Savuroas?, amuzant? ?i minunat ilustrat?!?The TimesVia?a e o aventur?. Orice e posibil – cu voin?? ?i noroc, cu un morcov proasp?t, un nas umed ?i un dram de curaj nebun!Shylo a fost mereu cel mai firav ?i mai t?cut dintre to?i fr??iorii lui, care n-au sc?pat nicio ocazie de a r?de de el. Dar atunci c?nd d? peste o band? de ?obolani ?i aude din ?nt?mplare despre un complot diabolic ?mpotriva Reginei, va fi datoria lui s?-i g?seasc? pe Iepurii Regali din Londra, ca s?-l ajute s? salveze situa?ia.Va putea oare cel mai mic dintre iepura?i s? se dovedeasc? a fi cel mai mare dintre eroi??

Fiecare copil vine pe lume cu biografia gata scris?. E responsabilitatea p?rin?ilor, desigur, s? angajeze din timp un biograf bun. Dar biografii buni nu se g?sesc chiar pe toate drumurile, iar tarifele lor sunt destul de pip?rate. Cu bani pu?ini, Harry ?i Zadel nu??i permit s??i cumpere fiului lor, Simon, decât o biografie de mâna a doua, ba chiar una neterminat?. Când via?a lui se apropie de paginile albe,Simon descoper? c? mai sunt ?i al?ii ca el, oameni cu biografii incomplete sau ale c?ror destine prescrise s?au pierdut într?un incendiu sau care s?au revoltat ?i au reu?it s? se elibereze singuri din capcana cuvintelor. Biografia este o distopie transparent? care îmbin? în mod fericit elegan?a stilului cu o cunoa?tere aprofundat? a naturii umane ?i cu un umor cu totul special. Nu suntem ?i noi condi?iona?i, în mare m?sur?, de proiectele pe care ni le?au schi?at p?rin?ii în copil?rie? Nu ne dorim, uneori, s? ia altcineva în locul nostru hot?rârile importante? ?i dac? ar fi chiar a?a? ?i dac? autorul propriilor noastre biografii ar fi un scriitor veleitar oarecare, unul lene? ?i prost?dispus, nu tocmai o for?? divin?? Dac?, în lipsa unui corector bun, în vie?ile noastre s?ar strecura gre?eli catastrofale? „Fratele mai mic al lui Kafka ?i Dostoievski“, Ouest-France. „În Biografia, nu emo?ia este cea care adânce?te un rid nou pe chipul cititorului, ci chiar surpriza. […] Astfel de romane sunt hran?, omagii aduse stomacului nostru literar. Se întâmpl? adesea s? te sim?i absorbit de o lectur?, mult mai rar s? sim?i cum ie?i din ea stors, r?v??it, încântat, ca de pe o alt? planet?.“ Le Vif „Un univers se impune. ?i, de asemenea, un autor cu o scriitur? unic?, vibrând de umanitate. Aceast? poveste atemporal?, volubil? ?i complex?, devine, în acest fabulos teatru care e via?a, rând pe rând amuzant?, stranie, umanist? ?i profund? […] Cu un stil str?lucitor gra?ie c?ruia redescoperim toat? bog??ia limbii franceze ?i curioasele ei subtilit??i, Didier Desbrugères ne conduce spre cel mai profund strat al sufletului omenesc.“ Libr?ria Gargan’Mots

Iat?o pe fiica regelui troian Priam, vestita profet? Casandra, sosind ?n fa?a por?ilor cet??ii Micene ?n carul cu prizonieri al eroului grec Agamemnon. ?tie c? va fi ucis? ?nainte de asfin?itul soarelui ?i ??i rememoreaz? via?a, o existen?? excep?ional? pentru o femeie a acelor vremuri, ce culmineaz? ?n momente de o intensitate ?i un dramatism emo?ionant. Christa Wolf imagineaz? biografia fascinant? a unei figuri feminine at?t de controversate din mitologia antic?, reu?ind s? ne fac? s? o sim?im ca pe o contemporan? a noastr?.?

