre stilul s?u de via?? natural, spontan. Cartea ne invit? s? facem un exerci?iu de imagina?ie: s? ni-l ?nchipuim pe Jung pe malul lacului, ?n gr?din?, ?n intimitatea camerei de studiu, ?nconjurat de familie ?i de colaboratorii apropia?i, la Bollingen sau la Küsnacht, discut?nd despre r?zboi, religie, prelegerile ?inute de la Yale, despre Freud ?i psihanaliz?, vindecare prin psihanaliz?, despre simboluri ?i con?inuturile incon?tientului, umbr?, sincronicitate, arhetipuri, tipurile psihologice ?i hipnoz?.?Seara, dup? prelegerea mea ?i dup? cina t?rzie luat? cu prietenii, m-am ?ntors la Küsnacht la ora 10:15. Mi-a deschis doamna Jung ?i mi-a spus c? erau ?n bibliotec?. C.G. st?tea pe scaunul lui obi?nuit, l?ng? fereastr?, sub lampadar. P?rea ceva mai b?tr?n ?i pu?in obosit, dar era plin de via?? ?i, ca ?ntotdeauna, a deschis un subiect. Voia s? ?tie c?te revendic?ri sunt ?n Tat?l Nostru, deoarece scria despre aceasta (corecta, cred, ?palturile la cartea sa despre Iov). Am spus c? erau mai degrab? cerin?e sau solicit?ri dec?t revendic?ri, iar el a fost de acord, cerin?e era cuv?ntul potrivit. ?D?-ne nou? ast?zi p?inea noastr? cea de toate zilele?, nu o p?ine oarecare, ci lucrul dup? care ne c?l?uzim vie?ile. El prefera formularea Sf?ntului Ieronim.“?C.G. a spus c? ?i pl?cea s?-?i bea cafeaua de la micul dejun pe ?ndelete —?Apoi voi prinde via?? f?r? grab?. ‘Omnis festinatio a parte diaboli est’, a citat el ?n limba latin? —orice grab? vine de la diavol?. Este o veche zical? alchimic?. L-am ?ntrebat din nou despre modelul de pe fa?a lui Mercur, sculptat pe piatra de l?ng? turn. ?Ajunsesem ?ntr-un mare impas c?nd am scris despre sincronicitate —mi-a spus el —la partea despre statistic?. Apoi am v?zut acel chip ?n piatr?, mi-am pus h?rtiile deoparte, mi-am luat sculele ?i l-am cioplit. Era ho?ul de Mercur.? A continuat: ?Alchimi?tii cuno?teau acest blocaj, iar ei ?l numeau adesea pe Mercur, bufonul?.“

De ce se agit? copilul acesta ?ncontinuu? Cum poate s? vorbeasc? a?a de ur?t? Cum s? fac s?-l dezbar de obiceiurile astea necuviincioase? Iat? numai c?teva din ?ntreb?rile pe care ?i le pot pune p?rin?ii ?i educatorii copiilor ce sufer? de ticuri sau de sindromul Tourette, ?nainte de a afla c? ?obiceiurile“ lor poart? un nume.Clipitul, grimasele, lovitul cu picioarele, mu?catul buzelor, b?lb?iala, rostirea unor cuvinte neacceptate social ?i multe altele sunt provoc?rile cu care se confrunt? zilnic ace?ti copii ?i p?rin?ii lor. Pentru a ?nc?rca tabloul, acestora li se pot ad?uga rumina?ii, neaten?ie, hiperactivitate sau sc?derea stimei de sine.Ghidul pe care vi-l propunem descrie simptomele caracteristice ?i posibilele lor cauze, oferind apoi solu?ii practice, u?or de pus ?n aplicare, pentru ca via?a copiilor afecta?i ?i a familiilor lor s? poat? urma un f?ga? c?t mai lin. El se adreseaz?, de asemenea, ?i speciali?tilor, c?rora le furnizeaz? repere clare ?i tehnici de lucru eficiente ?n tratarea acestor copii.

