Sok nevem volt már. T?bb mint amennyit meg tudnék jegyezni. A k?vetkez? nevemet még nem ismerem, a mostanit már rég elfeledtem. Már nem érdekel, ki voltam, s mit tettem. Voltak k?ztük h?stettek, jó dolgok, melyekre jó érzés visszagondolni, de még t?bb volt, amire nem vagyok büszke. Tettem dolgokat parancsra - akármelyik oldal is utasított -, és tettem dolgokat, hogy védjem magam... T?lem nem aludt nyugodtan a rend?rség, és t?lem rettegett az alvilág. A legkeresettebb b?n?z?k top 100-as listájának el?kel? harmadik helyét foglaltam el. Az igazságszolgáltatás kényes "végrehajtó" rését t?mtem be. Sok mindenre büszke vagyok, és még t?bbt?l fog el a hányinger. Nehéz volt, de végül felkerült az i-re a pont. Teljesítette feladatomat, megpihenhetek végre. Végeztem mindennel és mindenkivel. Ez életem utolsó napjainak t?rténete...

AMERICAN INDIAN FAIRY TALES?By W.T. Larned, 1921, ?Twenty-ninth Edition??* Iagoo, the Story-Teller?* Shin-ge-bis fools the North Wind?* The Little Boy and Girl in the Clouds?* The Child of the Evening Star?* The Boy who Snared the Sun?* How the Summer Came?* Grasshopper?* Mish-o-sha, the Magician?* The Fairy Bride??With one exception, all the tales in this book are adapted from the legends collected by Henry R. Schoolcraft, ethnologist and government agent for the Lake Superior country, and published in 1839 with the title, "Algic Researches."

Hanna Bota scrie cri ale descoperirii de sine prin Cellalt, prin Ceilali. Aceast mare i veche tem are, n cazul ei, o rezolvare aparte, cci Cellalt este nu doar cel din vecintate, ci i, mai ales, cel de foarte departe, tritor n orizonturi exotice, acolo unde diferena e strident i numai privirea lateral, n mai multele sensuri ale acesteia, poate conduce spre esena uman, spre miezul tare al fiinei. Punnd la btaie, n surprinztoare conexiuni, feluritele instrumente de cunoatere i interpretare pe care le-a acumulat n timp: literatur, etnologie, antropologie cultural, teologie, nu se mulumete cu privirea fix, focalizat, ghidat strict de regulile tiinei sale, ci tenteaz pai lturalnici, sensuri derivate, improvizeaz interdisciplinar, se pune pe sine n locul celuilalt pentru a-i descifra perspectiva, nelinitile, modelul de lume.Ultimul canibal ne purtase n insulele Vanuatu din Pacific. De data aceasta, jurnalul eseistic de cltorie, cu inserii poematice i desfurri epice, rotunjete povestea cutrii de sine prin iubire a Laviniei, tnr muzician romnc, urmrind-o n ara sa, mai nti, n Italia i India, apoi, ntr-o curgere de ntmplri nvolburate, rtcitor-iniiatice, ntre Occident i Orient, cu toate simurile n alert. Apa e motivul central al crii. De la Dunre la Gange, de la lacrim la diluviu, izvor susurnd ori val nfuriat, ea e simbol al vieii, al luptei pentru supravieuire i pentru nchegarea unui orict de firav rost. Tot ea traduce reverii identitare, comaruri negre, tensiuni i crize. Vrtejul explorrii de sine i asum traversarea ntunericului ca singur drum la ndemn spre lumin. Drum desenat n tine ca o hart a direciei ctre comoara de mare pre i ezitnd benefic, n noua i incitanta carte a Hannei Bota, ntre realitate i ficiune, cu irizri fantastice i nenumrate ui (ntre)deschise de-o parte i de cealalt a naintrii destinale.“ – Irina Petra

