Fic?iunea a fost blând? cu mine: mi-a ar?tat cum traversau ora?ele crupe de dame, pe când boschetarii dormeau, mi-a ar?tat cum un om poate s? fie luat din genunchi ?i a?ezat într-un pat de femeie, a?ezat acolo ca un semn de întrebare. ?i tot ea mi-a ar?tat ce r?mâne când secunda se termin? ?i cum se poate racorda timpul la ritmul b?t?ilor inimii unei necunoscute dup? o criz? de astm, ?i cum s? supravie?uiesc tr?ind singur ca un Dumnezeu bolnav, ?i cum se pot ridica scriitorii, ca ni?te duhuri, din ma?inile lor de scris – în vremea vi?eilor de aur. În povestiri am d?râmat temple, aici am fost înjunghiat la o r?scruce de t?ceri, aici am fost cel mai bun. Toate aceste texte m-au vindecat atât cât puteam fi vindecat de mine însumi. Andrei Cr?ciun

Dup D. Cantemir, a doua mare personalitate a literaturii romne este fr ndoial I. Eliade Rdulescu, scriitor cu suflet ardent, creator pretutindeni, desfurat deopotriv n via i n art, nzestrat cu mari nsuiri i cu tot att de mari cusururi. […] Eliade e un mistic la modul dantesc, cu uriae viziuni profetice. Anatolida sau Omul i forele ar fi fost adevrata biblic, poemul n 20 de cnturi al omului, de la creaie pn la victoria asupra Forei, amestec de soteriologie i program social, soluiunea n veac a problemei sociale fiind totdeodat cheia mntuirii spiritului, a cetii eterne.“ – George Clinescu, Istoria literaturii romne de la origini pn n prezent

Mi s-a cerut o biografie, dar dac? citi?i cartea ve?i avea parte de una. Mai bine v? spun pe scurt povestea c?r?ii, care n-a fost carte de la început. Au fost zilele ?i nop?ile mele, a?a cum le-am tr?it eu ?i-ai mei. Printre sârme ?i portocali. A fost o perioad? în care a? fi vrut s? uit unele întâmpl?ri, apoi am în?eles c? nu le voi putea ?terge din amintire ?i c? de fapt nici nu vreau. Le-am povestit, la început cu îndoiala c? cineva ar în?elege impactul pe care le-au avut pentru noi, apoi cu mirarea c? pe cineva intereseaz? aceast? poveste. M-au uimit reac?iile, am început s? scormonesc în memorie ?i m-am trezit scriind ceva despre care n-am crezut c? va fi o carte. Va fi, totu?i, va avea coper?i frumoase ?i câteva file din care, dac? le ve?i citi, ve?i ?ti c? sârmele aveau ghimpi, iar portocalii erau plini de culoare ?i parfum. În carte apare familia mea ?i vreau s? le mul?umesc pentru îng?duin?a de-a folosi amintirile lor în cuprinsul acestor pagini.

Ultimul volum al trilogiei Ultima vr?jitoare din Transilvania. Revenit? ?n Bucure?ti dup? povestea dramatic? tr?it? ?n satul V., Alexandra observ? treptat c? acele lucruri pe care le credea r?mase ?n trecut o urm?resc. Via?a ei este pe cale s? se schimbe din temelii. Tot ce crezuse a fi doar legend? pare acum mai real ca niciodat?. Singura care poate l?muri misterul este Aneke, care nu ?nt?rzie s? reapar? ?n via?a Alexandrei, iar secretul tulbur?tor pe care-l va afla adolescenta va fi punctul culminant al ?ntregii ei aventuri ?n lumea fascinantei contese. O poveste complicat? ?i captivant? despre nemurire, iubire, prietenie, iertare, alegeri, sacrificii, ?n care personajele dezv?luie tr?s?turi total nea?teptate. Finalul trilogiei ?Ultima vr?jitoare din Transilvania“ te va ?ine cu sufletul la gur? p?n? la ultima pagin?. Dou? lumi distincte se ?ntrep?trund: lumea ado- lescen?ilor de azi, cu Facebook, concerte rock, tatuaje ?i pierce-uri, ?i lumea contesei disp?rute, cu intrigi de curte ?i pove?ti uitate. Un mistery romance ?n tonuri ?ntunecate despre incest, supersti?ii, tr?d?ri, secrete, legende transmise peste veacuri.

