Lumea se r?stoarn? cu doar c?teva s?pt?m?ni ?nainte de terminarea liceului: Margo reapare ?n via?a lui Quentin. ?n toiul nop?ii, ?mbr?cat? ?n costum de ninja, gata pentru o nou? aventur?. Extravagant?, frumoas?, imprevizibil? ?i independent?, Margo l-a fascinat dintotdeauna pe Quentin. ?ndr?gostit iremediabil de ea, o urmeaz? orbe?te, ?nc?ntat s? ia parte la planurile juc?u?e ?i vindicative ale ingenioasei Margo.Numai c? fata dispare iar. De data aceasta de?nitiv. Margo, fata visurilor care a fost ?ntotdeauna o enigm?, acum devine un mister. Pentru Quentin. Care nu mai g?se?te nimic altceva dec?t indicii… l?sate de ea pentru el. De aceea, decide s? le urmeze.“?n acest nou roman al lui John Green reg?sim ecouri din C?ut?nd-o pe Alaska: o fat? superb?, excentric?; un mister care trebuie rezolvat de ni?te adolescen?i inteligen?i ?i ciuda?i; precum ?i citate elocvente (din Fire de iarb? a lui Walt Whitman, de data aceasta) minunat inserate ?n poveste. Green se opre?te din nou asupra conexiunii subtile dintre imagina?ie ?i percep?ie, lumini ?i umbre, iluzie ?i realitate.“ – BOOKLIST“Exist? deja o marc? John Green: stilul lui ?mbin? un limbaj spumos, colocvial cu inserturi hiperintelectuale ?i observa?ii profunde despre via??. Green d? dovada talentului s?u ?n ?ecare pagin?.“ – SCHOOL LIBRARY JOURNAL

Dou? vie?i, dou? iubiri, o singur? alegere.O poveste cople?itor de frumoas? ." – Kirkus Reviews?Cartea unei genera?ii ?i o viitoare lectur? clasic?." - The SunLucy ?i Gabe s-au ?nt?lnit ?n studen?ie, la Columbia University, ?ntr-o zi care le-a schimbat am?ndurora cursul vie?ii: 11 septembrie 2001. Au decis atunci ca existen?ele lor s? ?nsemne ceva pentru oamenii din jur.?Un an mai t?rziu, soarta ?i aduce laolalt? din nou, dar dup? o frumoas? poveste de dragoste, drumurile lor se despart. Gabe devine fotoreporter ?n Orientul Mijlociu, iar Lucy face carier? ?n televiziune, la New York.?Urmeaz? treisprezece ani de visuri, dorin?e, gelozii, tr?d?ri, iubire absolut?, ?n care ei sunt desp?r?i?i de continente, dar nu ?i suflete?te. Lucy trebuie s? ia, ?n final, o hot?r?re extrem de dificil?, sf??ietoare."Lumina pe care am pierdut-o?ne pune ?n fa?a unor ?ntreb?ri tulbur?toare: vie?ile ne sunt modelate de propriile noastre alegeri sau de ni?te for?e pe care nu le putem controla? Prima dragoste dureaz? pentru totdeauna? ?i merit? s? ne risc?m stabilitatea ?i siguran?a pentru o dragoste exploziv?, imprevizibil??" - Kirkus Reviews"Un montagne russe al emo?iilor." – US Weekly"Genul de carte pe care o cite?ti dintr-o r?suflare." - Stylist Magazine "Jill Santopolo?a scris o poveste de iubire care-?i va fr?nge inima." - Irish Independent? ?