First published in 1850, The Scarlet Letter is Nathaniel Hawthorne's masterpiece and one of the greatest American novels. Its themes of sin, guilt, and redemption, woven through a story of adultery in the early days of the Massachusetts Colony, are revealed with remarkable psychological penetration and understanding of the human heart.?The book's immediate and lasting success are due to the way it addresses spiritual and moral issues from a uniquely American standpoint. In 1850, adultery was an extremely risqué subject, but because Hawthorne had the support of the New England literary establishment, it passed easily into the realm of appropriate reading. It has been said that this work represents the height of Hawthorne's literary genius, dense with terse descriptions. It remains relevant for its philosophical and psychological depth, and continues to be read as a classic tale on a universal theme.

n Romnia, de-a lungul timpului, am avut puini, foarte puini autori talentai care s scrie proz (cu accente) horror. Nici la momentul actual lucrurile nu stau mai bine. Exist ns civa scriitori tineri aflai n plin dezvoltare artistic, iar anii urmtori s-ar putea s plaseze Romnia, n sfrit, pe harta mondial a creatorilor de fantezii macabre. Un lucru e clar, ns: cu volumul acesta, A.R. Deleanu d tonul, stabilete traiectoria, aaz tacheta. E un lucru fenomenal, acesta! ntruct, inevitabil, toi cei care i se vor altura vor trebui s porneasc de la un nivel deja foarte nalt. Cu puin noroc, graie lui A.R. Deleanu i Acluofobiei, vom ajunge repede la sincronizarea cu restul lumii. Povestirile de fa au oricum toate ansele de partea lor n confruntarea cu 90% din producia de gen a Occidentului. Cetii i v convingei.“ (Mircea Pricjan)

Erdosain, protagonistul romanului Cei ?apte nebuni (1929), este un erou existen?ialist, care str?bate str?zile din Buenos Aires ?cu moartea ?n suflet“, con?tient de ?z?d?rnicia de a tr?i f?r? iluzii“. Este un inventator care, ?mpreun? cu Astrologul, viseaz? la o societate nou?, care nu se poate baza dec?t pe minciun?, c?ci ?oamenii nu se cutremur? dec?t cu minciuni“. O societate ?n care ??i vor g?si locul genii apocrife, litera?i de tejghea, inventatori de cartier, profe?i de parohie, oameni politici de cafenea, filosofi de centre recreative, crucia?i ai furculi?ei ?i mistici ai oalei. ?ns?, din p?cate, societatea aceasta fictiv? seam?n? prea mult cu cea ?n care tr?im; dup? cum ne avertizeaz? autorul, ??n realitate se ?nt?mpl? la fel ?i nimeni nu condamn?“. Astrologul nu face dec?t ?s? aplice un principiu vechi pus ?n practic? de to?i escrocii ?i reorganizatorii omenirii.“

Sorina este o adolescent atipica. Uneori uita. Uneori isi pierde cunostinta. Uneori se sufoca. Desi se implica in problemele infantile ale prietenilor ei si are o viata normala, Sorina traieste din intrebari si dorinta de a capata raspunsuri. Nu isi descifreaza identitatea, iar acest lucru o macina, iar halucinatiile care ii produc un rau atat phisic, cat si fizic, nu ii dau pace. Adrian este caracterizat de o veselie incredibila. Inconjurat de secrete si incertitudini, acesta face tot posibilul sa ii redea bucuria. Dar afectiunea lui ii da de banuit Sorinei si aceasta se trezeste intreband de ce un baiat pe care abia l-a cunoscut se comporta de parca ar cunoaste-o de o viata? Ii spune ca o sa ramana mereu langa ea. I-a mai promis cineva acest lucru. Dar cine?

Dup? ce pierde un caz exploziv, ?n care trebuia s? o apere pe fiica unui politician francez, t?n?rul avocat Mario Rocchi, confuz ?n ceea ce prive?te viitorul carierei sale, decide s? p?r?seasc? Nisa, pentru a se ?ntoarce la familia lui din Italia. Ajuns ?n Mazzoco, micul dar prosperul ora? de pe coasta Italiei, afl? c? celebrul doctor Lovro Umljenovich fusese g?sit mort pe peronul g?rii.Astfel, Mario, ?mpreun? cu cel mai bun prieten, Fabrizio, sunt atra?i ?ntr-o intrig? ame?itoare,din p?cate cu un final tragic.