Simea pdurea vie, alchimic, pulsnd, i, dei nu credea n fantome i alte bazaconii, i plcea s vorbeasc cu ea n minte, s se lase descoperit de ceva aparte, ceva deasupra sa i de neneles ntru totul, ca-n Her. Iar pdurea putea s-i fac simit prezena n attea feluri, putea s poarte attea chipuri i attea voci. Iar el putea s intre i s ias din ea, s uite de el de attea i attea ori. Aici singurtatea devenea intimitate, devenea linite, devenea ap, devenea o min strbtut de infuziile proteice ale pmntului; o subteran n care plictiseala conferinelor de pres, momentele de stnjeneal i de blbial erau absorbite de muchi, de ciuperci, de licheni. Aici devenea polen purtat de vnt. O pdure precum o planet extraterestr studiindu-l n tcere. Realitatea sa era irealitatea altor umbre, visele sale erau comarurile altor montri.“

E diminea??, Abiscruda ?i poveste?te lui Altiulius despre un cercet?tor al somnului, pe nume Dement, pe care ea l-a visat. Palev ?i Abisa aud ?ntreaga discu?ie dintr-o camer? al?turat?, ?i sur?d.– Acest Dement, ?n visul meu, cerceta somnul oamenilor ?i oamenii aveau somnul tulbure ?i cercet?torul Dement le privea somnul ?n ochi ?i z?mbea. Eu eram treaz? ?n visul meu ?i cercet?torul a venit la mine ?i mi-a zis: ?La ?aptezeci de ani, oamenii viseaz? de opt ori mai pu?in dec?t nou-n?scu?ii“.Altiulius o ascult? pe Abiscruda, ?i spune:– P?i, da, b?tr?nii nu mai au de ce s? viseze, C?ND E?TI B?TR?N ?I SE TERMIN? VISELE.– Nu, Altiulius, B?TR?NII VISEAZ? MAI PU?IN FIINDC? LI SE USUC? PLEOAPELE, de aia. NOU-N?SCU?II VISEAZ? MULT PENTRU C? PLEOAPELE LOR MIROS A LAPTE.– Asta ?i-a zis-o cercet?torul?– Nu. Asta i-am zis-o eu lui.– Copiii ??tia parc? s?nt de pe alt? lume, spune Abisa ?n ?oapt?.– ?i nu s?nt de pe alt? lume? spune Palev, cu voce sc?zut?.

Ei desc?lecar? atunci am?ndoi??i se iau la lupt? ca doi juni eroi.Ochii tuturora cat? cu mirareLa Buzescu Preda ?i t?tarul mare.Ei se bat la raza stelei cei de foc Flac?rile-i albe pe-a lor zale joc.V?ntul r?core?te fruntea lor udat???i m?nia dulce sufletul le-mbat?. Ei se bat ?n spade – spadele se fr?ng;??i se iau la bra?e – se smucesc se str?ng.C?nd t?tarul scoate o secure mic?Si lovind pe Preda pav?za ?i stric?.Dar el cu m?ciuca astfel ?l loviInc?t deodat? c?zu ?i muri. Iar dup? aceasta oastea rom?neasc?Pleac? ?i ?nvinge horda t?t?rasc?. Dimitrie Bolintineanu - Preda Buzescu

