Care este tipul t?u? E?ti Activ, Colaborator, Conduc?tor sau Explorator? Analist, Asimilator, Intensificator sau Vizionar? E?ti Extravertit sau Introvertit? G?se?te-?i cariera perfect? pentru tipul t?u de personalitate ?i ob?ine succesul!Pentru a fi fericit ?i a avea succes ?n via?a profesional?, trebuie s? g?se?ti o carier? care se potrive?te nu numai cu interesele tale, ci ?i cu tipul t?u de personalitate. ?n aceast? carte, autoarea folose?te Indicatorul de Tipuri Myers-Briggs (MBTI) pentru a prezenta opt modalit??i distincte de a lucra ?i te ?ncurajeaz? s? reflectezi asupra preferin?elor tale naturale – propun?ndu-?i pentru aceasta liste de verificare, exerci?ii, strategii ?i sfaturi – ?i ??i ofer? toate instrumentele necesare pentru a-?i descoperi propriile preferin?e naturale ?i a ?i g?si cariera ideal?. Acest ghid pentru g?sirea unei cariere potrivite include detalii despre dezvoltarea diferen?elor dintre tipuri pe parcursul vie?ii, sfaturi pentru echilibrarea vie?ii personale cu via?a profesional? ?i foarte multe sugestii de posibile cariere, bazate pe preferin?ele personale. Autoarea face o analiz? minu?ioas? a fiec?rui tip, oferind sfaturi practice pentru cre?terea ?i dezvoltarea profesional?, precum ?i form?rile ?i profesiile potrivite fiec?ruia.

Lumea se r?stoarn? cu doar c?teva s?pt?m?ni ?nainte de terminarea liceului: Margo reapare ?n via?a lui Quentin. ?n toiul nop?ii, ?mbr?cat? ?n costum de ninja, gata pentru o nou? aventur?. Extravagant?, frumoas?, imprevizibil? ?i independent?, Margo l-a fascinat dintotdeauna pe Quentin. ?ndr?gostit iremediabil de ea, o urmeaz? orbe?te, ?nc?ntat s? ia parte la planurile juc?u?e ?i vindicative ale ingenioasei Margo.Numai c? fata dispare iar. De data aceasta de?nitiv. Margo, fata visurilor care a fost ?ntotdeauna o enigm?, acum devine un mister. Pentru Quentin. Care nu mai g?se?te nimic altceva dec?t indicii… l?sate de ea pentru el. De aceea, decide s? le urmeze.“?n acest nou roman al lui John Green reg?sim ecouri din C?ut?nd-o pe Alaska: o fat? superb?, excentric?; un mister care trebuie rezolvat de ni?te adolescen?i inteligen?i ?i ciuda?i; precum ?i citate elocvente (din Fire de iarb? a lui Walt Whitman, de data aceasta) minunat inserate ?n poveste. Green se opre?te din nou asupra conexiunii subtile dintre imagina?ie ?i percep?ie, lumini ?i umbre, iluzie ?i realitate.“ – BOOKLIST“Exist? deja o marc? John Green: stilul lui ?mbin? un limbaj spumos, colocvial cu inserturi hiperintelectuale ?i observa?ii profunde despre via??. Green d? dovada talentului s?u ?n ?ecare pagin?.“ – SCHOOL LIBRARY JOURNAL

