Iarba ro?ie este, ?nainte de orice, o plonjare ?n subcon?tient. Toate personajele romanului sunt ?n c?utarea unui sens al existen?ei. ?n ceea ce-l prive?te pe Senatorul Dupont, el ??i ?ncheie cu bine c?ut?rile, reu?ind s? fac? rost de un uapitic, o fiin?? micu?? care-l va face fericit pentru tot restul vie?ii. Faptul c? Senatorul Dupont este un c?ine vorbitor ?i e singurul ce pare a fi atins starea de beatitudine, stare ce seam?n? izbitor de mult cu prostra?ia, este ?nc? una dintre ironiile amare ale acestui autor la care inven?ia verbal? ?i amestecul regnurilor nu sunt niciodat? gratuite, iar farsa ?i lirismul merg m?n? ?n m?n? ?n subminarea romanului realist.

Dorian Gray, a young man of wealth and stature in late 1800’s London, meets Lord Henry Wotton while posing for a portrait by his friend Basil Hallward. Once the painting is complete, Dorian realizes that it will always be young and attractive, while he will be forced to age and wither with the years. Carelessly, he wishes the opposite were true. What happens is a treatise on morals, self- indulgence and how crucial personal responsibility is towards one’s self.

Am ajuns la Universitate, la Facultatea de Litere, dup? ce-am urcat sc?rile alea de metrou ca-n filmul lui Liviu Ciulei, f?cut dup? ?Prea t?rziu“, carte pe care mi-a cump?rat-o tata din libr?ria Uniunii Scriitorilor, de la Chi?in?u, am intrat la secretariat, secretara a zis s? m? duc la decan, s?-l a?tept, c? trebuie s? vin?. Decanul a zis s? m? duc la rectorat, c? la ei nu e nici o informa?ie despre mine. Rectorul a zis s? m? duc la prorector, prorectorul – s? m? duc la Ministerul ?nv???m?ntului. La Ministerul ?nv???m?ntului mi-au spus s? vin m?ine, c? e cam t?rziu. ?n autobuz o femeie ?mbr?cat? cu stil ?i destul de frumos, a? fi putut s? pariez c? e profesoar?, ?ipa ?ncontinuu: ?Nebuno!“, a urlat ?Nebuno! Nebuno! Nebuno!“ de sute de ori, ??mi sari ?n spate, nebuno?“, ?Femei de bulevard ?i toate nebune din Constan?a!“, ?Eu vi-s poli?ia, v? omor, nebunelor care s?nte?i!“ M? cam zaibisem, cheltuisem ?i o groaz? de bani pe troleibuze ?i metrouri, m? dureau ?i picioarele, t?lpile, c? de la rectorat la minister nu prea ai cum s? ajungi doar cu metroul-troleibuzul-autobuzul, apoi mai aveam ?i geanta, aveam ?i altele pe cap, iar Ana nu mai era la fel de vorb?rea?? ca-n Chi?in?u... Asfaltul din Bucure?ti e mai zgrun?uros dec?t cel chi?in?uian, iar func?ionarii – mult mai nesuferi?i, mai nesim?i?i, cum zic ei, dac? nu le duci ceva, m?car o ciocolat?, un cartu? de ?ig?ri sau o cutie de cafea. Iar dac? afl? c? e?ti basa – ??i cer bomboane Bucuria ?i vinuri moldovene?ti.?i acum ce fac? Nu doar c? n-am loc la c?min, dar nici nu ?tiu dac? s?nt sau nu ?pe list?“. A?a te obi?nuiesc ??tia s? vrei s? fii... pe list?... Ana a zis s? merg la ea, c? st? ?n apartamentul unui unchi, care s-a ?nsurat cu sora mamei ei ?i s-a mutat ?ntr-un sat, l?s?ndu-i ei apartamentul. Dup? vreo or? de mers, cu autobuzul, de la Rosetti, apoi de la Iancului cu tramvaiul 34, am ajuns ?ntr-o pia?? plin? de ?a?e ?i tuciurii, care a?a se ?i numea, Pia?a Sudului, apoi am mai mers vreo 10-15 minute pe jos ?i-am ajuns la un bloc jerpelit, care se m?rginea c-un c?mp c?t vedeai cu ochii, iar la intrare b?ie?ii scuipau coji de semin?e, fumau ?i te m?ncau din ochi, st?nd gr?mad? ?n fa?a u?ii, a?tept?nd s?-i rogi s? se dea ?ntr-o parte ca s? po?i ?nainta. ?Vere, ai o ?igare?“ – ?Nu fumez“, ?i mi-am f?cut loc cu um?rul printre ei. La Chi?in?u a?a ceva e de ne?nchipuit. Acolo s?nt rockerii care se bat cu metali?tii, care, de fapt, s?nt tot rockeri, doar c? mai duri, ?i luptele lor mi s-au p?rut mereu ciudate, cum s? se bat? rockerii cu rockerii? Hip-hop-i?tii cu raperii? ?i erau ?i gopnicii, care-i b?teau ?i pe rockeri, ?i pe metali?ti, ?i pe hip-hop-i?ti, ?i pe raperi, ?i pe men?i, ?i pe ceilal?i. Mai exist? mafie, ?ho?ii ?n lege“ ?i racke?ii, dar ??tia s?nt cu totul altceva. Poate c? b?ie?ii de cartier ar avea, totu?i, ceva ?anse, dar nici a?a ceva nu exist? la Chi?in?u, pe c?nd la Bucure?ti nu-?i dau pace s? respiri... b?ie?ii de bloc, de scar? a blocului. Aici nu exist? bloc care s? nu aib? b?ie?ii lui ?i nu exist? om care s? nu aib? istorii cu b?ie?ii de la bloc.