Încercând s? explice retragerea lui Salinger din via?a public? în anul 1953, Frédéric Beigbeder imagineaz? o poveste de dragoste sortit? e?ecului, între romancierul emblematic al Americii, J.D. Salinger ?i Oona, fiica unui dramaturg nu mai pu?in celebru, Eugene O'Neill. Leg?tura lor va înflori doar pentru scurt? vreme, chiar înainte de atacul de la Pearl Harbor. Oona va pleca s?-?i încerce norocul la Hollywood, iar Salinger va fi înrolat. Experien?a r?zboiului îl va schimba complet, f?cându-l incompatibil cu spiritul rebel ?i însetat de via?? al Oonei. Nu vor tr?i ferici?i pân? la adânci b?trâne?i. Aceste dou? comete nu-?i vor mai intersecta c?ile niciodat?, îns? aura Oonei va continua s?-l urm?reasc? pe Salinger, chiar ?i în cele mai întunecate clipe ale sale. Visul american nu se împline?te nici pentru J.D. Salinger, nici pentru Oona – sau este, mai degrab?, un vis pervertit, sf?râmat de cruzimea r?zboiului ?i a vie?ii. Exist? o vreme când oamenii par s? a?tepte o catastrof? care s? le ?tearg? toate problemele. Sunt anii dinainte de r?zboi. Nu e perioada cea mai prielnic? pentru a te îndr?gosti. – Frédéric Beigbeder Beigbeder scrie magistral despre r?zboi ?i dragoste, demitizând figuri ca Hemingway, Capote sau Chaplin ?i creionând un portret sensibil ?i emo?ionant al lui Salinger. – Le Figaro „A fost momentul în care Oona a surâs pentru a doua oar? în acea sear?. Când Oona surâdea, cu pleoapele pe jum?tate închise, nici rumoarea nu se mai auzea. Era ca ?i cum cineva ar fi sc?zut volumul zgomotului lumii. În orice caz, Jerry asta sim?ea: gura Oonei, contrastul dintre buzele-i ro?ii ?i din?ii albi, pome?ii înal?i, lacul de unghii de culoarea vinului, asortat buzelor sale cire?ii, aceast? perfec?iune de fat? din înalta societate îl f?cea s? surzeasc?.“

O carte despre modul ?n care traumele din copil?rie ajung s? ne domine ?i s? sufoce maturitatea. O poveste care probabil reprezint? realitatea multor familii de aici ?i de aiurea: amprenta l?sat? asupra viitorului unui copil de un p?rinte autoritar, violent ?i incapabil s? ??i dep??easc? neputin?ele. O istorie a metamorfozei unei personalit??i abuzate de violen?? ?i fric?, o privire emo?ionant? asupra maternit??ii ?n?bu?ite de stereotipuri ?i a unei iubiri care putea s? fie perfect?, dac? protagoni?tii s?i ar fi tr?it prezentul (clipa).?Un roman frumos ?i trist, dur ?i sensibil deopotriv?, o m?rturie impresionant? despre p?rin?i ?i copii ?i frica teribil? care ?i desparte uneori, sufoc?nd iubirea, pacea interioar?, bucuria vie?ii, tot ce e mai frumos ?n oameni.“ – Radu Gavan?Pe Camelia o cunosc de foarte mult? vreme ?i am fost uimit? s? descop?r ?n c?r?ile sale o voce nou?, necunoscut? mie. Matur? ?i tran?ant? ?n felul ?n care ??i creeaz? personajele, ea le iube?te apoi ca pe ni?te copii, cu toate defectele ?i durerile lor. Ema, David ?i Sofia sunt ni?te personaje tragice, ?ntr-o istorie cutremur?toare ?n familiaritatea ei. Abuzul, fizic ?i emo?ional, suferit ?i perpetuat de personaje, este ?ocant prin perspectiva intim? din care e reflectat.?i dac? e nevoie de un argument ?n plus pentru a citi M??tile fricii, iat?-l: v? va face s? v? reevalua?i rela?ia cu cei iubi?i, cu teama de a nu descoperi un pic din bovarica Ema ?n voi ?n?iv?.“ – Ada Roseti

A n?k tényleg a z?r?s pasikhoz vonzódnak? Ez a gondolat foglalkoztatta sok n?társával együtt Anne L. Greent is, A remény hajnala cím? sikerk?nyv szerz?jét, mikor belekezdett második regényének megírásába. Az egykori m?korcsolya bajnok, Chris Stuart drogcsempészek fogságába esik, miután bátyja magára haragítja egy b?nszervezet vezet?jét. A szókimondó, csinos n? élete veszélybe kerül, de az igazi kockázatot az a kínzó szenvedély és ?rült vágy jelenti számára, melyet akkor tapasztal, mikor jókép? fogva tartójának tengerkék szemébe néz. Ekkor d?bben rá, hogy az addigi élete milyen szürke és üres volt. Christine teljesen ?sszezavarodik, mert ott talál ?nmagára, ahol a legkevésbé számít rá. Egyetlen dolog válik számára egyre világosabbá: senki nem az, akinek mutatja magát.Vajon Andrew Dark, a sármos rosszfiú tényleg csak egy gátlástalan b?n?z?? Mindkett?jük számára kezdetét veszi az érzelmi hullámvasút, amelyet a másik k?zelsége vált ki bel?lük. Folyamatosak lesznek a bels? vívódások, megsz?nnek a józan, ésszer? d?ntések és már csak a féktelen szenvedély marad. De vajon a férfi múltjával van esélyük a felh?tlen szerelemre?