Now ponder well, you parents deare,?These wordes which I shall write;?A doleful story you shall heare,?In time brought forth to light.??A gentleman of good account?In Norfolke dwelt of late.?Who did in honour far surmount?Most men of his estate.??Sore sicke he was, and like to dye,?No helpe his life could save;?His wife by him as sicke did lye,?And both possest one grave.??No love between these two was lost,?Each was to other kinde;?In love they liv'd, in love they dyed,?And left two babes behinde:??The one a fine and pretty boy,?Not passing three yeares olde;?The other a girl more young than he?And fram'd in beautye's molde. Randolph Caldecott (1846 – 1886) was an English artist and illustrator, born in Chester. The Caldecott Medal was named in his honour. He exercised his art chiefly in book illustrations. His abilities as an artist were promptly and generously recognised by the Royal Academy. Caldecott gre-atly influenced illustration of children's books during the nineteenth century. Two books illustrated by him, priced at a shilling each, were published every Christmas for eight years. Caldecott also illustrated novels and accounts of foreign travel, made humorous drawings depicting hunting and fashionable life, drew cartoons and he made sketches of the Houses of Parliament inside and out, and exhibited sculptures and paintings in oil and watercolour in the Royal Academy and galleries. After six years at Whitchurch, Caldecott moved to the head office in Manchester of the Manchester & Salford Bank. He lodged variously in Aberdeen Street, Rusholme Grove and at Bowdon. He took the opportunity to study at night school at the Manchester School of Art and practised continually, with success in local papers and some London publications. It was a habit of his at this time, which he maintained all his life, to decorate his letters, papers and documents of all descriptions with marginal sketches to illustrate the content or provide amusement. A number of his letters have been reprinted with their illustrations in Yours Pictorially, a book edited by Michael Hutchings. In 1870, a painter friend in London, Thomas Armstrong, put Caldecott in touch with Henry Blackburn, the editor of London Society, who published a number of his drawings in several issues of the monthly magazine. Encouraged by this evidence of his ability to support him-self by his art, Caldecott decided to quit his job and move to London; this he did in 1872 at the age of 26. Within two years he had become a successful magazine illustrator working on commission. His work included individual sketches, illustrations of other articles and a series of illustrations of a holiday which he and Henry Blackburn took in the Harz Mountains in Germany. The latter became the first of a number of such series.

Un thriller pentru adolescen?i. Un succes interna?ional.Cite?te primul volum al trilogiei Alb?-ca-Z?pada!E cea mai grea iarn? din ultimii ani; str?zile din Tampere, Finlanda, sunt ?nghe?ate ?i acoperite de z?pad?. ?i nimic nu contrasteaz? mai tare cu albul z?pezii dec?t s?ngele.Lumikki Andersson, o adolescent? ?n v?rst? de 17 ani, locuie?te singur? ?i urmeaz? cursurile unui liceu de arte. ?i-a f?cut o regul? din a nu se implica ?n lucruri ce nu o privesc. Totu?i, aceast? regul? este pus? la ?ncercare ?n ziua ?n care Lumikki g?se?te bancnote p?tate de s?nge ?n camera obscur? a liceului.D?ndu-?i seama c? trei elevi de la liceul s?u au un amestec ?n acest incident, Lumikki se treze?te prins? ?n h??i?ul unei afaceri interna?ionale cu droguri. Via?a ?i este pus? ?n pericol.Acum ?i adolescen?ii au o Lisbeth Salander a lor!Lumikki Andersson, eroina trilogiei Alb?-ca-Z?pada, a ?nv??at s? se apere singur? ?i s? nu aib? ?ncredere ?n nimeni. E un lup singuratic ?i o supravie?uitoare. A fost agresat? brutal la ?coal?, iar acum s-a mutat ?n Tampere, unde locuie?te singur?. Lumikki e inteligent?, sarcastic?, are o anume duritate ?i ?i place solitudinea. De asemenea, ?i place s? se lupte corp la corp, s? ?noate ?n ap? ?nghe?at?, s? alerge ?i s? viziteze galerii de art?. A hot?r?t c? nu mai vrea s?-i fie niciodat? fric? de nimic.?Ro?u ca s?ngele d? startul unei aventuri provocatoare, al?turi de Lumikki, o eroin? care calc? pe urmele Larei Croft.“ – Keskisuomalainen?Romanul Sallei Simukka te prinde ?n str?nsoare ca iarna siberian?.“ – goodreads.com?Romanele acestei foarte talentate scriitoare finlandeze, Salla Simukka, au fost o revela?ie pentru mine. Lumikki Andersson, eroina curajoas? a trilogiei, ne poart? ?ntr-o c?l?torie plin? de evenimente nea?teptate, care ne ?nc?nt? ?i ne ?nfioar? deopotriv?.“ – Emily Thomas, editor, Hot Key Books