Dou? vie?i, dou? iubiri, o singur? alegere.O poveste cople?itor de frumoas? ." – Kirkus Reviews?Cartea unei genera?ii ?i o viitoare lectur? clasic?." - The SunLucy ?i Gabe s-au ?nt?lnit ?n studen?ie, la Columbia University, ?ntr-o zi care le-a schimbat am?ndurora cursul vie?ii: 11 septembrie 2001. Au decis atunci ca existen?ele lor s? ?nsemne ceva pentru oamenii din jur.?Un an mai t?rziu, soarta ?i aduce laolalt? din nou, dar dup? o frumoas? poveste de dragoste, drumurile lor se despart. Gabe devine fotoreporter ?n Orientul Mijlociu, iar Lucy face carier? ?n televiziune, la New York.?Urmeaz? treisprezece ani de visuri, dorin?e, gelozii, tr?d?ri, iubire absolut?, ?n care ei sunt desp?r?i?i de continente, dar nu ?i suflete?te. Lucy trebuie s? ia, ?n final, o hot?r?re extrem de dificil?, sf??ietoare."Lumina pe care am pierdut-o?ne pune ?n fa?a unor ?ntreb?ri tulbur?toare: vie?ile ne sunt modelate de propriile noastre alegeri sau de ni?te for?e pe care nu le putem controla? Prima dragoste dureaz? pentru totdeauna? ?i merit? s? ne risc?m stabilitatea ?i siguran?a pentru o dragoste exploziv?, imprevizibil??" - Kirkus Reviews"Un montagne russe al emo?iilor." – US Weekly"Genul de carte pe care o cite?ti dintr-o r?suflare." - Stylist Magazine "Jill Santopolo?a scris o poveste de iubire care-?i va fr?nge inima." - Irish Independent? ?

Încercând s? explice retragerea lui Salinger din via?a public? în anul 1953, Frédéric Beigbeder imagineaz? o poveste de dragoste sortit? e?ecului, între romancierul emblematic al Americii, J.D. Salinger ?i Oona, fiica unui dramaturg nu mai pu?in celebru, Eugene O'Neill. Leg?tura lor va înflori doar pentru scurt? vreme, chiar înainte de atacul de la Pearl Harbor. Oona va pleca s?-?i încerce norocul la Hollywood, iar Salinger va fi înrolat. Experien?a r?zboiului îl va schimba complet, f?cându-l incompatibil cu spiritul rebel ?i însetat de via?? al Oonei. Nu vor tr?i ferici?i pân? la adânci b?trâne?i. Aceste dou? comete nu-?i vor mai intersecta c?ile niciodat?, îns? aura Oonei va continua s?-l urm?reasc? pe Salinger, chiar ?i în cele mai întunecate clipe ale sale. Visul american nu se împline?te nici pentru J.D. Salinger, nici pentru Oona – sau este, mai degrab?, un vis pervertit, sf?râmat de cruzimea r?zboiului ?i a vie?ii. Exist? o vreme când oamenii par s? a?tepte o catastrof? care s? le ?tearg? toate problemele. Sunt anii dinainte de r?zboi. Nu e perioada cea mai prielnic? pentru a te îndr?gosti. – Frédéric Beigbeder Beigbeder scrie magistral despre r?zboi ?i dragoste, demitizând figuri ca Hemingway, Capote sau Chaplin ?i creionând un portret sensibil ?i emo?ionant al lui Salinger. – Le Figaro „A fost momentul în care Oona a surâs pentru a doua oar? în acea sear?. Când Oona surâdea, cu pleoapele pe jum?tate închise, nici rumoarea nu se mai auzea. Era ca ?i cum cineva ar fi sc?zut volumul zgomotului lumii. În orice caz, Jerry asta sim?ea: gura Oonei, contrastul dintre buzele-i ro?ii ?i din?ii albi, pome?ii înal?i, lacul de unghii de culoarea vinului, asortat buzelor sale cire?ii, aceast? perfec?iune de fat? din înalta societate îl f?cea s? surzeasc?.“