Exist? ?n activitatea publicistic? a lui Eminescu trei perioade distincte ?n cadrul c?rora putem fixa ?i c?teva momente mai semnificative pentru o problem? sau alta. Criteriul de baz? pe care ne ?ntemeiem ?n periodizarea noastr? ?l constituie schimb?rile intervenite ?n statutul personal al poetului ?n cursul activit??ii sale scriitorice?ti, schimb?ri care hot?r?sc ?n fond orientarea ?i caracterul ei. Publicistica eminescian? din prima perioad? se circumscrie ?ntre ianuarie 1870, c?nd public? primul articol, O scriere critic? ?n Albina din Pesta ?i mai 1876, c?nd intr? ?n redac?ia Curierului de Ia?i, foaia ie?ean?. Vom distinge aici o publicistic? a epocii studiilor universitare la Viena, c?nd Eminescu colaboreaz? la publica?iile rom?nilor din Imperiul austro-ungar ?i se situeaz? pe pozi?iile acestora ?n ap?rarea institu?iilor culturale, critic? dualismul ?i se afirm? ca un exponent al "tinerilor" ?n lupta pentru ?nf?ptuirea idealului de unitate na?ional? a poporului rom?n. Eminescu se manifest? ?n direc?ii multiple, de la articolul pe teme culturale la editorialul de orientare politic? ?i lansarea de apeluri c?tre public pentru solidaritatea na?ional?. Pozi?ia sa este a t?n?rului intelectual rom?n, ?nsufle?it de lupta poporului s?u ?i acest av?nt tineresc se reflect? ?i ?n publicistica sa. Acestei prime perioade se impune s?-i al?tur?m ?i un al doilea moment care coincide cu activitatea de bibliotecar la Biblioteca Central? din Ia?i. Activitatea publicistic? de acum este redus? ca extindere ?i are, ?n chip evident, caracter c?rtur?resc. Eminescu ?ine, tot acum, ?i conferin?a Influen?a austriac? asupra rom?nilor din Principate, ?n care sintetizeaz? ideile din articolele anterioare ?i din ?nsemn?rile din manuscrise ?i schi?eaz? un program pentru viitoarea sa activitate publicistic?. Perioada a doua a gazet?riei lui Eminescu o ?nscriem ?ntre 19 mai 1876, c?nd avem date sigure c? poetul intr? ca redactor la Curierul de Ia?i, ?i ultima s?pt?m?n? din octombrie 1877, c?nd p?r?se?te redac?ia foii ie?ene. Se produce acum o schimbare fundamental? ?n statutul personal al poetului, ?n sensul c? devine ziarist profesionist. Foaia ie?ean? era, pe de alt? parte, o publica?ie oficial?, cu o apari?ie de trei ori pe s?pt?m?n? ?i care rezerv? p?r?ii neoficiale, din cele patru pagini, una singur?. Concep?ia lui Eminescu despre menirea ziarelor este cea a ?nainta?ilor s?i Asachi, Kog?lniceanu, Alecsandri, Negruzzi, care f?ceau din publica?iile lor organe de pres? cu caracter enciclopedic. Pe acest drum merge ?i Eminescu ?i ?n acea singur? pagin? o unei foi oficiale face cronic? de politic? extern?, cronic? de politic? intern?, cronic? cultural?, cronic? dramatic? ?i artistic?. Nic?ieri ?n gazet?ria lui Eminescu nu se vede mai bine ca la Curierul de Ia?i ce poate realiza geniul cu mijloace materiale reduse ?i ?ntr-un spa?iu tipografic restr?ns. Activitatea publicistic? a poetului surprinde prin diversitatea problemelor abordate, prin seriozitatea ?i buna informare ?i prin modul de-a polemiza ?n chestiunile controversate. Aici, la Curierul de Ia?i – ?i nu la Timpul – ?l g?sim pe Eminescu cronicarul de politic? extern?, cronicarul cultural ?i cronicarul dramatic. Perioada a treia a gazet?riei lui Eminescu este cuprins? ?ntre octombrie 1877, data intr?rii ?n redac?ia Timpului, cotidianul bucure?tean, ?i iunie 1883, pr?bu?irea sa intelectual?. Aparent nu se schimb? nimic ?n statutul personal al poetului, de vreme ce trece ca ziarist profesionist de la foaia ie?ean? la cotidianul bucure?tean. ?i totu?i situa?ia nu se prezint? a?a. Poetul intr? ?n redac?ia Timpului, ca simplu redactor, cum era ?i I. Slavici, la chemarea c?ruia p?r?se?te foaia ie?ean?, trece apoi ?n fruntea ziarului, ca redactor-?ef, ca s? ocupe, ?n final, postul de prim-redactor. Eminescu ??i asum? sarcina, la intrarea ?n redac?ia Timpului, s? fac? cronica de politic? intern? ?i se ocup? cu intermiten?e de evenimentele interna?ionale ?i de mi?carea cultural?. Publicistica sa cunoa?te, sub aspectul diversit??ii, o ?ngustare evident? ?n raport cu cea de la foaia ie?ean?. Dar dac? la cotidianul bucure?tean nu ne ?nt?mpin? peisajul caleidoscopic din foaia ie?ean?, se impune aten?iei ?nc? din primele articole amplificarea discursului critic ?i verva polemic?. Publicistica eminescian? cunoa?te desf??urarea cea mai larg? ?ntre februarie 1880 ?i decembrie 1881. Acum Eminescu este redactor-?ef al cotidianului bucure?tean ?i ?l transform? ?n organ de pres? al orient?rii sale politice. Poetul sus?ine, ?n zeci de articole, primatul muncii ?n promovarea ?n ierarhia social?, ia ap?rarea "claselor pozitive" ?i critic? ?n termeni necru??tori "p?tura superpus?" ?i demagogia din via?a politic?. Eminescu p?r?se?te conducerea Timpului ?n ianuarie 1882, ca urmare a apropierii "sincerilor conservatori" de "sincerii liberali" ?i a form?rii "opozi?iei coalizate". Poetul trece r?spunderea conducerii ziarului lui Grigore G. P?ucescu, membru marcant al "opozi?iei coalizate" ?i r?m?ne prim-redac