Montalbano: Egy hónap a felügyel?vel

From the author of ‘Edge of Empire’ comes a fascinating, thought-provoking and alternative history of the American Revolution – that of those Americans who remained loyal to the British Empire. George Washington's triumphant entrance into New York City in 1783 marked the end of the American Revolution; the British were gone, the patriots were back and a key moment inscribed itself in the annals of the emerging United States. Territorial independence had effectively begun. Although widely perceived as a struggle between nations, the reality of the American Revolution is a strikingly different one. This was a war in which Britons fought Britons and Americans fought Americans. It was also one in which hundreds of thousands of American Loyalists, from Georgia to Maine, took Britain's side. And, when George Washington arrived in New York on that November day, they were forced to face up to a very tough situation; would they be free? Would they be safe? Would they retain their property and their jobs? Would they have to leave? As many as 200,000 American Loyalists left the United States. They lost their homes and their possessions and had little choice but to build new lives elsewhere in the British Empire. In ‘The Imperial Exile’, Maya Jasanoff examines the story of the Loyalist refugees, focusing on the life of one woman - Elizabeth Johnston - and her family, who reconstructed their lives in four different imperial settings: St Augustine, Edinburgh, Jamaica and Nova Scotia. Their movements speak eloquently of a larger history of exile, mobility and the shaping of the British Empire in the wake of the American War. A rich, compelling and untold history.

Cinci femei din genera?ii diferite, care provin din lumi diferite, au un singur punct comun: nu vor s? mai aud? de dragoste ?i b?rba?i ?i au inventat un alt mod de a tr?i. B?rba?ii sunt prezen?i doar prin absen??, apar în amintirile, în nostalgiile, în visele ?i în dorin?ele lor ascunse. Singura prezen?? masculin? acceptat? este motanul casei! O nou? locatar? vine într-o zi s? le bulverseze via?a. Juliette afl? cu uimire regulile casei ?i e impresionat? de complicitatea, de curajul ?i de nebunia acestor femei. Îns? ea nu a renun?at înc? la dragoste. Va zgudui ea oare convingerile vecinelor sale? Un imobil ?i cinci femei. Un refugiu împotriva deziluziei iubirii sau a iubirii fantasmatice. Pove?ti intersectate, tandre?e feminin?, apropiere subtil?, din „vecin?tatea papucilor“. Apoi, o intrus? în c?utarea dragostei, care d? totul peste cap. – Doina Ioanid Amintind de filmul Amélie prin atmosfera cartierului descris de Karine Lambert, Femeile care au renun?at la b?rba?i vorbe?te ?i despre un aspect foarte actual, acela al dialogului dintre genera?ii. – L'Avenir „— E frumoas? dragostea, adev?rata dragoste. — Am renun?at la speran?a nebuneasc? de a o tr?i. — În montagnes russes. — La poligamie. — La a vrea s? apropii Polul Nord de Polul Sud. — La peticeala zilnic?, la a lipi de o mie de ori ce-i f?cut buc??ele. — La a-?i pierde min?ile când descoperi c? cel?lalt nu-i ceea ce p?rea a fi. — La a te dilua, a te contorsiona, a-?i toci aripile pentru a pl?cea. — La a te l?sa dus? cu z?h?relul pentru o mângâiere, un cuvânt blând. — La a deveni patetic?. — La a-?i pierde neuronii ?i a r?mâne dependent? de o rela?ie toxic?. — Nu te po?i proteja în dragoste. — Singura protec?ie este abstinen?a! SUNT NEBUNE!“