Volumul al doilea din seria MARA DYER Adev?rul despre abilit??ile periculoase ?i misterioase ale Marei Dyer continu? s? ias? la iveal?!Mara Dyer a crezut c? poate fugi de trecut.Dar nu poate.A crezut c? problemele sunt doar ?n mintea ei.Dar nu sunt.Nu-?i imagina c?, dup? tot ce s-a ?nt?mplat, b?iatul pe care-l iube?te ?nc? ascunde ni?te secrete.S-a ?n?elat.Povestea ei merge mai departe, iar alegerile pe care va trebui s? le fac? sunt teribil de grele. Spre ce se ?ndreapt? Mara Dyer de data aceasta?"Ca ?i ?n prima carte a seriei,Mara Dyer. ?nceputul, cititorii se vor ?ndoi de s?n?tatea mintal? a Marei, vor tinde s? aib? ?ncredere ?n psihologi ?i s? pun? sub semnul ?ntreb?rii bunele inten?ii ale lui Noah. Iar deznod?m?ntul va fi cu at?t mai nea?teptat." – Booklist"Plin? de suspans, romantic? ?i cu o atmosfer? ce alterneaz? ?ntre vis ?i realitate, Mara Dyer. Transformarea e o poveste zguduitoare." - School Library Journal"Scena din finalul romanului e sur?prinz?toare – solu?ioneaz? unele enigme ?i anun?? un al treilea volum la fel de captivant." - Kirkus Reviews"Seria Mara Dyer ?i va ?nc?nta deopotriv? pe iubitorii de intrigi poli?iste, pe fanii genului fantasy dark, pe cei c?rora le plac romanele de groaz? ?i pe cititorii care au o sl?biciune pentru romance." - VOYA

Montalbano: Egy hónap a felügyel?vel

From the author of ‘Edge of Empire’ comes a fascinating, thought-provoking and alternative history of the American Revolution – that of those Americans who remained loyal to the British Empire. George Washington's triumphant entrance into New York City in 1783 marked the end of the American Revolution; the British were gone, the patriots were back and a key moment inscribed itself in the annals of the emerging United States. Territorial independence had effectively begun. Although widely perceived as a struggle between nations, the reality of the American Revolution is a strikingly different one. This was a war in which Britons fought Britons and Americans fought Americans. It was also one in which hundreds of thousands of American Loyalists, from Georgia to Maine, took Britain's side. And, when George Washington arrived in New York on that November day, they were forced to face up to a very tough situation; would they be free? Would they be safe? Would they retain their property and their jobs? Would they have to leave? As many as 200,000 American Loyalists left the United States. They lost their homes and their possessions and had little choice but to build new lives elsewhere in the British Empire. In ‘The Imperial Exile’, Maya Jasanoff examines the story of the Loyalist refugees, focusing on the life of one woman - Elizabeth Johnston - and her family, who reconstructed their lives in four different imperial settings: St Augustine, Edinburgh, Jamaica and Nova Scotia. Their movements speak eloquently of a larger history of exile, mobility and the shaping of the British Empire in the wake of the American War. A rich, compelling and untold history.

Cinci femei din genera?ii diferite, care provin din lumi diferite, au un singur punct comun: nu vor s? mai aud? de dragoste ?i b?rba?i ?i au inventat un alt mod de a tr?i. B?rba?ii sunt prezen?i doar prin absen??, apar în amintirile, în nostalgiile, în visele ?i în dorin?ele lor ascunse. Singura prezen?? masculin? acceptat? este motanul casei! O nou? locatar? vine într-o zi s? le bulverseze via?a. Juliette afl? cu uimire regulile casei ?i e impresionat? de complicitatea, de curajul ?i de nebunia acestor femei. Îns? ea nu a renun?at înc? la dragoste. Va zgudui ea oare convingerile vecinelor sale? Un imobil ?i cinci femei. Un refugiu împotriva deziluziei iubirii sau a iubirii fantasmatice. Pove?ti intersectate, tandre?e feminin?, apropiere subtil?, din „vecin?tatea papucilor“. Apoi, o intrus? în c?utarea dragostei, care d? totul peste cap. – Doina Ioanid Amintind de filmul Amélie prin atmosfera cartierului descris de Karine Lambert, Femeile care au renun?at la b?rba?i vorbe?te ?i despre un aspect foarte actual, acela al dialogului dintre genera?ii. – L'Avenir „— E frumoas? dragostea, adev?rata dragoste. — Am renun?at la speran?a nebuneasc? de a o tr?i. — În montagnes russes. — La poligamie. — La a vrea s? apropii Polul Nord de Polul Sud. — La peticeala zilnic?, la a lipi de o mie de ori ce-i f?cut buc??ele. — La a-?i pierde min?ile când descoperi c? cel?lalt nu-i ceea ce p?rea a fi. — La a te dilua, a te contorsiona, a-?i toci aripile pentru a pl?cea. — La a te l?sa dus? cu z?h?relul pentru o mângâiere, un cuvânt blând. — La a deveni patetic?. — La a-?i pierde neuronii ?i a r?mâne dependent? de o rela?ie toxic?. — Nu te po?i proteja în dragoste. — Singura protec?ie este abstinen?a! SUNT NEBUNE!“