Cu totul nea?teptat, Susan Morrow prime?te manuscrisul unui roman scris de Edward, so?ul de care a divor?at ?n urm? cu dou?zeci ?i cinci de ani. Pe m?sur? ce cite?te, Susan ?i, odat? cu ea, cititorul ?nsu?i p?trund din ce ?n ce mai ad?nc ?n via?a personajului principal al romanului din roman, profesorul de matematic? Tony Hastings, care c?l?tore?te ?mpreun? cu so?ia ?i fiica lui spre casa lor de vacan??. ?n vreme ce via?a obi?nuit?, civilizat?, a familiei Hastings cade prada violen?ei ?i crimei, o sumedenie de amintiri tulbur?toare o arunc? pe Susan ?napoi ?n trecut, provoc?nd-o s? se confrunte cu tenebrele propriei vie?i ?i cu teama care ?i amenin?? viitorul. Un thriller cutremur?tor se ?mbin? astfel cu o poveste despre team? ?i regret, despre r?zbunare ?i ?mb?tr?nire, despre c?s?torie ?i creativitate.Cu un talent literar unic, Austin Wright ilustreaz? fascinant? experien?? a lecturii, prin rela?iile pe care le creeaz? at?t ?ntre cititor ?i oper?, c?t ?i ?ntre autor ?i cititor, ?ntr-o scriere surprinz?toare ?i pasionant?.