Procesul hipnotic este unul complex ?i variat ca tr?iri, care de-a lungul timpului ?i-a dovedit eficien?a ?n psihoterapie. Volumul de fa?? porne?te de la ideea c? hipnoza reprezint? o metod? adjuvant? cu caracter dinamic ?n contextul terapeutic. Caracteristicile legate de identificarea unui anume nivel de sugestibilitate, al?turi de manifest?rile tr?ite ?n stare de trans? vor avea ecou diferit, ?n func?ie de fiecare client, c?t ?i de situa?ia pe care acesta o aduce ?n cadrul terapeutic.Volumul "Hipnoza ?n psihoterapie" contribuie la literatura de specialitate cu rezultate ale unora dintre ultimele cercet?ri ?n domeniu, prezint? modele inedite de scenarii de induc?ie hipnotic? ?i de ad?ncire a transei, precum ?i studii de caz elocvente pentru o serie de tulbur?ri ?i de conjuncturi ?nt?lnite ?n cabinet. Este structurat ?ntr-o parte teoretic? ?i o parte practic?, av?nd numeroase exemple ce atest? aplicabilitatea hipnozei ?n multiple afec?iuni. Ca noutate, lucrarea de fa?? abordeaz? hipnoza ?n situa?ii precum na?terea, infertilitatea, dependen?ele, stima de sine sc?zut?, afec?iuni oncologice, tulbur?ri de stres postraumatic ?i nu numai. Volumul se adreseaz? ?n primul r?nd speciali?tilor ?i apoi publicului larg, cu inten?ia de a-l familiariza cu acest instrument de lucru activ ?n psihoterapie, care a fost ?i r?m?ne hipnoza.

De ce unii oameni au o via?? fericit? ?i plin? de succes, ?n timp ce al?ii se confrunt? ?n mod repetat cu e?ecuri ?i triste?e? De ce unii ??i g?sesc perechea potrivit?, iar al?ii nu au parte dec?t de rela?ii care se sf?r?esc cu o ruptur?? Ce ?i face pe unii s? aib? cariere ?nfloritoare, ?n timp ce al?ii sunt prin?i ca ?ntr-o capcan? ?n joburi pe care le detest?? ?i, mai ales, pot ghinioni?tii s? fac? ceva pentru a-?i spori norocul ?i a-?i ?mbun?t??i via?a?Autorul a c?utat r?spunsul la aceste ?ntreb?ri prin intermediul unor cercet?ri care s au derulat pe o perioad? de mai mul?i ani ?i au cuprins interviuri ?i experimente cu sute de persoane extrem de norocoase sau ghinioniste. Rezultatele ob?inute, prezentate ?n aceast? carte, indic? un mod complet nou de a vedea norocul ?i rolul esen?ial pe care ?l joac? acesta ?n vie?ile noastre. Oamenii nu se nasc noroco?i. F?r? s? ??i dea seama, oamenii noroco?i folosesc patru principii de baz? pentru a aduce norocul ?n via?a lor. Dac? ?n?elege?i principiile, atunci ve?i ?n?elege ?i cum ac?ioneaz? norocul.

Podul de o?el, construit ?n dou? zile, crea impresia c? un schelet uria? de libelul? se strecurase de pe ?ntinderea c?mpiei ca s? se a?eze pe p?ntecele vasului ?i c?pitanului ?i fusese ?ntotdeauna groaz? de insecte. ?n mod curios, grinzile vibrau diferit ?n func?ie de v?rsta ?i sexul celor care treceau pe pod. Era ?i nota muzical? special? pentru copii sau pentru grupurile de copii, nota pentru adul?i… Noaptea, doar ascult?nd, c?pitanul ?tia cine trecea.?SF-ul suprarealist al lui Brussolo ofer? cititorilor o experien?? alternativ? la science-fictionul tradi?ional – una care, a?a cum a sugerat c?ndva Nabokov, trebuie asimilat? nu doar cu intelectul.“ – Science Fiction Studies