A 16. század végén Kandahár tartomány távoli szegletében téli hóvihar tombol. Egy nomád sátorban egy kislány látja meg a napvilágot ezen a zord napon. A Marunissza nevet kapja, melynek jelentése "N?k ragyogó napja". A kislány a mogul császári udvarban nevelkedik, és amikor nyolcévesen el?sz?r megpillantja Dzsahángír császárt, elhatározza, hogy egy nap a felesége lesz. ?lma t?bb mint húsz év múlva válik valóra, amikor egy boldogtalan házasság után végre ?r?k h?séget esküdhet annak a férfinak, akit mindig is szeretett, és huszadik feleségként bek?lt?zhet a pazar császári hárembe. Hála a férfinak, aki megszállottan szerette, az immár Núr Dzsahán nevet visel? fiatal császárné képes volt lerázni magáról a hagyomány béklyóit, és ugyan a fátyol m?gül, de a 17. századi India befolyásos uralkodójává válni. Marunissza pénzt veretett, idegen országokkal kereskedett, pártolta a m?vészeteket, számos császári kert és síremlék, k?ztük a Tádzs Mahal építését engedélyezte, s ezek máig hirdetik hatalmát.

Spóra

Administra?ia Na?ional? pentru Aeronautic? ?i Spa?iu (NASA) a fost ?nfiin?at? pe 29 iulie 1958. ?nc? din primele zile, aceasta s-a aflat ?n avangarda eforturilor de explorare a spa?iului cosmic, iar rezultatele acestora s-au v?zut ?n misiunile selenare Apollo, ?n sta?ia spa?ial? Skylab, precum ?i ?n naveta spa?ial?, a?a cum o ?tim noi ast?zi. De-a lungul timpului, de NASA au fost legate multe opera?iuni de mu?amalizare ?i ascundere a adev?rului la cele mai ?nalte niveluri. Iat? c?teva dintre faimoasele ?secrete“ p?strate de NASA:Ipoteza c? aseleniz?rile Apollo din perioada 1969-1972 au fost, de fapt, simulate, ca parte a efortului de a demonstra superioritatea militar? ?i tehnologic? fa?? de fosta Uniune Sovietic?.Controversatul ?Chip uman de pe Marte“ – despre care mul?i cred c? ar fi o structur? sculptat?, creat? ?n trecutul ?ndep?rtat de mar?ienii indigeni, care ?ntre timp au disp?rut.Numele informatorilor secre?i din cadrul NASA care au ?ncercat s? deconspire cele mai stra?nic p?zite secrete ale organiza?iei cu privire la interac?iunile dintre guvernul american ?i extratere?tri.Cuprins:Mul?umiriIntroducereImplicarea extratere?trilorDe la Mercury la GeminiPr?bu?irea de la KecksburgApollo. Zboruri imaginare?Conexiunea cu Zona 51O epidemie de origine extraterestr?Europa anilor 1970Fra?ii din spa?iuMac Tonnies fa?? ?n fa?? cu mar?ieniiOZN-uri pr?bu?ite ?n BoliviaSabotarea navetelor spa?ialeR?pirile extraterestre ?i NASAMon?trii NASADeschiderea dosarelor X ale NASARoswell ?i astronautulFotografii cenzurateAtacul computerelor NASA Concluzie: Trecut, prezent ?i viitor NoteBibliografie