Hanna Bota scrie cri ale descoperirii de sine prin Cellalt, prin Ceilali. Aceast mare i veche tem are, n cazul ei, o rezolvare aparte, cci Cellalt este nu doar cel din vecintate, ci i, mai ales, cel de foarte departe, tritor n orizonturi exotice, acolo unde diferena e strident i numai privirea lateral, n mai multele sensuri ale acesteia, poate conduce spre esena uman, spre miezul tare al fiinei. Punnd la btaie, n surprinztoare conexiuni, feluritele instrumente de cunoatere i interpretare pe care le-a acumulat n timp: literatur, etnologie, antropologie cultural, teologie, nu se mulumete cu privirea fix, focalizat, ghidat strict de regulile tiinei sale, ci tenteaz pai lturalnici, sensuri derivate, improvizeaz interdisciplinar, se pune pe sine n locul celuilalt pentru a-i descifra perspectiva, nelinitile, modelul de lume.Ultimul canibal ne purtase n insulele Vanuatu din Pacific. De data aceasta, jurnalul eseistic de cltorie, cu inserii poematice i desfurri epice, rotunjete povestea cutrii de sine prin iubire a Laviniei, tnr muzician romnc, urmrind-o n ara sa, mai nti, n Italia i India, apoi, ntr-o curgere de ntmplri nvolburate, rtcitor-iniiatice, ntre Occident i Orient, cu toate simurile n alert. Apa e motivul central al crii. De la Dunre la Gange, de la lacrim la diluviu, izvor susurnd ori val nfuriat, ea e simbol al vieii, al luptei pentru supravieuire i pentru nchegarea unui orict de firav rost. Tot ea traduce reverii identitare, comaruri negre, tensiuni i crize. Vrtejul explorrii de sine i asum traversarea ntunericului ca singur drum la ndemn spre lumin. Drum desenat n tine ca o hart a direciei ctre comoara de mare pre i ezitnd benefic, n noua i incitanta carte a Hannei Bota, ntre realitate i ficiune, cu irizri fantastice i nenumrate ui (ntre)deschise de-o parte i de cealalt a naintrii destinale.“ – Irina Petra

Un thriller pentru adolescen?i. Un succes interna?ional.Cite?te primul volum al trilogiei Alb?-ca-Z?pada!E cea mai grea iarn? din ultimii ani; str?zile din Tampere, Finlanda, sunt ?nghe?ate ?i acoperite de z?pad?. ?i nimic nu contrasteaz? mai tare cu albul z?pezii dec?t s?ngele.Lumikki Andersson, o adolescent? ?n v?rst? de 17 ani, locuie?te singur? ?i urmeaz? cursurile unui liceu de arte. ?i-a f?cut o regul? din a nu se implica ?n lucruri ce nu o privesc. Totu?i, aceast? regul? este pus? la ?ncercare ?n ziua ?n care Lumikki g?se?te bancnote p?tate de s?nge ?n camera obscur? a liceului.D?ndu-?i seama c? trei elevi de la liceul s?u au un amestec ?n acest incident, Lumikki se treze?te prins? ?n h??i?ul unei afaceri interna?ionale cu droguri. Via?a ?i este pus? ?n pericol.Acum ?i adolescen?ii au o Lisbeth Salander a lor!Lumikki Andersson, eroina trilogiei Alb?-ca-Z?pada, a ?nv??at s? se apere singur? ?i s? nu aib? ?ncredere ?n nimeni. E un lup singuratic ?i o supravie?uitoare. A fost agresat? brutal la ?coal?, iar acum s-a mutat ?n Tampere, unde locuie?te singur?. Lumikki e inteligent?, sarcastic?, are o anume duritate ?i ?i place solitudinea. De asemenea, ?i place s? se lupte corp la corp, s? ?noate ?n ap? ?nghe?at?, s? alerge ?i s? viziteze galerii de art?. A hot?r?t c? nu mai vrea s?-i fie niciodat? fric? de nimic.?Ro?u ca s?ngele d? startul unei aventuri provocatoare, al?turi de Lumikki, o eroin? care calc? pe urmele Larei Croft.“ – Keskisuomalainen?Romanul Sallei Simukka te prinde ?n str?nsoare ca iarna siberian?.“ – goodreads.com?Romanele acestei foarte talentate scriitoare finlandeze, Salla Simukka, au fost o revela?ie pentru mine. Lumikki Andersson, eroina curajoas? a trilogiei, ne poart? ?ntr-o c?l?torie plin? de evenimente nea?teptate, care ne ?nc?nt? ?i ne ?nfioar? deopotriv?.“ – Emily Thomas, editor, Hot Key Books