Primul prieten.Prima iubire.Ultimele cuvinte.?NAINTE. Miles Halter – un adolescent singuratic pasionat de cuvintele rostite de personaje celebre ?n ultimele lor clipe de via?? – pleac? la ?coala cu internat Culver Creek ?n c?utarea a ceea ce Rabelais numea ?Marele Necunoscut“.Acest Necunoscut se dovede?te mai tulbur?tor dec?t ?i-ar fi imaginat vreodat? c?nd ?n noul s?u cerc de prieteni ??i face intrarea seduc?toarea Alaska Young. Inteligent?, amuzant?, imprevizibil?, Alaska ?l atrage ?ntr-o lume misterioas? de lumini ?i umbre, ce st? sub semnul ultimelor cuvinte ale lui Simón Bolívar, faimosul general imortalizat de Gabriel García Márquez: ?Cum o s? mai ies eu din labirintul ?sta?“DUP?. Nimic nu va mai fi la fel.?Fetele vor pl?nge, iar b?ie?ii vor g?si dragoste, atrac?ie ?i dorin?? ?n parfumul de vanilie ?i ?ig?ri pe care ?l r?sp?nde?te Alaska.“ – Kirkus Review?C?ut?nd-o pe Alaska surprinde perfect intensitatea tr?irilor ?i disperarea care definesc adolescen?a.“ – teenreads.com?Frumuse?ea acestui roman st? ?n faptul c? nu ascunde nimic.“ – The Guardian?Iar acum cred c? e momentul prielnic s? spun c? era frumoas?. ?n ?ntunericul de l?ng? mine, Alaska mirosea a sudoare ?i a raze de soare ?i a vanilie, iar ?n acea noapte luminat? de o lun? firav? vedeam doar silueta ei, excep?ie f?c?nd momentele ?n care fuma, c?nd tutunul aprins al ?ig?rii ei ?i ?nv?luia fa?a ?ntr o lumin? ro?iatic?. Dar, chiar ?i pe ?ntuneric, ?i vedeam ochii — dou? smaralde arz?toare. Avea acel soi de privire p?trunz?toare care te f?cea s?-i cedezi.“

Romanele Aurei Christi, ample construc?ii epice, abordeaz?, cu un curaj ?i maturitate rar?, modelul ?i aria expresiv? ?i ideatic? a romanului de reflexivitate ?i problematic? grav?, uman?, de la M. Proust ?i Th. Mann, sub tutela impresionant?, infinit? ?i enorm expresiv? a lui F.M. Dostoievski. Acela?i, Dostoievski, de data asta al?turat lui Friedrich Nietzsche, face obiectul unor ample studii eseistice, pe care Aura Christi le-a conceput ?i publicat ?n ultimii ani, abord?nd teme de o rar? ?ndr?zneal? ideatic?, problematica esen?ial? a individului ?n abisalitatea sa, a Fiin?ei, arta complicat?, prezent?nd ?nc? nu pu?ine mistere ?i paradoxuri psihologice ale tipologiei romane?ti moderne, de la cu adev?rat revolu?ionara ? la recherche du temps perdu la Idiotul ?i Crim? ?i pedeaps?.?n publistica ei curent?, sus?inut?, Aura Christi sprijin?, polemic adeseori, cultul valorilor clasice ?i moderne europene ?i refuz? improviza?iile ?i impostura literar? care, ?n actualitatea post-comunist?, tresare ?n c?mpul literar rom?nesc ?n varii forme, de la contestarea, de plano, a marilor modele moderne lirice ale continentului ?i cultivarea unui mizerabilism ?i a brutalit??ii expresiei ce se cufund? ?i abund? nu rareori ?n tonuri suburbane, sclipind triumf?tor ?n accente arogante ce vor s? instaleze un fel de triumf al tinere?ii ?protestatar-revolu?ionare“ culturale ?i preiau, f?r? sim? critic, ?ntr-o afi?at? incultur? poetic?, cu o anume voluptate, simboluri ?i expresii france, voit pornografice, din recuzita avangardist? ?i futurist? a literaturii ?nceputului de secol XX. (Nicolae Breban)O mistic? de halou dostoievskian domin? obsedant destinele eroilor din romanul Aurei Christi, Cercul s?lbatic. (…) E, ?n felul s?u, un roman al cuplurilor ce se fac ?i se desfac, se men?in c?t ?i cum se men?in ?n virtutea unor automatisme ?n care iubirea este c?utat?, mimat?, tr?dat?, ea r?m?n?nd mereu o iluzie sau o speran?? virtual?, ?ntre via?? ?i moarte. Se vorbe?te mult despre moarte ?n acest roman. Existen?a ?ns??i e parcurs? sub semnul acesteia. (Constantin Cuble?an)Poate aici este imensul merit al Cercului… M-a supus unui exerci?iu deloc facil de a formula motive pentru care merit? s? tr?ie?ti. ?i nu ?n fa?a unui om care ur??te via?a, n?uc, sau e dezgustat de ceea ce i se pare a fi via?a. Ci ?n fa?a acestei fete-femei, Diana, care caut? profund sensul, care iube?te florile, apa, arta. At?t de plin? de via?? e creatura aceasta (…), ?nc?t preaplinul acesta o consum? ?i o arunc? ?n moarte. Diana arat? c? nu e simplu s? tr?ie?ti la altitudinea aceea uria?? a foamei de via??, a puterii uria?e de a tr?i. Setea ei de via?? ?i frumuse?e ?i lini?te o expune, o face fragil?… Naufragiul ei e produs de apele grele ?i ur?te ale unei lumi neatente, nep?s?toare p?n? la agresiune fizic?… O lume de fiare, ?n care nimeni nu ofer? protec?ie puilor. O lume hulpav?, ?n care fluturii ?i puii de c?prioare sunt r?pu?i, ?nghi?i?i, ca ?i c?nd… Poate pentru asta s-au n?scut… Poate Dumnezeu ?i cheam? la el… Sau poate nu! Poate o imens? responsabilitate ar trebui luat? pe umerii mei ?i nu numai ai mei! Poate c? oamenii frumo?i, ca Diana, au o for?? neb?nuit? ?n fragilitatea lor. Poate c? nimic nu se poate face pentru adolescen?ii care aleg moartea… Poate nimic nu se poate face ?mpotriva mor?ii… (Irina Ciobotaru) http://aurachristi.ro/