Zona X: universul straniu dintre uman ?i non-uman, plin de mistere ?i indicii de ne?n?eles, un loc pentru to?i cei fascina?i de Picnic la marginea drumului al fra?ilor Struga?ki sau de serialul TV Lost. Povestea celei de-a dou?sprezecea expedi?ii ?tiin?ifice ?ntr-o regiune interzis? accesului oamenilor.?O mixtur? minunat de stranie de horror ?i science-fiction… Un roman fascinant de fic?iune speculativ?.“ – Kirkus Reviews??ntr-o manier? similar? cu Insula doctorului Moreau de H. G. Wells, VanderMeer ?ese o poveste insolit? de supranatural ?i semiuman.“ – Booklist

C?nd experta ?n psihologie Inger Johanne ajunge s? se implice, f?r? voia ei, ?n investigarea decesului unui b?ie?el de opt ani, suspectat de probleme comportamentale, b?nuie?te c? tragedia aceasta ascunde o realitate sordid?. ?n timp ce se str?duie?te s? descurce i?ele ?ncurcate ale unei mor?i suspecte, se vede nevoit? s? ?nfrunte ?i provoc?rile din via?a personal?. Cu tenacitate si intui?ie, Inger Johanne reu?e?te s? desfiin?eze aparen?ele care domnesc ?n familia lui Ellen, prietena ei ?i mama victimei, tr?g?nd simultan un semnal de alarm? referitor la condi?ia copiilor ?n familia modern?.Anne Holt alege drept fundal al pove?tii atacul terorist care a avut loc pe 22 iulie, ?n capitala Norvegiei, oferind cititorilor un thriller social complex. – AdresseAvisenUn roman poli?ist construit ?n jurul datei de 22 iulie 2011 – o zi neagr? pentru Norvegia: pare un demers at?t speculativ, c?t ?i riscant. Dar Anne Holt reu?e?te s? creeze o nara?iune ?n care suspansul ?i compasiunea omeneasc? se ?mbin? perfect. – DAgblAdet

Hyena, o adolescent? de aproape 14 ani, se ?ntoarce acas? dup? o lung? perioad? de absen?? din mijlocul familiei. Este primit? deopotriv? cu entuziasm ?i scepticism de c?tre Becks, sora sa geam?n?, care ?ncearc? s? reconecteze rela?ia lor ?i s? recupereze to?i acei ani pierdu?i. Dar secretele mamei, ale tat?lui vitreg ?i ale ambelor fete sunt amenin?ate s? ias? la iveal? odat? cu sosirea straniului unchi din America.Citind aceast? carte, e?ti obligat s? la?i deoparte toate cli?eele pe care le-ai auzit despre tinerii de azi. Sex, droguri, alcool, nop?i ?n cluburi, haine de fi?e? Pentru Becks si Hyena sunt doar punctul de pornire al propriilor reflec?ii ?i raport?ri fa?? de via?? – o foarte ciudat? raportare, de altfel…Un roman ca o c?l?torie fascinant? ?i ame?itoare, cu umor sumbru ?i, ?n acela?i timp, o atent? celebrare a individualit??ii extreme.

Universul a nceput cu un Bang i s-a terminat cu un srut, ca toate marile iubiri“Ana Mnescu este o scriitoare tulburtor de generoas: ea nu mprtete cu cititorii doar ceea ce este la suprafa, explicit, nedureros, blnd; i plac subteranele, ascunziurile, visele uitate, ameninrile mute, teama fiinei de ea nsi, ntunericul care are nevoie doar de o scnteie pentru a se preschimba n lumin orbitoare. i ni le ofer pe toate, cu sinceritate i o delicatee care nu se mai regsete n nicio alt carte pe care ai putea-o citi vreodat. Quasarul poate construi o lume i o poate exploda ntr-o btaie de aripi. Pentru c totul i nimicul nseamn altceva numai dup ce au fost atinse de iubire. Ana scrie despre acele clipe n care eti cel mai adevrat tu care a existat vreodat. i eti cel mai mult tu cnd eti prins n iubire, ca ntr-o capcan de soare.“ (Cristina Nemerovschi)