C?nd experta ?n psihologie Inger Johanne ajunge s? se implice, f?r? voia ei, ?n investigarea decesului unui b?ie?el de opt ani, suspectat de probleme comportamentale, b?nuie?te c? tragedia aceasta ascunde o realitate sordid?. ?n timp ce se str?duie?te s? descurce i?ele ?ncurcate ale unei mor?i suspecte, se vede nevoit? s? ?nfrunte ?i provoc?rile din via?a personal?. Cu tenacitate si intui?ie, Inger Johanne reu?e?te s? desfiin?eze aparen?ele care domnesc ?n familia lui Ellen, prietena ei ?i mama victimei, tr?g?nd simultan un semnal de alarm? referitor la condi?ia copiilor ?n familia modern?.Anne Holt alege drept fundal al pove?tii atacul terorist care a avut loc pe 22 iulie, ?n capitala Norvegiei, oferind cititorilor un thriller social complex. – AdresseAvisenUn roman poli?ist construit ?n jurul datei de 22 iulie 2011 – o zi neagr? pentru Norvegia: pare un demers at?t speculativ, c?t ?i riscant. Dar Anne Holt reu?e?te s? creeze o nara?iune ?n care suspansul ?i compasiunea omeneasc? se ?mbin? perfect. – DAgblAdet

Hyena, o adolescent? de aproape 14 ani, se ?ntoarce acas? dup? o lung? perioad? de absen?? din mijlocul familiei. Este primit? deopotriv? cu entuziasm ?i scepticism de c?tre Becks, sora sa geam?n?, care ?ncearc? s? reconecteze rela?ia lor ?i s? recupereze to?i acei ani pierdu?i. Dar secretele mamei, ale tat?lui vitreg ?i ale ambelor fete sunt amenin?ate s? ias? la iveal? odat? cu sosirea straniului unchi din America.Citind aceast? carte, e?ti obligat s? la?i deoparte toate cli?eele pe care le-ai auzit despre tinerii de azi. Sex, droguri, alcool, nop?i ?n cluburi, haine de fi?e? Pentru Becks si Hyena sunt doar punctul de pornire al propriilor reflec?ii ?i raport?ri fa?? de via?? – o foarte ciudat? raportare, de altfel…Un roman ca o c?l?torie fascinant? ?i ame?itoare, cu umor sumbru ?i, ?n acela?i timp, o atent? celebrare a individualit??ii extreme.

Universul a nceput cu un Bang i s-a terminat cu un srut, ca toate marile iubiri“Ana Mnescu este o scriitoare tulburtor de generoas: ea nu mprtete cu cititorii doar ceea ce este la suprafa, explicit, nedureros, blnd; i plac subteranele, ascunziurile, visele uitate, ameninrile mute, teama fiinei de ea nsi, ntunericul care are nevoie doar de o scnteie pentru a se preschimba n lumin orbitoare. i ni le ofer pe toate, cu sinceritate i o delicatee care nu se mai regsete n nicio alt carte pe care ai putea-o citi vreodat. Quasarul poate construi o lume i o poate exploda ntr-o btaie de aripi. Pentru c totul i nimicul nseamn altceva numai dup ce au fost atinse de iubire. Ana scrie despre acele clipe n care eti cel mai adevrat tu care a existat vreodat. i eti cel mai mult tu cnd eti prins n iubire, ca ntr-o capcan de soare.“ (Cristina Nemerovschi)

Capsule de Joyce. O colec?ie de texte inedite marca James Joyce. Biografie, poem, schi?? narativ?, Giacomo Joyce face portretul unei frumoase doamne implicate ?ntr-o afacere amoroas?. ?n Epifanii sunt prinse ?n cuvinte inspira?iile de moment ale scriitorului, difuzate apoi ?n toate c?r?ile sale. Ironia ?i jocul dublu al limbajului sunt instrumente vechi ale lui Joyce, Pisica ?i diavolul fiind o curs? ?n care diavolul cade, dar ?i o critic? cu dedesubturi ale societ??ii anilor '30. O plachet? de inedite, infuzat? de spiritul binecunoscut al lui James Joyce.