Megsz?k?tt a dutyiból Torzonborz, a rabló! Ráadásul Nagymamát is elrabolta! Ez a fordulat ?szintén megd?bbenti Paprika Jancsit, Vitéz Lászlót és ?st?llési f?t?rzs?rmestert is. De vajon mihez kezdjenek? Azt remélik, hogy Háy asszonyság, a városka jósn?je segít nekik, hogy újra együtt lehessenek Nagymamával...

n 1943, soia lui Boris Vian, Michelle, s-a mbolnvit i a trebuit s sufere o intervenie chirurgical. Ca s-o amuze pe Michelle n timpul convalescenei, Boris Vian scrie Conte de fées à l’usage de moyennes personnes (Poveste de adormit oamenii obinuii) i o ilustreaz cu desene fcute de el nsui. mpreun cu trei nuvele – Pompierii, Pensionarul i Amintirea – textul acestei poveti“ constituie un volum pe care fanii lui Boris Vian vor fi ncntai s-l citeasc.

Alexis este un cvadragenar care, demult, visa s? echivaleze cele 20000 de zile ale unei existen?e cu tot atâtea femei iubite. Acum, confruntat cu realitatea trist? ?i mediocr? a vie?ii sale ?i încercat chiar de ideea sinuciderii, caut? o ultim? ?i disperat? sc?pare în desf?t?rile propuse de vasul de croazier? Queen of the Baltic. Dar paradisul sexual plutitor va putea s??i deschid? o nou? cale acestui „cer?etor de dragoste“? Al doilea roman publicat de Andreï Makine sub pseudonimul Gabriel Osmonde traseaz? necru??tor un portret al b?rbatului contemporan, „mai mediu ca oricând“.

E?ti ?i tu un ne?mbl?nzit? ?n ?inutul Erdas, patru copii sunt pe cale s? descopere dac? au vreun spirit-animal, o leg?tura rar? ?ntre om ?i fiara, care le d? am?ndurora puteri inimaginabile.Separa?i de distan?e mari, Conor, Abeke, Meilin ?i Rollan v?d fiecare o str?fulgerare... apoi apar animalele.Un lup, un leopard, un urs panda, un ?oim. Fiecare copil a invocat un animal legendar. Acum soarta le este pecetluit?.Cei patru eroi ?i animalele lor trebuie s? se uneasc? ?i s? porneasc? ?ntr-o misiune primejdioas?. O for?? ?ntunecat? din trecut se treze?te ?i numai ei au puterea de a o opri.Soarta ?ntregului Erdas se afl? ?n m?inile acestor patru str?ini curajo?i... ?i ?n m?inile tale. F? cuno?tin?? cu cei patru eroi ?i al?tur?-te misiunii lor de a salva ?inutul Erdas

A hetvenes évek elején, Buenos Aires tartomány egyik kisvárosában meg?lték Tony Duránt. Tony, a sármos, rejtélyes idegen egy New Jerseyben nevelkedett Puerto Ricó-i szerencsevadász. Míg élt, az érdekl?dés k?zéppontjában állt, volt, aki csodálta, más figyelte minden lépését. ? volt a gy?ny?r? és kül?nleges Belladona ikerlányok szeret?je, az ?reg Belladonának, a vidék egyik leggazdagabb urának a bizalmasa. A b?ntényt k?vet?en a maga módján mindenki a tettes után nyomoz, ugyanakkor az esettel kapcsolatba hozott figurákon keresztül az olvasó el?tt feltárul a korabeli argentin társadalom minden ellentmondásossága, s kiderül, hogy a társadalmi-politikai visszásságok - korrupció, f?ldspekuláció, feketegazdaság - ágyaztak meg a gyilkosságnak. ?s hogy mi az igazság? Erre a kérdésre - a korrupt államügyészen kívül - Croce rend?rf?n?k és Luca Belladona t?nkrement gyártulajdonos, valamint a f?városi tudósító, Emilio Renzi keresi a választ. Az igazság azonban sokarcú, mély filozófiai fogalom. Piglia regénye árulásokról és piszkos üzletekr?l, egy ártatlan és egy igazi b?n?sr?l, szenvedélyekr?l és csapdákról szól. De leginkább az igazság viszonylagosságáról. Ricardo Piglia a kortárs argentin prózairodalom legkimagaslóbb írója, aki a regényeiben felvázolt eszmékkel, lebilincsel? ábrázolásmódjával, karakterteremt? m?vészetével kiérdemelte, hogy a kritika Borges méltó utódának tartsa.