A Viszkis

Primul prieten.Prima iubire.Ultimele cuvinte.?NAINTE. Miles Halter – un adolescent singuratic pasionat de cuvintele rostite de personaje celebre ?n ultimele lor clipe de via?? – pleac? la ?coala cu internat Culver Creek ?n c?utarea a ceea ce Rabelais numea ?Marele Necunoscut“.Acest Necunoscut se dovede?te mai tulbur?tor dec?t ?i-ar fi imaginat vreodat? c?nd ?n noul s?u cerc de prieteni ??i face intrarea seduc?toarea Alaska Young. Inteligent?, amuzant?, imprevizibil?, Alaska ?l atrage ?ntr-o lume misterioas? de lumini ?i umbre, ce st? sub semnul ultimelor cuvinte ale lui Simón Bolívar, faimosul general imortalizat de Gabriel García Márquez: ?Cum o s? mai ies eu din labirintul ?sta?“DUP?. Nimic nu va mai fi la fel.?Fetele vor pl?nge, iar b?ie?ii vor g?si dragoste, atrac?ie ?i dorin?? ?n parfumul de vanilie ?i ?ig?ri pe care ?l r?sp?nde?te Alaska.“ – Kirkus Review?C?ut?nd-o pe Alaska surprinde perfect intensitatea tr?irilor ?i disperarea care definesc adolescen?a.“ – teenreads.com?Frumuse?ea acestui roman st? ?n faptul c? nu ascunde nimic.“ – The Guardian?Iar acum cred c? e momentul prielnic s? spun c? era frumoas?. ?n ?ntunericul de l?ng? mine, Alaska mirosea a sudoare ?i a raze de soare ?i a vanilie, iar ?n acea noapte luminat? de o lun? firav? vedeam doar silueta ei, excep?ie f?c?nd momentele ?n care fuma, c?nd tutunul aprins al ?ig?rii ei ?i ?nv?luia fa?a ?ntr o lumin? ro?iatic?. Dar, chiar ?i pe ?ntuneric, ?i vedeam ochii — dou? smaralde arz?toare. Avea acel soi de privire p?trunz?toare care te f?cea s?-i cedezi.“

Podul de o?el, construit ?n dou? zile, crea impresia c? un schelet uria? de libelul? se strecurase de pe ?ntinderea c?mpiei ca s? se a?eze pe p?ntecele vasului ?i c?pitanului ?i fusese ?ntotdeauna groaz? de insecte. ?n mod curios, grinzile vibrau diferit ?n func?ie de v?rsta ?i sexul celor care treceau pe pod. Era ?i nota muzical? special? pentru copii sau pentru grupurile de copii, nota pentru adul?i… Noaptea, doar ascult?nd, c?pitanul ?tia cine trecea.?SF-ul suprarealist al lui Brussolo ofer? cititorilor o experien?? alternativ? la science-fictionul tradi?ional – una care, a?a cum a sugerat c?ndva Nabokov, trebuie asimilat? nu doar cu intelectul.“ – Science Fiction Studies