How he put his fist through the oak-panel of the game-room door; how, when Long Merridew was carrying the ball, he caught up Merridew, ball and all, and ran swiftly past every opponent to the goal. It did not seem fit to us that such a one as he should trouble his head about spondees and dactyls, or care to know who signed Magna Charta. When he said in open class that King Alfred was the man, we little boys all felt that very likely it was so, and that perhaps Jim knew more about it than the man who wrote the book. Well, it was this business of the burglar that drew his attention to me; for he patted me on my head, and said that I was a spunky little devil, which blew me out with pride for a week on end. For two years we were close friends, for all the gap that the years had made between us, and though in passion or in want of thought he did many a thing that galled me, yet I loved him like a brother, and wept as much as would have filled an ink bottle when at last he went off to Edinburgh to study his father's profession. Five years after that did I bide at Birtwhistle's, and when I left I had become cock myself, for I was as wiry and as tough as whalebone, though I never ran to weight and sinew like my great predecessor. It was in Jubilee Year that I left Birtwhistle's, and then for three years I stayed at home learning the ways of the cattle; but still the ships and the armies were wrestling, and still the great shadow of Bonaparte lay across the country. How could I guess that I too should have a hand in lifting that shadow forever from our people?

C?nd tat?l ei dispare misterios, Evan Delaney are numai 72 de ore pentru a face rost de informa?ia cerut? de r?pitorii acestuia. Doar c?, ?ntr?o lume a spionilor, asasinilor ?i ?antaji?tilor, nimic nu este ceea ce pare, secretele trecutului sunt periculoase, iar eroina se vede ?mpins? ?ntr?o curs? nebun? de la un cap?t la cel?lalt al lumii pentru a aduna piesele unui adev?rat puzzle ?i a opri lan?ul de crime.?Cele cinci romane ale lui Meg Gardiner sunt, pur ?i simplu, cea mai bun? serie de crim? ?i suspans pe care am citit?o ?n ultimii dou?zeci de ani.“ – Stephen King, 2006

A világ elpusztult, a F?ld halott. Az emberiség maradéka a fényt?l elzárva, egy f?ldalatti kolónián várja a teremt?k elj?ttét, hogy elhozzák számukra a felemelkedést. A mindenható egyház a F?pap vezetésével harcot vív a lázadókkal, akik terrorakcióikkal veszélyeztetik a kolónia felemelkedését. Ervin, az egyszer? munkás, olyan felfedezést tesz, mellyel ?nmagát, és szerelmét is veszélybe sodorhatja. Hirtelen megfordulni látszik a világ és már semmi nem annak t?nik, ami volt. De mit fog tenni? Vajon kik az emberiség valódi ellenségei? Mi t?rtént a F?lddel? Mit tervez a F?pap? Kik azok a teremt?k és mikor j?nnek el? Vagy talán már itt is vannak? Egy k?nyv egy lehetséges j?v?r?l, a manipulációról, a fanatizmusról, a hataloméhségr?l, és az ezzel szembeszálló bátorságról, hitr?l és szerelemr?l.

ntr-o localitate din Frana al crei primar este rud cu Bérurier se petrece un fenomen misterios: natalitatea tinde spre zero. San-Antonio afl din pres c acelai lucru se ntmpl ntr-o localitate de la periferia Londrei, Swell-the-Children. Mai mult, au loc dou crime care par a nu avea nici un mobil. Cu toate protestele lui, Bérurier trebuie s-i ia adio de la vacana idilic la ferma primarului i s plece n Anglia mpreun cu San-Antonio i putoaica Marie-Marie, care se ine scai de capul lor. Cnd San-Antonio este nchis i judecat de un tribunal fantomatic pentru o crim nchipuit, Béru i fetia i pun la cale evadarea, iar aventurile nu se termin aici: de fapt, de-abia ncep.Mai multe detalii pe san-antonio.ro