Capsule de Joyce. O colec?ie de texte inedite marca James Joyce. Biografie, poem, schi?? narativ?, Giacomo Joyce face portretul unei frumoase doamne implicate ?ntr-o afacere amoroas?. ?n Epifanii sunt prinse ?n cuvinte inspira?iile de moment ale scriitorului, difuzate apoi ?n toate c?r?ile sale. Ironia ?i jocul dublu al limbajului sunt instrumente vechi ale lui Joyce, Pisica ?i diavolul fiind o curs? ?n care diavolul cade, dar ?i o critic? cu dedesubturi ale societ??ii anilor '30. O plachet? de inedite, infuzat? de spiritul binecunoscut al lui James Joyce.

Într-o sear? înghe?at?, în cel mai nea?teptat loc din Chicago, doi adolescen?i – având amândoi numele de Will Grayson – sunt pe cale s?-?i intersecteze pa?ii. Pe m?sur? ce lumile lor intr? în coliziune ?i se împletesc, cei doi Will Grayson descoper? c? via?a îi poart? în direc?ii noi ?i surprinz?toare: aventuri romantice ?i punerea în scen? a celui mai de succes musical din istoria liceului. Amuzant?, dinamic? ?i emo?ionant?, „coproduc?ia" semnat? de John Green ?i David Levithan debordeaz? de sensibilitate ?i umor – un regal pentru fanii din întreaga lume! Will Grayson, Will Grayson a intrat direct pe locul 3 în lista de bestseller young fiction New York Times, fiind prima carte cu personaje gay inclus? vreodat? în list?. O poveste plin? de adrenalin? despre iubirea adolescentin?, revolt?, furie, suferin?? ?i prietenie, condimentat? cu doze generoase de comedie. – Booklist Rezultatul colabor?rii dintre doi mae?tri ai literaturii pentru adolescen?i: un roman savuros. – School Library Journal O poveste de dragoste efervescent?, care îmbin? magistral situa?iile ridicole cu cele realiste. – Kirkus Review „puteam s? petrec ore întregi punând la cale o anume dorin?? – ?i, de fiecare dat?, m? loveam de un zid impenetrabil de indiferen?? total?. fie c? era vorba despre un hamster sau ca maic?-mea s? nu mai plâng? – sertarul de ?osete era deschis ?i eu st?team în spatele raftului cu juc?rii, cu trei supereroi într-o mân? ?i o ma?inu?? în cealalt?. nu mi-am dorit niciodat? ca totul s? fie mai bine – numai un singur lucru s? fie mai bine. ?i niciodat? n-a fost. a?a c? pân? la urm? m-am dat b?tut. m? dau b?tut în fiecare zi.dar nu ?i cu isaac. m? sperie câteodat?. c?-mi doresc s? mearg?.“

In 1842 Charles Dickens travelled to America. He wrote this travelogue of his experiences there, which is presented as much as a critique of the country as a tourist's account. In particular, Dickens criticises the continued presence of the slave trade in America at the time, which he detested.

How well do you know your movies? Do you think you could recognise a film just from its tagline? If so, then this is the quiz book for you! From classics that everyone should know all the way up to rarities that will test the world's greatest film critics, this fantastic book will be fun for the whole family.There are 120 questions contained within, organised into easy, medium and hard sections. All you have to do is identify which movie it is from the tagline provided. Sounds like a piece of cake? It might not be the walk in the park that you think...