Romanele Aurei Christi, ample construc?ii epice, abordeaz?, cu un curaj ?i maturitate rar?, modelul ?i aria expresiv? ?i ideatic? a romanului de reflexivitate ?i problematic? grav?, uman?, de la M. Proust ?i Th. Mann, sub tutela impresionant?, infinit? ?i enorm expresiv? a lui F.M. Dostoievski. Acela?i, Dostoievski, de data asta al?turat lui Friedrich Nietzsche, face obiectul unor ample studii eseistice, pe care Aura Christi le-a conceput ?i publicat ?n ultimii ani, abord?nd teme de o rar? ?ndr?zneal? ideatic?, problematica esen?ial? a individului ?n abisalitatea sa, a Fiin?ei, arta complicat?, prezent?nd ?nc? nu pu?ine mistere ?i paradoxuri psihologice ale tipologiei romane?ti moderne, de la cu adev?rat revolu?ionara ? la recherche du temps perdu la Idiotul ?i Crim? ?i pedeaps?.?n publistica ei curent?, sus?inut?, Aura Christi sprijin?, polemic adeseori, cultul valorilor clasice ?i moderne europene ?i refuz? improviza?iile ?i impostura literar? care, ?n actualitatea post-comunist?, tresare ?n c?mpul literar rom?nesc ?n varii forme, de la contestarea, de plano, a marilor modele moderne lirice ale continentului ?i cultivarea unui mizerabilism ?i a brutalit??ii expresiei ce se cufund? ?i abund? nu rareori ?n tonuri suburbane, sclipind triumf?tor ?n accente arogante ce vor s? instaleze un fel de triumf al tinere?ii ?protestatar-revolu?ionare“ culturale ?i preiau, f?r? sim? critic, ?ntr-o afi?at? incultur? poetic?, cu o anume voluptate, simboluri ?i expresii france, voit pornografice, din recuzita avangardist? ?i futurist? a literaturii ?nceputului de secol XX. (Nicolae Breban)O mistic? de halou dostoievskian domin? obsedant destinele eroilor din romanul Aurei Christi, Cercul s?lbatic. (…) E, ?n felul s?u, un roman al cuplurilor ce se fac ?i se desfac, se men?in c?t ?i cum se men?in ?n virtutea unor automatisme ?n care iubirea este c?utat?, mimat?, tr?dat?, ea r?m?n?nd mereu o iluzie sau o speran?? virtual?, ?ntre via?? ?i moarte. Se vorbe?te mult despre moarte ?n acest roman. Existen?a ?ns??i e parcurs? sub semnul acesteia. (Constantin Cuble?an)Poate aici este imensul merit al Cercului… M-a supus unui exerci?iu deloc facil de a formula motive pentru care merit? s? tr?ie?ti. ?i nu ?n fa?a unui om care ur??te via?a, n?uc, sau e dezgustat de ceea ce i se pare a fi via?a. Ci ?n fa?a acestei fete-femei, Diana, care caut? profund sensul, care iube?te florile, apa, arta. At?t de plin? de via?? e creatura aceasta (…), ?nc?t preaplinul acesta o consum? ?i o arunc? ?n moarte. Diana arat? c? nu e simplu s? tr?ie?ti la altitudinea aceea uria?? a foamei de via??, a puterii uria?e de a tr?i. Setea ei de via?? ?i frumuse?e ?i lini?te o expune, o face fragil?… Naufragiul ei e produs de apele grele ?i ur?te ale unei lumi neatente, nep?s?toare p?n? la agresiune fizic?… O lume de fiare, ?n care nimeni nu ofer? protec?ie puilor. O lume hulpav?, ?n care fluturii ?i puii de c?prioare sunt r?pu?i, ?nghi?i?i, ca ?i c?nd… Poate pentru asta s-au n?scut… Poate Dumnezeu ?i cheam? la el… Sau poate nu! Poate o imens? responsabilitate ar trebui luat? pe umerii mei ?i nu numai ai mei! Poate c? oamenii frumo?i, ca Diana, au o for?? neb?nuit? ?n fragilitatea lor. Poate c? nimic nu se poate face pentru adolescen?ii care aleg moartea… Poate nimic nu se poate face ?mpotriva mor?ii… (Irina Ciobotaru) http://aurachristi.ro/