Cum poate un tanar timid, introvertit si cu complexe fizice, sociale si culturale sa devina asasin profesionist? Prin vocea protagonistului, intr-un stil alert, caracterizat de o extrema violenta verbala, dar si de sensibilitate, tandrete si umor. Romanul Ucigasul dezvaluie procesele interioare complexe si pline de conflicte, precum si pe cele exterioare care il arunca pe cai nu de el alese, dar inscrise deja, oarecum, intr-un fel de cod genetic social.

Simon Nardis (auzi?i deja muzica?) e salvat. Nu mai bea, nu mai ia droguri, nu se mai arunc? ?n leg?turi pasagere cu femei, nu mai c?nt? jazz. E s?n?tos, are o via?? echilibrat?, o so?ie iubitoare, o situa?ie respectabil? ca inginer specialist ?n ?nc?lzirea halelor industriale. ?i e mort pe din?untru.Dar, ?ntr?o sear?, la un club, ?ntr?un mic ora? la marginea m?rii, se a?az? ?n fa?a unui pian. Cu un pahar ?n m?n?. De pian se apropie o femeie. Trec minute. Ore. ?Debbie ?l tr?sese pe Simon ?ntr?o zon? oarecum sexi, un pic vulgar?, de o indecen??, ca s? zic a?a, moderat?, totul ?ntr?un swing cu scand?ri r?spicate. (...) Suna foarte bine. ?mi imaginez c? Debbie se freca, lasciv, de pian, cu mi?c?ri de femeie fatal?, stil anii ‘40. Pianul lui Simon ?i vocea ?i trupul lui Debbie se seduceau reciproc. Publicul era ?n extaz.“ Trenurile pleac? din gar?, unul dup? altul, spre casa unde ?l a?teapt? so?ia r?bd?toare ?i un motan capricios. Simon Nardis pierde toate trenurile, mai pu?in unul, trenul pasiunii, al rec?derii ?n p?cat, al rena?terii.O sear? la club e un roman despre cum te love?te ?n moalele capului adev?ratul t?u destin, de care ai fugit c?t ai putut, c?nd te prinde cu garda jos, fie ?i dup? zece ani ?i zece minute, despre fericirea pe care ?i?o aduce, cu for?a dac? trebuie, ?i despre plata pe care ?i?o cere.

Norocel este un C?ine Singuratic, care a ?nv??at s? se descurce pe cont propriu ?n jungla ora?ului. Nu i-au pl?cut niciodat? Haitele ?i s-a bazat doar pe instinctele lui. P?n? ?ntr-o zi, c?nd se produce Marele M?r?it, p?m?ntul se despic? ?i lumea pe care o ?tia el se schimb?. Toate labele-lungi au disp?rut. Acum Norocel trebuie s? ?nve?e s? supravie?uiasc? ?ntr-o lume nou?, stranie ?i pustiit?, f?r? hran?, cu ap? otr?vit? ?i cu du?mani la tot pasul. Soarta lui Norocel se schimb? c?nd se ?nt?lne?te cu sora lui, Bella, ?i al?i C?ini Lega?i, p?r?si?i de st?p?nii lor. Traiul ?ntr-o Hait?, mai ales una a?a de neobi?nuit?, ?i pune r?bdarea la ?ncercare lui Norocel, iar pericolele se ?nmul?esc. Aventurile lui Norocel de-abia au ?nceput! Fi?i al?turi de el ?n extraordinara lui c?l?torie!

A nem túl távoli j?v?ben az emberi faj kisebbségben él, a világ?rben szétszóródva mesterséges planétákon, s napi szinten küzd más, technológiailag fejlettebb, de kíméletlen és kizsákmányoló fajokkal. Egy véletlen során egy csapat embernek mégis lehet?sége nyílik arra, hogy kit?rjenek személyes sorsuk b?rt?néb?l. Egy mesésnek t?n? ajánlat – és két korrupt menedzser – hatására egy kül?nleges bolygón k?tnek ki. Mindegyiküket más cél vezérel, de a pusztuló bolygó vezet?i a megment?iket látják bennük. ?m ahhoz, hogy megtalálják és megmentsék a Z?ld Bolygó rejt?zk?d? istenét, a Smaragdz?ld Fényt, nekik is alá kell szállniuk a smaragdz?ld pokolba, hogy megvívják harcaikat a démonokkal. Rendhagyó t?rténet egy maroknyi emberr?l, akik nem akartak h?ssé válni.