Mai mult dec?t psihoz? este un roman psihologic. Ac?iunea se desf??oar? pe mai multe planuri, plec?nd de la jurnalul eroinei principale, Ynonne Daphne, care, suferind de dou? boli psihice, ?ncearc? s? fac? fa?? neajunsurilor bolii. Fundalul c?r?ii este unul al spitalului, prezent?ndu-se realitatea dur? a bolii. ?n aceast? atmosfer? se desf??oar? ac?iunea real? care se suprapune cu lumile din mintea lui Yvonne. Faptul c? Yvonne cre?te prin spitale o determina s? vad? ?n medicii reali – p?rin?i, dezvolt?nd psihopatii ?i fantasme care o vor urm?ri ?i ?n timpul facult??ii. Traseul psihologic este bine g?ndit ?i analizat de autoare, pun?nd-o pe eroin?, succesiv, ?n mijlocul vie?ii reale c?reia trebuie s?-i fac? fa??. Yvonne este ?ns?, psihologic vorbind, un copil, iar reac?iile ei vor fi de fiecare dat? tulbur?toare, nea?teptate. Scenariul c?r?ii va fi ancorat prin diferite medii, prin spitale, prin universit??i, la conferin?e, printre scriitori, pentru c? Yvonne ajunge scriitoare. Planul real cu cel imaginar se ?mplete?te cu fine?e, aduc?ndu-se ?n planul ?nt?i o discu?ie imaginar? la care particip? principalii scriitori ai lumii, mas? la care va participa ?i Yvonne. Fragilitatea existen?ei umane o va determina pe Yvone s? comit? o tentativ? de suicid c?reia ?i supravie?uie?te. ?n final, cel care o va face s? ?n?eleag? c? ?n lume nimic nu conteaz? mai mult dec?t prietenia, prietenia adev?rat? dintre oameni, este medicul Hermann, pentru mintea lui Yvonne tata Hermann.

Florin Logreteanu propune noul su roman intitulat Casa cu iedera. Aciunea lui se desfoar pe fundalul evenimentelor care au premers conflictului balcanic dintre srbi i albanezi din ultimul deceniu al mileniului trecut. L-am citit n manuscris i sunt n msur s spun c e vorba de un excelent romn al psihozei colective, care lumineaz subsolurile contiinei umane.“ – Eugen Negrici

Ore de diminea?? ?ntr-o nou? edi?ie. F?r? ?ndoial? un eveniment. Este cartea care arunc? ?n aer bariera dintre pacostea proletcultist? ?i dreptul elementar de a g?ndi ?i a scrie liber. Cu discre?ie dar f?r? mil? prietenul meu Platon reu?e?te s? p?trund? natura uman? ?i s? simt? r?ul acolo unde nimeni n-ar fi crezut c? se poate ascunde. Ore de diminea?? este o carte despre timpul care i-a fost lui dat. Cartea asta vine din trecut dar apar?ine ?n aceea?i m?sur? prezentului ?i, poate, timpurilor care vor veni. O carte pentru cei ce nu scot din context prezentul pe care nu ei l-au ales. ?n aceia?i m?sur?, un text pentru cei (pu?ini?!) ?n stare s? priceap? c? a trimite ca pe o cer?etoare hoa?? istoria la tribunal este, dac? nu demagogie, atunci o prostie incurabil?. Citi?i Ore de diminea??. Scris? ?i tiparit? ?n anii '70. Este cartea unui autor de seam?. G. B?l?i???

S? mori ?n momentul cel mai nepotrivit. Ce poate fi mai r?u dec?t ca amanta al?turi de care vrei s? petreci o noapte s?-?i moar? ?n bra?e? Nimic, ar zice un cititor care nu-l cunoa?te pe Javier Marías. Scriitorul spaniol ?tie ?ns? ce poate fi mai r?u. Ca ?n apartamentul unde se ?nt?mpl? totul s? se afle chiar copilul ei. ?i de aici ?ncepe povestea. Deciziile incredibil de grele pe care b?rbatul trebuie s? le ia, remu?c?rile ce-l urm?resc apoi, r?sturn?rile neprev?zute de situa?ie, interven?ia regelui Spaniei ?i farsele pe care destinul pare s? le joace personajelor sunt ingrediente marca Marías, care te vor l?sa cu gura c?scat?.