Imagineaz?-?i c? e?ti ?oferul unui autobuz din care to?i pasagerii, odat? urca?i, refuz? s? mai coboare. Mai mult, ei te încurc?, spunându-?i pe unde s? o iei, iar indica?iile lor sunt contradictorii. Când acel autobuz este chiar via?a ta, confuzia ?i nefericirea bat la u??. Iar pasagerii insisten?i, uneori agresivi, sunt vocile tale critice interioare, cele care te fac s? iei decizii de multe ori contrare propriilor interese. Vocea critic? interioar? î?i poate spune, de pild?, c? e?ti o persoan? neinteresant?, c? nu meri?i pozi?ia pe care te afli sau c? trebuie s? le faci tuturor pe plac. Exist? îns? ?i un revers al medaliei, ?i anume valorile sus?inute de vocea interioar?, precum altruismul sau nevoia de a reu?i. Aceast? carte te ajut? s?-?i recuno?ti vocea interioar?, sub ambele sale aspecte, ?i, prin „trucurile“ pe care ?i le împ?rt??e?te, s? o po?i gestiona cu succes, astfel încât s? nu-?i mai influen?eze într-un sens negativ atitudinea fa?? de propria persoan?, deciziile ?i comportamentul. Este o lectur? pl?cut? ?i incitant?, pres?rat? cu exemple din via?a de zi cu zi ?i cu tehnici u?or de pus în aplicare.

Ce putem ?ti despre via?a de apoi? Ce se ?nt?mpl? cu cei dragi? Cum se face trecerea ?n lumea cealalt?? Ce se ?nt?mpl? cu sufletul nostru? Lisa Williams este cunoscut? ?i apreciat? ?n toat? lumea ca medium ?i clarv?z?toare cu extraordinare capacit??i de a lua leg?tura cu cei dragi, care au trecut ?n lumea de dincolo. Dac? vre?i s? ?ti?i ce s-a ?nt?mplat cu cei pleca?i dintre noi, sau s? descoperi?i adev?rul despre calea urmat? de sufletele lor, cartea de fa?? ne asigur? c? moartea nu este finalul, ci mai degrab? trecerea c?tre lumea cealalt? – un t?r?m pe care trebuie s?-l respect?m ?i de care nu ar trebui s? ne temem. Folosindu-se de puterile ei unice de mediu ?i de clarv?z?toare, autoarea ne ofer? relat?ri directe cu privire la: propria ei experien?? de moarte clinic? ?i revela?iile pe care aceasta i le a prilejuit despre lumea cealalt?;schimburile de mesaje dintre ea ?i spiritul ei c?l?uzitor, precum ?i planurile spirituale superioare pe care acesta i le-a ar?tat;calea c?tre via?a de apoi ?i reincarnare.

Bárdos András évtizedeken át az egyik legismertebb és legfoglalkoztatottabb televíziós riporter volt Magyarországon. Dolgozott a Magyar Televízióban, az RTL Klubon és a TV2-n is, vezetett két minisztereln?k-jel?lti vitát. A Rádió Krónika-m?sorai, Napk?zi, Naptévé, RTL-Híradó, Akták, Tények, Jó estét Magyarország - t?bb ezer interjút készített a k?zélet szerpl?ivel, politikusokkal. 1995 óta tanít a Színház- és Filmm?vészeti Egyetemen, t?bbek k?z?tt kommunikációt is.?Sokat tud a hazugságról, pályája során hallott eleget. Pamela Meyer hazugságról, a hazugság felismerésér?l szóló k?nyvéhez írt el?szavában arról írt, mi t?rténne, ha csak egyetlen napig igazat mondanánk. Ez az e-füzet Bárdos irónikus, mégis halálosan komoly el?szavát tartalmazza a Verj át, ha tudsz cím? k?nyvh?z.

S? nu mai arunc at??ia ani pe fereastr?. S? renun? la atitudinea de spectator al propriei vie?i. S? m? sperii de c?t de t?rziu am l?sat s? se fac? peste mine. S? nu m? mai comport ca ?i cum nu e al meu timpul pe care ?l investesc ?n orice. S? nu m? intereseze c? nu mai vreau sau nu mai pot sau alte c?te asemenea. S? ?lefuiesc intens verbul ?a fi” dac? vreau ceva.