Fra?i pe jum?tate este o saga nordic?, povestea a trei genera?ii de femei singure fie prin propria lor alegere, fie prin for?a ?mprejur?rilor: b?rba?ii sunt ?n cartea aceasta Oamenii Nop?ii, marii absen?i, cei care pleac? ?i nu se mai ?ntorc niciodat? ori ajung acas? dup? ce r?t?cesc prin lume zeci de ani, cum se ?nt?mpl? cu Fred – fratele mai mare al naratorului Barnum. Tulbur?toarea ambiguitate a replicii finale las? istoria deschis?, cu o ?ntrebare care r?m?ne ?n mintea cititorului: cine este cel care spune povestea – naratorul sau ?ntunecatul Fred, fratele s?u vitreg, marele absent??Fra?i pe jum?tate este acel tip de roman ambi?ios, panoramic, dintre cele despre care credem c? numai autorii americani mai pot scrie ?n zilele noastre. Este, pe de o parte, un Bildungsroman – descriind maturizarea unui scriitor –, iar pe de alt? parte, un fel de Ulise despre Oslo.“Gerard Woodward, Daily Telegraph?O capodoper? sc?nteietoare… Scriitura lui Christensen este ca o camer? de filmat care alunec? de la imagine la imagine, f?c?nd focus, mi?c?ndu?se ?nainte ?i ?napoi… Fra?i pe jum?tate este un roman de o for?? str?lucitoare, absolut uimitor…“Kester Freriks, NRC?Handelsblad?Un roman crud, plin de umor ?i bizar ?n acela?i timp.“Merete Mazzarella, Sydsvenska Dagbladet?Aceast? saga plin? de intensitate a lui Christensen (cu ecouri intermitente din c?r?i prestigioase, precum Toba de tinichea a lui Günther Grass ?i Regele arinilor a lui Michel Tournier) (...) este o comedie neagr? extraordinar?, care arat? ?ntr?un mod de neuitat cum arta ?i cunoa?terea sunt f?cute din suferin?? ?i din durere.“Kirkus Review

n secolul XXI, omenirea, devastat de cium, se afl n pragul extinciei. i, pentru c nu exist leac, evenimentele se precipit, iar protagonitii, n ncercarea de ai salva vieile, pleac n cutarea unui trm iluzoriu, a unui nou eden care s prezerve umanitatea. n final, rmas singur, naratorul triete cu sperana c undeva, ntrun col al planetei, exist mcar un supravieuitor i pornete n cutarea lui.

Il secondo volume intitolato I primi passi verso la maturità introduce in un modo del tutto impressionante gli elementi mitologici attinenti in parte al cristianesimo primitivo e folcloristico e in parte al paganesimo, nell’ambito di una storia piuttosto “realista”, anche se scritta nello stile del fantastico e del miracoloso. Per il lettore, a prescindere dalla sua età, la lettura di questi volumi sono sicuramente un enorme piacere. Per il giovane lettore, molto giovane, per quello che non legge ancora, ma che ascolta la lettura del libro, questo è anche un ?libro d’insegnamento”, tramite il quale il piccolino si può spiegare quello che passa aldilà del primo livello della recezione oppure può prendere contatto con la dimensione etica della nostra esistenza.

Cu pu?in timp ?nainte de Cr?ciun, Joakim prime?te de la un librar un calendar advent, cu 24 de u?i?e ?nchise. A?a ?ncepe povestea c?l?toriei ?n timp p?n? la descoperirea misterului de Cr?ciun. ?n fiecare zi a lunii decembrie, p?n? ?n Ajun, b?ie?elul deschide c?te o u??. Acolo g?sese?te c?te un desen ?i o scrisoare, din care reconstituie povestea unei feti?e care, cu ceva timp ?n urm? plecase ?ntr-o c?l?torie miraculoas? p?n? la pe?tera din Bethleem, pentru a lua parte la Na?terea lui Iisus. Farmecul acestei pove?ti care se dezv?luie pe m?sur? ce s?rb?toarea se apropie ?i cuprinde pe Joakim ?i pe p?rin?ii lui, care vor participa ner?bd?tori la dezlegarea enigmelor. Al?turi de Elisabeth, b?ie?elul ajunge ?n Copenhaga anului 1648, ?n Bizan?ul marii Schisme, ?n Mira ?i Damasc, p?n? la locul unde steaua magilor se oprise. Din galeria personajelor ?nt?lnite de cei doi nu lipsesc figurile mitice – p?stori, ?ngeri, Mo? Cr?ciun, recompun?nd la fiecare pagin? emo?ia specific? s?rb?torii. Istoria ?ndep?rtat? ?i recent?, fic?iunea ?i jocul cu intrigi ?i personaje, tainele Na?terii se ?ntrep?trund ?ntr-un roman care, ?n buna tradi?ie a lui Jostein Gaarder, devine o lectur? pl?cut? ?i incitant? ce nu ?ine cont de v?rst?.