Mieltt visszaroskadhatnék a betonra, a férfi egyszeren felkap, mint egy tollpihét. Meglepetésemben nyikkanni sem merek, pedig a fájdalom nem sznik. Minden lélegzetvétel kín, de mindez mit sem számít, mert két dolog válik számomra határozottan világossá ebben a percben. Az egyik, hogy a knyvesbolti stétkék szempár tulajdonosa tart a karjaiban. A másik, hogy finom vérpermet vonja be megmentm fél arcát.”

Ennek a furcsa ?tletekt?l hemzseg?, kalandos, vidám mesek?nyvnek a szerz?je, Lewis Carroll a múlt században élt, matematikaprofesszor volt az oxfordi egyetemen. Világhír?vé vált k?nyve els? ízben 1865-ben jelent meg. Azóta – immár a világ gyermekirodalmának klasszikusaként – szinte valamennyi nemzet nyelvén napvilágot látott. Az angolszász humor e sajátos alkotása Alice oldalán elvezeti az olvasót Csodaországba – amely valójában álomvilág, a Viktória királyn? korabeli Anglia torzképe. Aki ismeri az angol t?rténelmet, az a Szív Királyn?ben k?nnyen felismerheti a hirtelen haragú Viktóriát, s férjében, a pipogya Szív Királyban a jelentéktelen Albert herceget. De megtalálhatjuk e k?nyvben az angol igazságszolgáltatás, iskolarendszer vagy éppen sportszenvedély végletekig vitt, humoros torzképét is.

Volumul cuprinde prima pies? a lui Boris Vian tradus? ?n rom?ne?te, Ecarisajul pentru to?i, urmat? de seria de Cronici roman?ate ap?rut? ?n volumul de opere complete. Ecarisajul pentru to?i este una dintre cele mai cunoscute piese ale lui Vian, ?n care umorul negru, absurdul ?i jocurile de cuvinte amintesc teatrul lui Eugène Ionesco. C?t despre Cronicile roman?ate, acestea fac parte dintr?o categorie de texte aparte scrise de Vian ?i ap?rute ini?ial ?n publica?ii periodice precum s?pt?m?nalul La Rue: colorate, incisive, ciudate sau sobre, Cronicile sunt un dublu portret, al epocii lui Vian ?i al preocup?rilor autorului: via?a monden?, jazz?ul, automobilele, literatura, stilul de via?? american.

Robin Hood is the archetypal English folk hero; a courteous, pious and swashbuckling outlaw of the medi?val era who, in modern versions of the legend, is famous for robbing the rich to feed the poor and fighting against injustice and tyranny.?This is probably one of the most beautiful digital version ever made of this story, containing many gorgeous illustrations.