Aceste Stampe din Germania se datoresc unui poet român de o ascu?it? sensibilitate. Este, de fapt, un jurnal personal, în parte – dar numai în parte – echivalent cu ceea ce în veacul al XIX-lea s-au dovedit a fi Confesiunile unui copil al secolului . Totul, îns?, se cere a fi privit mutatis mutandis, ?inând seama de spiritul diametral opus al veacului nostru. Dumitru Stancu este un sensibil, dar nu un sentimental în genul lui Musset . În rest, ni se înf??i?eaz? ca un intens f?uritor de atmosfer?, îndeosebi dramatic?. ?i aici iar??i trebuie s? accentu?m o anumit? distinc?ie fa?? de trecut. Ceea ce era atmosfer? liric?, în veacul al XIX-lea, cap?t? intensitatea tensionat? de atmosfer? dramatic? în veacul nostru cutreierat de cataclisme istorice f?r? precedent.

C?ndva odrasl? regal? privilegiat?, crescut? de o mam? iubitoare, Jorg Ancrath a devenit Prin?ul Spinilor, un adolescent fermec?tor ?i imoral, care conduce o band? de proscri?i brutali. Lumea este ?n haos, violen?a abund?, co?marurile r?sar la fiecare pas. Trecutul dur al lui Jorg l-a f?cut s? nu se mai team? de niciun om, fie el viu sau mort. Totu?i mai exist? ceva care-l ?nsp?im?nt?… Re?ntors la castelul tat?lui s?u pentru a-?i revendica mo?tenirea, Jorg trebuie s? se confrunte cu orori din copil?rie ?i s?-?i croiasc? viitorul ?mpotriva tuturor. ?Tulbur?toare, minunat?, haotic?, poetic?, obsedant?, antrenant?… Crede?i sau nu, toate cuvintele acestea descriu o singur? carte:Prin?ul Spinilor.“ – Booklist ?Sumbru ?i implacabil, volumul Prin?ul Spinilor v? va atrage ?n mrejele sale ?i v? va ?nh??a cu totul. Incredibil…“ – Robin Hobb

Medicamentul cel mai des folosit ?n medicina general? este medicul ?nsu?i; altfel spus, nu doar flaconul sau cutia cu medicamente conteaz?, ci maniera ?n care acestea sunt prescrise pacientului – de fapt, ansamblul atmosferei ?n care medicamentul este dat ?i luat. ?n cartea de fa??, Michael Balint descrie diferite procese incon?tiente ce intervin ?n rela?ia medic-pacient, aspecte care pot favoriza vindecarea, sau pot duce la tensiuni, nepl?ceri ?i tratamente lipsite de rezultatul benefic a?teptat. Dac? rela?ia stabilit? ?ntre specialist ?i client poate fi un obstacol ?n calea bunei desf??ur?ri a activit??ii, atunci unul dintre modurile ?n care rezultatele profesionale pot fi ?mbun?t??ite este supervizarea centrat? pe reac?iile emo?ionale ale medicului fa?? de pacien?ii s?i. ?n?elegerea acestor reac?ii poate oferi date importante despre pacient, pe care specialistul s? le poat? folosi mai departe ?n evaluarea cazului ?i ?n stabilirea unei interven?ii eficiente. Numeroase exemple clinice ilustreaz? dinamica incon?tient? a rela?iei terapeutice, precum ?i modul ?n care se desf??oar? grupurile Balint pentru medici.