Ce este copilul? Copilaria ar trebui considerata a fi un construct social? Care au fost atitudinile adultilor fata de copiii de-a lungul timpului? Pe parcursul cartii descoperim copilul privit a fi un pacatos augustinian, care vrea sa-i domine pe cei din jur, un inocent romantic care inca nu este corupt de civilizatie sau o doar o dovada a fertilitatii cuplului parental, aruncat in bratele doicilor indata ce a venit pe lume. In occident, incepand cu secolul douazeci copiii nu mai erau expusi mortii, abandonului sau batailor in aceeasi masura ca in trecut, iar relatiile dintre parinti si copii s-au indulcit. Scopul cartii de fata este acela de a evidentia problemele speciale din istoria copiilor, pe care o plaseaza in contextul social si ?cultural, fara a pierde din vedere experientele individuale care au ajuns pana la noi prin jurnale, autobiografii si marturii orale. Scrisa intr-un limbaj accesibil, cartea se adreseaza psihologilor, sociologilor, istoricilor si tuturor celor interesati de copii si copilarie. ?

Ο Πατ?ρ Πα?λο? Γρηγορ?ου, μαζε?ει ποι?ματα που γρ?φτηκαν στο λεωφορε?ο για το Πανεπιστ?μιο ? σε στιγμ?? που στ?ρευαν τα δ?κρυα, και σε μικρ?? κεν?? στιγμ?? στοχασμο?....! ?λα, ?χασαν το δρ?μο του? και παρ?μειναν σε δι?φορα συρτ?ρια, φακ?λου? στον υπολογιστ?, διεσ?θησαν μετ? απ? format και λοιπ?? παρ?μοιε? καταστ?σει?! ?λα γενν?θηκαν σε μια ψυχ? που ?κουγε του? χτ?που? τη? καρδι?? τη? αλλ? και τι? φων?? τη? λογικ??, σε δι?φορε? περι?δου?. Στα παιδικ? χρ?νια, στην εφηβε?α, στι? σπουδ??, στο στρατ?, στι? φιλοσοφικ?? ανησυχ?ε?, στον ?ρωτα, στο γ?μο και στον κλ?ρο. ?λλα ευχ?ριστα, ?λλα ειρωνικ?, ?λλα επαναστατικ?, ?λλα δυσ?ρεστα και στεν?χωρα, ανακατεμ?να, ατ?κτω? ερριμμ?να, με σκοπ? να ταξιδε?ουν συνεχ?? τον αναγν?στη σε διαφορετικ? και ποικ?λα συναισθηματικ? επ?πεδα, μ?σα σε λ?γα λ?πτ? ? λιγε? ?ρε?. ?να γεμ?το βιβλ?ο!

Τα λιγοστ? αυτ? ποι?ματα, που συναρμολογ?θηκαν στη συλλογ? με τ?τλο ‘Ασπρ?μαυρε? Μν?με?’, αποτελο?ν μια ευα?σθητη κατ?θεση ψυχ?? και καρδι?? του Παν?κκου Β?ρωνο?. Ε?ναι ?να ξεχε?λισμα εκ βαθ?ων πηγα?ου συναισθ?ματο? και μν?μη? μαζ?, που πα?ρνει μορφ? κι αποτυπ?νεται αβ?αστα, ?πω? φτ?νει τι? σελ?δε? που το συγκρατο?ν και το σχηματ?ζουν. Ανεπιτ?δευτοι και λιτο? στ?χοι που ιστορο?ν νοσταλγικ? μια φορτισμ?νη, προσωπικ? εμπειρ?α, ?να νεανικ? ?ρωτα που ?φησε βαθι? τα χν?ρια του στην θ?μηση και σκ?ψη του ποιητ?, χωρ?? περισσ? κι αχρε?αστη επεξεργασ?α. Το ?ντονο μ?τρο και μια επαναληπτικ?, επ?μονη συχν? ομοιοκαταληξ?α, ομολογο?ν την ?μεση καταγωγ? του? απο τη μουσικ?. Κ?ποτε μοι?ζουν περισσ?τερο με στ?χου? για μελοπο?ηση. Οπω? ?λλωστε επιβεβαι?νει ο ?διο? στο πρ?λογ? του: “Μ?σα σ’ αυτ? το σκηνικ? γαλουχ?θηκε η δικι? μου γενι? και σ’ αυτ? το ?διο σκηνικ? διαδραματ?στηκε η μικρ? αυτ? ιστορ?α, που τραγουδ?νε οι στ?χοι που ακολουθο?ν”.