Nu mi e fric de moarte. tiu c ntr-o zi va suna telefonul c s-a dus mama-mare, care are aproape 90 de ani acum. C se va duce tata, care, deja jumtate paralizat, e jumtate mort. C ntr-o zi va pleca i mama. Apoi sper s urmez, firesc, eu. Dar dac nu va fi aa, ci altfel, tiu de pe acum c nimic nu e ntmpltor i prin asta trebuie s trec. Nu o s m mai ntreb cu disperare: de ce mie Sunt leciile mele, crucile mele de dus. M tiu cu moartea bine, iar proximitatea ei m-a fcut doar excepional de vie.“Exist necesare i salvatoare guri de aer. Guri de ap. La o adic, i-o gur de lacrimi poate face o treab foarte bun: te mntuiete de-un AVC. Trind ns cteva zile cu ochi i mini n cartea Petronelei Rotar, am fost obligat la o revelaie: gura de cuvinte. Una rarisim, de-o frumusee care frizeaz visul, roie-camelie, pletoric, dulce-amruie i parfumat cu licorile secrete ale Semiramidei. Nu s-a nscut ca s-o priveti de la distan, s te uimeti departe. i se deschide a srut fierbinte, cteodat cast, alt dat tremurat, iar de ndat ce-ai atins-o, du-te ncet ctre oglind, cu ochii-nchii. Deschide-i i privete: este a ta. Respir. Gura asta de cuvinte-inim eti tu. (Ana Barton)

Egy nyugtalan képzelet? koldusfiúcska a XVI. századi London nyomortanyáin k?nyveket olvas, és királyokról álmodik… ?rdekl?dése egy napon egészen a királyi palotáig sodorja, és egyszerre csak bent van a pompás termekben, s a vele egyid?s királyfi játékból ruhacserét ajánl, csak egy-két pillanatra. Nos, ez a játék, kül?nféle félreértések miatt, valóságra fordul! A koldusfiú hónapokon át élheti a királyfiú fenséges, de cseppet sem irigylésre méltó életét, a királyfiú pedig sz?rny? megaláztatások és szenvedések k?zt kénytelen ismereteket, emberséget és b?lcsességet gy?jteni elj?vend? országlása idejére. Mark Twain részrehajlás nélkül mindkét sorsnak a legalaposabban végére járt, mint aki maga is hol koldusnak, hol királyfinak álmodja magát…

This own voices story from the acclaimed author of The Closest I’ve Come unflinchingly examines steroid abuse and male body dysmorphia. Perfect for fans of Jason Reynolds and Matt De La Peña.David Espinoza is tired of being messed with. When a video of him getting knocked down by a bully’s slap goes viral at the end of junior year, David vows to use the summer to bulk up— do what it takes to become a man—and wow everyone when school starts again the fall.Soon David is spending all his time and money at Iron Life, a nearby gym that’s full of bodybuilders. Frustrated with his slow progress, his life eventually becomes all about his muscle gains. As it says on the Iron Life wall, What does not kill me makes me stronger.As David falls into the dark side of the bodybuilding world, pursuing his ideal body at all costs, he’ll have to grapple with the fact that it could actually cost him everything.