p>Descoperi?i al patrulea volum dintr-o serie de c?r?i pentru copii a c?ror popularitate a dep??it orice a?tept?ri! ?Pisicile r?zboinice” s-au v?ndut ?n mai mult de 14 milioane de volume ?n peste 20 de ??ri ?i au ap?rut pe lista New York Times a celor mai v?ndute titluri. De genera?ii ?ntregi, patru clanuri de pisici s?lbatice convie?uiesc ?n p?dure, departe de oameni. Au un cod al onoarei ?i pre?uiesc loialitatea. Se antreneaz? ca r?zboinici pentru a-?i proteja Clanurile. Se vindec? de boli cu remedii naturiste. Respect? legile statornicite de ?nainta?i. Sunt ghida?i ?n ac?iunile lor de spiritele str?mo?ilor r?zboinici, reuni?i ?n Clanul Stelelor. Ro?covanul este un fost pisoi de cas? care s-a dovedit a fi tare puternic ?i descurc?re? ?n s?lb?ticie. Mai ?nt?i a fost acceptat ca ucenic ?n Clanul Tunetului, apoi a devenit r?zboinic sub numele Inim? de Foc, iar ?n cele din urm? vitejia l-a adus p?n? la pozi?ia de secund ?n clan. Dar Inim? de Foc nu poate sta prea mult lini?tit c?t? vreme Ghear? de Tigru, fostul secund, poate ataca oric?nd. ?i conduc?toarea Stea Albastr? ?i-a pierdut ?ncrederea ?n r?zboinicii clanului dup? ce Ghear? de Tigru s-a dovedit a fi un tr?d?tor. De aceea, Stea Albastr? ?i Inim? de Foc pornesc spre Pietrele ?nalte pentru a se sf?tui cu ?n?elep?ii din Clanul Stelelor. Dar drumul trece pe teritoriul Clanului V?ntului, o patrul? de r?zboinici condus? de Ghear? de N?mol le iese amenin??tor ?n cale ?i sunt nevoi?i s? se ?ntoarc? ?n tab?ra lor. Vara sose?te cu noi provoc?ri pentru Inim? de Foc. Ucenicul lui, Lab? de Nor, face un gest necugetat merg?nd la oameni dup? m?ncare ?i este r?pit pe loc. Dar pericolul abia acum urmeaz?. Canicula devine din ce ?n ce mai puternic? ?i un incendiu devastator cuprinde p?durea, distrug?nd tab?ra Clanului Tunetului. Volumul cuprinde h?r?i ?i simboluri din via?a pisicilor r?zboinice. ?Un episod palpitant din aventurile pisicilor r?zoinice, care va fi cu siguran?? pe placul cititorilor.“ - ALA Booklist ?Povestea este mereu surprinz?toare; personajele sunt ?nzestrate cu tabieturi ?i comportamente feline autentice.” - VOYA ?O carte plin? de suspans, pentru to?i cei care se ?ntreab? ce visuri de grandoare nutre?te mot?nelul de pe pre?ul de la u??.“ - Publishers Weekly ?Dup? ce cite?ti Pisicile r?zboinice, nu mai ai ?ncredere nici m?car ?n Motanul ?nc?l?at.“ - Kirkus Reviews Din aceea?i serie: PISICILE R?ZBOINICE. CARTEA I - ?N INIMA P?DURII PISICILE R?ZBOINICE. CARTEA A II-A - FOC ?I GHEA?? PISICILE R?ZBOINICE. CARTEA A III-A - P?DUREA SECRETELOR PISICILE R?ZBOINICE. CARTEA A V-A - O CALE PRIMEJDIOAS?