Ethel, a fiatal francia grafikusn? úgy tudja, hogy zsidó származású. Egy furcsa véletlennek k?sz?nhet?en felfedezi, hogy családja t?rténetébe kitalált szálak sz?v?dtek. Minden jel arra mutat, hogy nagymamája, a mindenkinél jobban szeretett Marie, akire egész identitását felépítette, hazudott neki. Vajon azért, hogy érdekesebb életet kreáljon magának, mint amilyen a sajátja volt, vagy más, ennél titokzatosabb okokból? Ethel lázasan kutatni kezd, de nagyanyja, aki válaszolhatna kérdéseire, Alzheimer-kórral küszk?dik, és már meg sem ismeri Csillagot, ahogy unokáját szólította magyarul. Az ?nmagával, a szerelemmel és párkapcsolataival is vívódó Ethel nyomozása során egymásba forduló sorst?rténetek bontakoznak ki üld?ztetéssel, háborúval, elnyomással, meneküléssel, a ?sehova tartozás” gy?trelmeivel, családi titkokkal, szenvedélyekkel, szerelmekkel és árulásokkal. A Csillag egy hazugság t?rténete, amely máshova vezet, mint gondolnánk... Clara Royer els? regényét magyar származású nagymamájának ajánlja, aki gy?kereit?l rég elszakadva, távolra vet?dve az ?hazától, Csillagomnak szólította unokáját, pedig már elfelejtett magyarul. Marie alakját ? ihlette a 2011-ben magyar címmel megjelent k?nyvben, amellyel a fiatal szerz? berobbant a kortárs francia irodalomba, és a megindító t?rténet mesesz?vésével, sajátosan új nyelvhasználatával elismer? kritikai visszhangot vívott ki. Clara Royer egyetemi oktató, kutatási területe a két világháború k?z?tti magyar irodalom.

Virág harminc elmúlt, de sem az álommeló, sem az álomotthon, sem az álompasi nem akar valósággá válni. ?nbizalma, optimizmusa mégis t?retlen. Pedig van kivel ?sszemérnie magát. Alig pár évvel id?sebb n?vére, Judit már régen révbe ért. Jókép? férj, három gyerek, anyagi gondokról nem is hallott, de még rettenetes f?n?k sem igyekszik pokollá tenni az életét. Aztán váratlanul Juditot elhagyja a férje egy fiatalabb n? miatt... Hogyan tud újra magára találni a n?vér? ?s hogyan tud ebben segítségére lenni a kelekótya húg? Talán els? lépésként azzal, hogy pici albérletébe k?lt?zteti n?vérét a z?r?s kamaszlánnyal, az iskolát kezd? k?zéps?vel, és az épp járni tanuló egy éves unoka?ccsel. ?s míg a két testvér azon van, hogy Judit szívét ?sszeragasszák, Virág élete is a feje tetejére áll.

Lumea este plin? de ?ntreb?ri pentru Hans Thomas, un b?iat de doisprezece ani care pleac? ?mpreun? cu tat?l lui la Atena, ?n c?utarea mamei sale ?r?t?cite ?n lumea modei“. Un personaj enigmatic ?i d?ruie?te pe drum o lup?, apoi b?iatul prime?te o carte minuscul? ?n care cite?te o poveste av?nd similitudini bizare cu detalii din propria-i via??. Misterul c?r?ilor de joc este o poveste ?n interiorul altei pove?ti, un joc la grani?a ?ntre realitate ?i fantezie demn de Lewis Carroll.

Fiecare secret e un accident care a?teapt? s? se ?nt?mpleE sezonul accidentelor, ?n fiecare an ?n aceea?i perioad?.Se rup oase, se sf??ie pielea, ?ncep s? apar? v?n?t?i.Sezonul accidentelor a f?cut dintotdeauna parte din via?a Carei, o adolescent? ?n v?rst? de ?aptesprezece ani: o lun? a tragediilor ?i r?nilor misterioase, care arunc? o umbr? constant? asupra Carei ?i a familiei sale.Anul acesta, ?n sezonul accidentelor nu se va l?sa doar cu oase rupte. Pentru c? acum Cara ?ncepe s? ?i pun? o serie de ?ntreb?ri – ?i toate secretele familiei sale vor ie?i la iveal?.Ame?itor, devastator, ?ntunecat ?i intens – sezonul accidentelor a sosit."Senza?ionalul roman de debut al Mo?rei Fowley Doyle ?mbin? planul temporal cu cel spiritual ?ntr-o realitate f?r? fisuri, cu un puternic impact emo?ional... Aceast? poveste profund? ?i va fermeca deopotriv? pe adolescen?i ?i adul?i." - School Library Journal"Fantome, secrete ?i magie se ?mpletesc ?n acest roman uluitor al autoarei irlandeze. Un portret impresionant al unei familii dezbinate, care ?ncearc? s? se reuneasc? prin iubire ?i curaj. Sezonul accidentelor e un roman puternic ce anun?? un talent aparte." - Kirkus Review