Trebuie spus c, dei disprut mult prea devreme, nainte de a mplini treizeci de ani, Sorin Stoica a scris i a publicat relativ mult. (Fr a fi, cumva, prin asta, industrios). Spre surpriza tuturor, inclusiv a editorilor, volumul acesta, coninnd numai literatura (adic nu i cercetrile academice adiacente, din sfera antropologiei culturale) se apropie, cantitativ, de o mie de pagini. Povestiri, romane, publicistic, jurnal, coresponden (electronic), note disparate (extrase din cele cteva agende). Singura excepie o reprezint, aici, prezena disertaiei de masterat, realizat sub ndrumarea profesorilor erban Anghelescu i Vintil Mihilescu. Excepie doar parial, cci tema e mult prea pasionant pentru ca lucrarea s fie tratat ca o simpl formalitate universitar. Spun doar c se numete Mitul poetului beiv, c e foarte bine informat i sub raport teoretic, i n ceea ce privete exemplele, i c ultimul capitol vizeaz nici mai mult, nici mai puin dect conflictul optzecisto-fracturist dintr-o perspectiv ritual simbolic.S-a neles deja, cred, c sunt destul de bine informat n legtur cu amnuntele de ordin tehnic ale acestei ediii. ntmplarea face s fiu prefaatorul ei. Acesta este motivul obiectiv pentru care am ales s scriu acum, cu puin nainte de apariie, un fel de avancronic, i nu, eventual, dup, o cronic redundant i, chiar de aceea, moralmente discutabil. Am ns, i o serie de alte justificri, profund subiective, dar nicidecum mai puin hotrtoare.nti de toate, eu unul nu l-am cunoscut niciodat, fa-n fa, pe Sorin Stoica. Mai mult dect att, n-am avut ocazia s scriu despre el atta timp ct tria. Poate c, profesional vorbind, e mai bine aa. Cert e c dup ce l-am citit aproape n ntregime, am resimit absena aceasta aproape ca pe o frustrare. Cci, s nu ne ascundem dup deget, atunci cnd iubim cu adevrat un scriitor, toi (adic pn i criticii) vrem s-l ntlnim, fie i accidental, fie i numai pentru cteva minute. Iar atunci cnd inem la o carte, toi (adic n special criticii) simim nevoia s ne pronunm public n legtur cu ea.n alt ordine de idei, mrturisesc c, n general, mi displace felul n care este administrat postum imaginea autorilor disprui. Mai ales cnd acetia sunt tineri. (i din nefericire, ultima generaie numr deja cteva asemenea cazuri tragice). Iertat s-mi fie cinismul, dar am vzut instrumentndu-se, nu o dat, veritabile dramolete de prost gust, menite s lezeze de fapt memoria respectivului tnr scriitor. Discuia critic asupra valorii e sistematic neglijat n favoarea unor discursuri liricoide i festiviste, de un romantism provincial, ai cror mandatari sunt de obicei amicii i familia. Or, aa ieim cu totul din spaiul literaturii. i chiar din acela al bunului sim.n cazul de fa, spuneam, lucrurile stau cu totul diferit. Mi s-a prut de la nceput admirabil decena cu care prietenii (Cosmin Manolache, Clin Torsan sau, dintre critici, Marius Chivu) au gsit de cuviin s vorbeasc, postum, despre scriitorul Sorin Stoica. O decen, dac stm s ne gndim, foarte eficace, din moment ce a avut, printre rezultate, chiar realizarea acestei ediii. Adunarea materialelor, selecia i transcrierea lor, verificarea, sunt, de bun seam, activiti angajante, care pretind tcere i efort. Nimic altceva. Aproape jumtate din cuprinsul prezentului volum conine texte dac nu inedite (cum e cazul amintitei disertaii sau al anumitor nsemnri din agende), mcar inaccesibile publicului (o rubric la un cotidian din Cmpina).La aceasta din urm a vrea s m refer n continuare. nceput n 1999, pe cnd Sorin Stoica avea doar 21 de ani, colaborarea la ziarul Partener e unul din cele mai consecvente (i mai discrete totodat) proiecte ale lui Sorin Stoica. Un total de patru sute de articole din care se detaeaz o rubric, Oameni de bine, revitaliznd bonom i ironic o sintagm a anilor nouzeci. E vorba de o suit de portrete ale unor personaliti demne de admiraia autorului (admiraie real i, de aceea, nu o dat, contondent, mergnd pn la expresia frust a dezamgirii). Mircea Crtrescu, Cristian Tudor Popescu, Horia Bernea, Ioan Chiril, Bregovi, Ovidiu Verde, Mircea Nedelciu, Radu Cosau, Jim Morrison, Tarantino, Zidane, Lucian Pintilie, Geo Bogza, J.D. Salinger, Tudor Octavian, Valeriu Sterian, Gheorghe Iova, Emir Kusturica, Marin Preda, Mircea Lucescu, tefan Bnulescu, Dan Lungu, Caragiale, Nikita Mihalkov, Irina Nicolau, Nicolae Manolescu, Leonard Cohen i alii. Ultimul pe list, nu din ntmplare, Alexandru Monciu-Sudinsky.Destui dintre acetia sunt judecai sever, n numai cteva fraze iui. Atitudinea e neltoare, dar se poate lesne explica. Avnd oroare de tonul linguitor, Sorin Stoica prefer s treac drept rudimentar (mitocan, spune el, dac nu greesc) dect s se murdreasc n cleiul stilistic al falselor elogii. Autenticitatea, de la care colegii si de generaie