Trei sferturi dintre elevii rom?ni se tem de comportamentul agresiv al colegilor, ?n vreme ce Rom?nia se afl? printre primele locuri ?n clasamentul interna?ional al violen?ei ?colare, potrivit studiilor OMS realizate ?n 37 de ??ri.Cartea de fa?? ofer? p?rin?ilor ?ngrijora?i solu?ii practice pentru a-?i ajuta copiii s? nu se lase teroriza?i de colegii de ?coal?. Ve?i afla cum s?-i ajuta?i pe cei mici s? stopeze din fa?? orice tentativ? de intimidare, dar ?i cum s? colabora?i eficient cu ?coala, autorit??ile sau p?rin?ii altor elevi. Cu ajutorul unor minidialoguri, al jocurilor de rol ?i al unor sfaturi intuitive, copiii vor ?nv??a cum s? citeasc? limbajul nonverbal al b?t?u?ilor, cum s?-?i p?streze cump?tul ?i s? fie asertivi, dar ?i c?nd e cazul, s? apeleze la persoanele cu autoritate. Pe de alt? parte, p?rin?ii sunt ?ncuraja?i s? asculte cu aten?ie ?i f?r? o atitudine moralizatoare ce au de spus copiii, tocmai pentru a pre?nt?mpina din vreme posibilele traume sau depresii ale elevilor exclu?i, intimida?i, persecuta?i sau batjocori?i pe internet.

Sandplay reprezint? o abordare terapeutic? eficient? ?i accesibil? de vindecare a persoanei ?n ?ntregul ei. Baz?ndu-se pe vaste cuno?tin?e de mitologie ?i folclor, dar mai cu seam? pe dezvolt?rile analizei jungiene, autoarea explic? felul ?n care imaginile ?n nisip contribuie la autoreglarea psihicului, iar interpretarea simbolurilor spa?iale ajut? la clarificarea ?i dep??irea blocajelor interioare. La fel ca pictura, analiza viselor sau imagina?ia activ?, modelarea ?n nisip are meritul de a aduce ?ntr-un spa?iu imaginar procese incon?tiente ?i emo?ii nespuse, care sunt mult mai greu de accesat ?n urma unei simple ?cure prin vorbire“. Prin coimplicarea trup ?i suflet ?n jurul cutiei cu nisip, analistul ?i pacientul ob?in o imagine concret? a evolu?iei rela?iei terapeutice, dar mai ales desc?tu?eaz? capacitatea pacientului de autovindecare.Volumul include o serie de istorii de caz, dar ?i ilustra?ii fotografice ?i sfaturi practice pentru psihologii care sunt tot mai interesa?i de metoda sandplay. Pe l?ng? virtu?ile sale vindec?toare, terapia prin jocul cu nisip serve?te ?i diagnostic?rii, put?nd fi utilizat? at?t pentru adul?i, c?t ?i pentru copii.?Tehnica jocului cu nisip i se potrive?te lui Ruth Ammann ca o m?nu??.“ (Verena Kast)

O colec?ie de peste patruzeci dintre eseurile preferate ale lui Tyson, Moartea ?ntr-o gaur? neagr? abordeaz? nenum?rate subiecte, de la firavele eforturi ale industriei filmului de a crea cerul ?nstelat, p?n? la ce-ar ?nsemna s? te afli ?n interiorul unei g?uri negre.?Cel mai cunoscut astrofizician al Americii, Tyson este un profesor ?nn?scut, care ?tie s? explice pe ?n?elesul tuturor teoriile complicate ale astrofizicii ?i ?n acela?i timp s? ne transmit? fascina?ia pe care o are fa?? de univers.?Este absolut obligatoriu s? g?sim oameni de ?tiin?? care s? ne poat? explica nu doar ceea ce descoperim, ci ?i modul ?n care facem acele descoperiri. Neil deGrasse Tyson este unul dintre ei." - Boston Sunday Globe?

volumul al III-lea dintr-un interviu de un cristian Trilogia lui Ion Cucu este, deopotriv?, o construc?ie editorial? ?i o demonstra?ie personal?. Ion Cucu nu e, cum s-a crezut, doar un fotograf, iar opera lui cap?t? o cu totul alt? dimensiune dac? iese din tiparul unui album oarecare sau al unei expozi?ii, fie ea ?i permanent?. Interviul ?i portretele spun mai mult dec?t povestea unor fotografii – ?mpreun?, acestea dezv?luie talentul, for?a, patimile ?i d?ruirea fotografului celor zece pre?edin?i. Ai Uniunii Scriitorilor. Pentru c? prin aceast? institu?ie s-a legitimat ?i se reg?se?te, ca artist fotograf, scriitorul Ion Cucu. Trilogia s-a sf?r?it, de-acum urmeaz? Istoria. (un cristian)