M? numesc Valeriu Mircea Popa. M-am n?scut ?n 4 octombrie 1947. Eu ?i fratele meu Sorin (un matematician de elit?) suntem a patra genera?ie de intelectuali din familie. O familie de prin Ardeal.?n via?a de acum am fost (?i poate ?nc? mai sunt) golan, student, muzician (chitar? clasic? ?i instrumentul indian numit sitar), textier, fum?tor, afemeiat, b?utor de vodc?, culturist, defectolog, logoped ?i psihoterapeut ?n ?coli speciale, practicant de karate, contrabandist, marochiner, poet, ?ngrijitor de b?tr?ni ?ntr-un Altenheim din Germania, tat?, cre?tin gnostic, lector universitar, doctor ?n psihologia artei, t?mplar, designer de bijuterii, gravor, bijutier.De o vreme ?ncoace am impresia c? sunt un nimeni.Nu vreau s? ?tiu ce am fost ?n vie?ile anterioare.

Tiffany 277–278. (Szexi t?sarkú, Nálad vagy nálam?)

De ce fr minotaur Fiindc literatura, din perspectiva mea, este un labirint, iar naintarea n ea, una plin de pericole, topite ns n pura iridiscen. Un labirint, dar unul radios, menit s atrag atenia asupra infinitii de jocuri ascunse n textul literar. Jocuri care te prind (mai bine-zis te seduc), doar ca s te poi elibera, s fii vzut n mijloc, schind un salut triumfator – poate spre nite prieteni nevzui. Cu nimic altceva n jur dect pietre ncinse, ncrustate cu nestemate. Nevoit s mergi mereu nainte, lai averea asta altcuiva, n-o poi lua cu tine – sensul e s iei din labirint cu totul nud (neatins de prejudeci ori de cliee), fr cicatrici literare, literatura s fie pentru tine o poart, nu o temni. Ea poart, ntr-adevr, n sine, aceast imens generozitate. Niciun minotaur care s te sfie, doar picurul de miere al bucuriei lecturii, pe lespezile arse de soare: suntem la amiaz, ateni, vigili (minotaurul ar fi doar creaia noastr). Senzaia de deschidere druit de literatur st deci la originea acestei cri, mai degrab un sinuos autoportret de cititor (nu att narcisiac, ct fidel siei) dect o lucrare sistematic. Un chip caleidoscopic, conturat din capricii reunite, firesc, ca rsplata pentru a fi urmrit cu ncredere traiectoria neregulat a lecturii – sinuozitate nelipsit totui de un sim al unitii, tradus n meditaia continu asupra unor noiuni precum familiaritate i alteritate, a relaiona ori a insolita.“ – Simona Grazia Dima

n aceast carte, scriitorul i jurnalistul timiorean a rspuns ntrebrilor adresate de un cristian, ntrebri despre literatur i lumea literar, despre presa ultimilor 20 de ani, secretele realizrii unui interviu reuit, televiziune i culisele ei, despre copilrie, adolescen, prieteni ori evenimente personale importante. Eu m aprind cam repede, dar nu m ine suprarea, nu se lipete de mine, indiferent despre ce e vorba. Snt un ins senin, mulumesc lui Dumnezeu pentru asta, dar i prinilor care m-au crescut aa, ca pe un om al pcii. Iar dac, totui, aveam ceva care m mcina, care nu-mi ddea tihn, m refugiam n citit. n singurtate. Poate c i asta m-a atras spre literatur: solitudinea de care ai nevoie ca s citeti i s scrii. Din cnd n cnd, mai rar sau mai des, faci pasul napoi din lume i rmi cu crile tale. Am fost i snt biat de gac, om de lume, dar, vorba lui Petre Stoica, doar singurtatea i este fidel. (Robert erban)