Dac? n-a?i mai pus m?na de multi?or pe-o carte cu ?de toate“, rezerva?i un loc pe noptier? pentru romanul acesta! Cristian, Zina, Iulia, Radu, Ionu?, Ana. Femei frumoase, b?rba?i complica?i. Rela?ii care seam?n? cu marea, c?nd potolite, c?nd zbuciumate. Personajele centrale ??i joac? destinele la rulet?, a?tept?nd deznod?m?ntul propriilor pove?ti de via??: e?ec sau reu?it?. La fel ca oricare dintre noi. Fericirea e mereu la un pas distan??...

mblnzitorul apelor este o nou apocalips, este o veche tragedie, este o alt – i, deci, unic – poveste de dragoste.“ – Observator culturalA. R. Deleanu este un artist al strilor depresive, un poet al elegiilor apocaliptice. Fin analist al ambiguitilor i un specialist al morbideii, A. R. Deleanu este un scriitor n toat puterea cuvntului.“ – Romnia literar

Lucrarea iubirii este o carte despre refuzul vie?ii contemporane, al ur??eniei, rutinei, cli?eelor ?i cretinismului ei, c?rora li se opun des?v?r?irea clipei, nemurirea pe care numai iubirea o face posibil?. Protagonistul, un marginal caustic, ne poart? prin lumea falsului umanism, a corectitudinii politice, a ?nv???m?ntului dec?zut, a psihiatriei, a scriitorilor (un capitol ne ?nf??i?eaz?, satiric, figuri marcante ale literaturii franceze de ast?zi, cu nume nu ?ndestul schimbate c?t s? nu poat? fi recunoscute) sau a pornografiei. Mizantropia personajului principal alterneaz? cu o puternic? iubire de semeni, pe care vrea s?-i salveze deschiz?ndu-le ochii spre frumuse?e.

George Eliot’s beloved classic novel—hailed by Virginia Woolf as “masterful”—follows the life, loves, foibles, and politics of the residents of a fictional English town set amid the social unrest during the Industrial Revolution.A sprawling work set in a provincial English town, Middlemarch boasts a large cast of characters whose stories interweave against a backdrop of political upheaval.Middlemarch is one of the most popular novels written by George Eliot.

As a dense yellow fog swirls through the streets of London, a deep melancholy has descended on Sherlock Holmes, who sits in a cocaine-induced haze at 221B Baker Street. His mood is only lifted by a visit from a beautiful but distressed young woman - Mary Morstan, whose father vanished ten years before. Four years later she began to receive an exquisite gift every year: a large, lustrous pearl. Now she has had an intriguing invitation to meet her unknown benefactor and urges Holmes and Watson to accompany her. And in the ensuing investigation - which involves a wronged woman, a stolen hoard of Indian treasure, a wooden-legged ruffian, a helpful dog and a love affair - even the jaded Holmes is moved to exclaim, 'Isn't it gorgeous!'For more than seventy years, Penguin has been the leading publisher of classic literature in the English-speaking world. With more than 1,700?titles, Penguin Classics represents a global bookshelf of the best works throughout history and across genres and disciplines. Readers trust the?series to provide authoritative texts enhanced by introductions and notes by distinguished scholars and contemporary authors, as well as up-to-date?translations by award-winning translators.

Trec?nd prin numeroase mutil?ri ?i reconstruiri cauzate de represiunea sovietic?, romanul publicat ?n 1968 ?n Occident transpune ?n fic?iune experien?ele carcerale ale scriitorului, condamnat la 8 ani de deten?ie ?n gulagul comunist. ?n ziua ?n care un diplomat rus anun??, pe ascuns, ambasada american? de inten?iile URSS-ului de a construi o bomb? atomic?, intelectualii ?i oamenii de ?tiin?? din lag?re sunt muta?i ?ntr-o ?nchisoare de la periferia Moscovei ?i for?a?i s? lucreze la realizarea viselor aberante ale lui Stalin. Violen?a, iluzia libert??ii, sentimentul comuniunii sunt reperele zilnice ale prizonierilor bolgiei dante?ti transferate ?n estul Europei.