Procesul hipnotic este unul complex ?i variat ca tr?iri, care de-a lungul timpului ?i-a dovedit eficien?a ?n psihoterapie. Volumul de fa?? porne?te de la ideea c? hipnoza reprezint? o metod? adjuvant? cu caracter dinamic ?n contextul terapeutic. Caracteristicile legate de identificarea unui anume nivel de sugestibilitate, al?turi de manifest?rile tr?ite ?n stare de trans? vor avea ecou diferit, ?n func?ie de fiecare client, c?t ?i de situa?ia pe care acesta o aduce ?n cadrul terapeutic.Volumul "Hipnoza ?n psihoterapie" contribuie la literatura de specialitate cu rezultate ale unora dintre ultimele cercet?ri ?n domeniu, prezint? modele inedite de scenarii de induc?ie hipnotic? ?i de ad?ncire a transei, precum ?i studii de caz elocvente pentru o serie de tulbur?ri ?i de conjuncturi ?nt?lnite ?n cabinet. Este structurat ?ntr-o parte teoretic? ?i o parte practic?, av?nd numeroase exemple ce atest? aplicabilitatea hipnozei ?n multiple afec?iuni. Ca noutate, lucrarea de fa?? abordeaz? hipnoza ?n situa?ii precum na?terea, infertilitatea, dependen?ele, stima de sine sc?zut?, afec?iuni oncologice, tulbur?ri de stres postraumatic ?i nu numai. Volumul se adreseaz? ?n primul r?nd speciali?tilor ?i apoi publicului larg, cu inten?ia de a-l familiariza cu acest instrument de lucru activ ?n psihoterapie, care a fost ?i r?m?ne hipnoza.

De ce unii oameni au o via?? fericit? ?i plin? de succes, ?n timp ce al?ii se confrunt? ?n mod repetat cu e?ecuri ?i triste?e? De ce unii ??i g?sesc perechea potrivit?, iar al?ii nu au parte dec?t de rela?ii care se sf?r?esc cu o ruptur?? Ce ?i face pe unii s? aib? cariere ?nfloritoare, ?n timp ce al?ii sunt prin?i ca ?ntr-o capcan? ?n joburi pe care le detest?? ?i, mai ales, pot ghinioni?tii s? fac? ceva pentru a-?i spori norocul ?i a-?i ?mbun?t??i via?a?Autorul a c?utat r?spunsul la aceste ?ntreb?ri prin intermediul unor cercet?ri care s au derulat pe o perioad? de mai mul?i ani ?i au cuprins interviuri ?i experimente cu sute de persoane extrem de norocoase sau ghinioniste. Rezultatele ob?inute, prezentate ?n aceast? carte, indic? un mod complet nou de a vedea norocul ?i rolul esen?ial pe care ?l joac? acesta ?n vie?ile noastre. Oamenii nu se nasc noroco?i. F?r? s? ??i dea seama, oamenii noroco?i folosesc patru principii de baz? pentru a aduce norocul ?n via?a lor. Dac? ?n?elege?i principiile, atunci ve?i ?n?elege ?i cum ac?ioneaz? norocul.

C?ndva odrasl? regal? privilegiat?, crescut? de o mam? iubitoare, Jorg Ancrath a devenit Prin?ul Spinilor, un adolescent fermec?tor ?i imoral, care conduce o band? de proscri?i brutali. Lumea este ?n haos, violen?a abund?, co?marurile r?sar la fiecare pas. Trecutul dur al lui Jorg l-a f?cut s? nu se mai team? de niciun om, fie el viu sau mort. Totu?i mai exist? ceva care-l ?nsp?im?nt?… Re?ntors la castelul tat?lui s?u pentru a-?i revendica mo?tenirea, Jorg trebuie s? se confrunte cu orori din copil?rie ?i s?-?i croiasc? viitorul ?mpotriva tuturor. ?Tulbur?toare, minunat?, haotic?, poetic?, obsedant?, antrenant?… Crede?i sau nu, toate cuvintele acestea descriu o singur? carte:Prin?ul Spinilor.“ – Booklist ?Sumbru ?i implacabil, volumul Prin?ul Spinilor v? va atrage ?n mrejele sale ?i v? va ?nh??a cu totul. Incredibil…“ – Robin Hobb

Aceste Stampe din Germania se datoresc unui poet român de o ascu?it? sensibilitate. Este, de fapt, un jurnal personal, în parte – dar numai în parte – echivalent cu ceea ce în veacul al XIX-lea s-au dovedit a fi Confesiunile unui copil al secolului . Totul, îns?, se cere a fi privit mutatis mutandis, ?inând seama de spiritul diametral opus al veacului nostru. Dumitru Stancu este un sensibil, dar nu un sentimental în genul lui Musset . În rest, ni se înf??i?eaz? ca un intens f?uritor de atmosfer?, îndeosebi dramatic?. ?i aici iar??i trebuie s? accentu?m o anumit? distinc?ie fa?? de trecut. Ceea ce era atmosfer? liric?, în veacul al XIX-lea, cap?t? intensitatea tensionat? de atmosfer? dramatic? în veacul nostru cutreierat de cataclisme istorice f?r? precedent.