„Bagdad, capitala devastat? a Irakului. ?i «Bagdad» – capitala unei combustii ontologice care pare a urm?ri, prin arheologia poeziei, ipostazierea întro stare de maxim? vulnerabilitate, splendoare ?i vinov??ie a acelor lucruri care sunt la limita vizibilit??ii, amalgamând realit??ile (sociale, istorice, existen?iale, memoriale etc.) întrun nod al autodemol?rilor ?i al infrarealit??ilor beligerante. Index de ecouri instinctive: tropismele lui Nathalie Sarraute ?i antiescapismul via Aktionsgruppe Banat. Iulia Modiga debuteaz? puternic ?i tran?ant, cu transfigur?ri germanice pe linie experimental?, cu rigoare lingvistic? ?i cu o atitudine imagistic? cu totul extrateritorial? în contextul actualelor poetici române?ti.“ (Liviu G. Stan) „Miar fi greu s? detectez motivele care au conduso pe Iulia Modiga spre poezie. Datele ei oficiale – doctorand? în sociologie, ma?tera unui site unionist ?i mama unui b?iat crescut frumos – nu l?sau loc b?nuielii c? Iulia ar avea ?i preocup?ri lirice. Uite îns? c? un sâmbure, ascuns bine pân? acum, a irumpt întrun volum de poezie care, sunt convins, va stârni interesul criticilor literari, pe care, îns?, îi desfid de pe acum dac? vor accesa tagul «poezie feminin?» ?i nu vor recunoa?te c? în «Bagdad» e poezie pur? ?i simpl?, scris? nu din ambi?ia de a încropi vreun manifest sau de a promova, în subsidiar, cine mai ?tie ce idei, ci din pl?cerea de a imagina ?i a formula tot cei trece prin minte Iuliei. Au f?cut vreodat? poe?ii altceva?“ (Dumitru B?di?a) „Poezia Iuliei Modiga din acest volum se na?te din nota?ii frânte ?i rapide, din înregistr?ri neutre ale unor st?ri acute de disperare ?i revolt?, din jocuri lingvistice, din ambiguit??i c?utate, din ciocnirea unei sensibilit??i exacerbate cu un cotidian agresiv, dintro luciditate sentimental? ie?it? din comun, din mici ilumin?ri personale, dar ?i din fel de fel de expresii scânteietoare memorabile, precum «u?ile se deschid în exterior»; «oameni în c?ma?? alb? de z?pad?»; «respir?m ca sub ap?»; «din cre?tet în t?lpi sârm? ghimpat?»; «deatunci ritmul cardiac î?i strânge genunchii la piept în slow motion/ precum troleele care trec pe bd. ?tefan cel Mare când efectueaz? o vizit? Merkel sau Biden»; «m? a?ez în praf întro prelungire de mesteac?n/ alt?dat? ai fi suflat ?i ar fi disp?rut tot». Dac? ar fi s?i caut un nume acestei poezii r?scolitoare, ia? spune c? e o poezie a a?tept?rii dup? ce nu mai ai niciun fel de a?tept?ri.“ (Dumitru Crudu) „Iulia Modiga scrie o poezie în care detaliile cotidiene primesc profiluri ferme, fundamentale, privind mereu spre un cel?lalt absent. Dar acest cel?lalt din volumul «Bagdad» este pentru poem o ocazie de a contura deopotriv? st?ri politice ?i personale. Uneori cel?lalt este poezia («copiii etnobotanici ?i masca?ii o conduc pe ultimul drum»), alteori cel?lalt este partenerul unei plastice discu?ii despre putere ?i istorie (unde «pe?ti?orii înoat? cu ciocane s? sparg?», iar «Bruce Lee plânge pentru c? ?i regii plâng câteodat?»). Versurile Iuliei nu cunosc ambiguitatea: «m?car am crescut un câine/ care nu te cunoa?te/ care tear sfâ?ia/ la o simpl? comand?». Reu?ita cea mai de seam? în «Bagdad» ?ine de claritatea cu care este decupat un spa?iu personal între atâtea detalii care au preten?ia c? sunt mai importante decât noi. ?i, de acolo, poezia Iuliei Modiga organizeaz? ap?rarea f?r? s? cedeze.“ (R?zvan ?upa)

Cum se vede orbirea. ?ntr-o colec?ie de eseuri ?n care studiul biografic se ?mbin? p?n? la indistinc?ie cu fic?iunea, Julián Fuks face o incursiune puternic subiectiv? ?n via?a ?i opera a trei dintre cei mai cunoscu?i scriitori ai secolului XX. Inova?ia ?n literatur? nu este singurul punct comun al celor trei biografii, cel asupra c?ruia Fucks se va opri fiind orbirea, ca incident care ?i va afecta pe to?i. Trecerea de la lumea perceput? cu toate cele cinci sim?uri la universul ?n care culorile sunt proiec?ii ale min?ii ?i vagi amintiri difer? de la un autor la altul, iar Fucks va descrie ?i completa prin propria imagina?ie creatoare felul ?n care Borges, Jo?o Cabral ?i Joyce – deveni?i personaje – aleg s?-?i gestioneze limitele senzoriale.

Simpatia fa de Legiune a fost indirect, prin Nae Ionescu, i n-a avut nici o influen n gndirea i scrierile mele“ (Mircea Eliade, 1978).Mircea Eliade. Anii tulburi: 1932-1938, iat o carte care te ndeamn s-o citeti nc de la lectura titlului. [...] ncearc s pun punctele pe toate i-urile n ceea ce privete relaiile lui Eliade cu micarea legionar. Obiectul de studiu sunt ndeosebi cele 17 articole evident legionare ale viitorului mare istoric al religiilor“ – Liviu Antonesei.Culpa lui Eliade rmne, ns nu trebuie s pierdem din vedere istovitoarea munc pe care a realizat-o pn la sfritul vieii sale i nici faptul c o ntreag coala de istorie a religiilor se revendic pornind de la cercetrile lui“ – Mihaela Gligor.

Arany Júlia 25. k?tet

Tiffany 269–270. (Fl?rt?lni tilos, Szerelmi t?zsde)

Tiffany 267–268. (A farkas és Piroska, Csóktolvaj)

Babaváró buli, Rejtély a Levendula utcában

Nekem rendelt társ (A Dante-legenda 6.), ?r?k kaland: Tiffany 315–316.

Arany Júlia 27. k?tet

Bianca 255–256. (Jegygy?r? eladó, Nyitótánc)

Tiffany 317–318. - A sárkány csókja, Felejtsd el Budapestet!

Everyday Project Management

Everyday Money Management

Hoe ontwikkel je een winstgevende handelsstrategie

Lithothérapie des animaux

Bien Prépaper Son Entretien En 10 ?tapes

Bitcoin ＆ Blockchain: 2 Manuscripts - Understanding Bitcoin ＆ Understanding Bitcoin