„Am luptat în b?t?lii care au l?sat în urm? sute de le?uri, dar despre ele n-a r?mas scris nici m?car un singur cuvânt. Ordinul nostru lupt?, îns? adesea lupt? în umbr?, f?r? glorie sau r?splat?. Noi nu avem stindarde.“ Aceasta este povestea lui Vaelin Al Sorna, abandonat la vârsta de zece ani de c?tre tat?l s?u la poarta mân?stirii unui ordin de preo?i-r?zboinici. Aici, al?turi de al?i b?ie?i de vârsta lui, este educat printr-un regim brutal – unde pre?ul e?ecului este adesea moartea – pentru a ajunge preot al Ordinului Credin?ei Unificate a T?râmului. Menirea sa este de a ap?ra Credin?a cu t?i?ul sabiei, fiind ?i soldat pentru armata T?râmului. Vaelin se treze?te implicat într-un r?zboi în care va fi arma letal? a Ordinului ?i unica speran?? a T?râmului. „Pur ?i simplu imposibil de l?sat din mân?! Am citit-o cât am putut de repede, apoi am recitit-o imediat, fiindc? nu m? puteam desp?r?i de universul minunat creat de autor.“ – Fantasy Book Critic

De la autoarea bestsellerului Mincino?ii Frankie Landau-Banks la 14 aniClubul De Dezbateri?Iepura?ul“ lui tataO feti?can? cam tocilar? Frankie Landau-Banks la 15 aniO tip? tr?snetO limb? ascu?it?O dispozi?ie ar??goas?…?i un nou iubit Frankie Landau-BanksNu mai e genul de fat? care s? accepte un ?nu“ ca r?spunsMai ales c?nd ?nu“ ?nseamn? s? nu fie primit? ?n societatea secret? a iubitului ei, destinat? exclusiv sexului masculin?i c?nd sunt de f?cut at?tea ?i at?tea farse Frankie Landau-Banks la 16 aniO posibil? infractoare de geniu Aceasta e povestea parcursului ei! Lockhart a dep??it genul chick-lit cu aceast? analiz? inteligent? a eternei dileme adolescentine: s? te adaptezi ?i s? fii acceptat sau s? ie?i ?n eviden??, risc?nd s? fii respins. Un amuzant manifest feminist care va ?nc?nta ga?ca fetelor. -- Kirkus Reviews Odat? cu Frankie Landau-Banks, E. Lockhart creeaz? un personaj de neuitat. Adolescen?ii vor fi ?nc?nta?i de comportamentul ei rebel ?i de ?ntreb?rile ei p?tima?e despre gen ?i putere, indivizi ?i institu?ii ?i cum s? te ?ndr?goste?ti f?r? s? te pierzi pe tine ?nsu?i. -- Booklist ??l pl?cea. Era masiv. Aducea mai mult a b?rbat dec?t al?i b?ie?i de v?rsta lui. ?i pl?cea camera lui dezordonat?, ?n?esat? cu teancuri de c?r?i. ?i pl?cea s?-l vad? pe terenul de lacrosse, unde era vedet?. Nu-i venea a crede c? o place pe ea, fiindc? ?n perioada aceea ?nc? aducea mult a pu??toaic? deloc ?n largul ei, sfrijit?, cu picioare prea lungi, cu maxilarele proeminente ?i p?rul zburlit, dar Porter zicea c? lui i se p?rea c?-i amuzant? ?i c? are ochi frumo?i.“