Într-o sear? înghe?at?, în cel mai nea?teptat loc din Chicago, doi adolescen?i – având amândoi numele de Will Grayson – sunt pe cale s?-?i intersecteze pa?ii. Pe m?sur? ce lumile lor intr? în coliziune ?i se împletesc, cei doi Will Grayson descoper? c? via?a îi poart? în direc?ii noi ?i surprinz?toare: aventuri romantice ?i punerea în scen? a celui mai de succes musical din istoria liceului. Amuzant?, dinamic? ?i emo?ionant?, „coproduc?ia" semnat? de John Green ?i David Levithan debordeaz? de sensibilitate ?i umor – un regal pentru fanii din întreaga lume! Will Grayson, Will Grayson a intrat direct pe locul 3 în lista de bestseller young fiction New York Times, fiind prima carte cu personaje gay inclus? vreodat? în list?. O poveste plin? de adrenalin? despre iubirea adolescentin?, revolt?, furie, suferin?? ?i prietenie, condimentat? cu doze generoase de comedie. – Booklist Rezultatul colabor?rii dintre doi mae?tri ai literaturii pentru adolescen?i: un roman savuros. – School Library Journal O poveste de dragoste efervescent?, care îmbin? magistral situa?iile ridicole cu cele realiste. – Kirkus Review „puteam s? petrec ore întregi punând la cale o anume dorin?? – ?i, de fiecare dat?, m? loveam de un zid impenetrabil de indiferen?? total?. fie c? era vorba despre un hamster sau ca maic?-mea s? nu mai plâng? – sertarul de ?osete era deschis ?i eu st?team în spatele raftului cu juc?rii, cu trei supereroi într-o mân? ?i o ma?inu?? în cealalt?. nu mi-am dorit niciodat? ca totul s? fie mai bine – numai un singur lucru s? fie mai bine. ?i niciodat? n-a fost. a?a c? pân? la urm? m-am dat b?tut. m? dau b?tut în fiecare zi.dar nu ?i cu isaac. m? sperie câteodat?. c?-mi doresc s? mearg?.“

Orice asem?nare cu persoane în via?? sau decedate este pur întâmpl?toare... Ce-ai face dac? ai descoperi c? în cartea pe care o cite?ti e vorba despre tine? Când g?se?te o carte misterioas? pe noptier?, via?a lui Catherine Ravenscroft se transform? într-un co?mar. De?i pare o n?scocire, cartea, numit? Str?inul des?vâr?it, recreeaz? veridic ?i în cel mai mic detaliu cumplita zi în care Catherine a devenit prizoniera unui secret teribil, un secret pe care o singur? persoan? îl mai cuno?tea – iar acea persoan? a murit. Pe m?sur? ce trecutul o ajunge din urm?, Catherine simte c? lumea ei se pr?bu?e?te. Singura cale este s?-l înfrunte... chiar dac? adev?rul ?ocant ar putea s? o distrug?. Un debut remarcabil, care aminte?te prin atmosfer? de Înainte s? adorm ?i care se bucur? deja de un succes interna?ional, Avertisment vorbe?te despre o femeie bântuit? de secrete, despre dorin?a mistuitoare de r?zbunare ?i pre?ul dureros pe care trebuie s?-l pl?tim dac? încerc?m s? ascundem adev?rul. Avertisment dozeaz? suspansul psihologic uimitor de bine: exact a?a arat? thrillerul perfect. – Lee Child „Un necunoscut a pus cartea pe noptier?. Cu grij?. Nu a deranjat niciun obiect de la locul lui. Pe partea ei de pat. ?tiuse pe ce parte a patului doarme. A aranjat totul a?a încât s? par? c? ea îns??i pusese cartea acolo. Gândurile i se îngr?m?desc unele peste altele ?i se strivesc între ele pân? când devin chinuitoare ?i dureroase. Vinul ?i nelini?tea sunt o combina?ie periculoas?. Ar trebui s? înve?e deja c? nu e bine s? amestece otr?vurile. Î?i ia în mâini capul care o doare. În ultimele zile o doare constant. Închide ochii ?i vede soarele alb ?i arz?tor de pe copert?. Cum naiba a ajuns cartea asta în casa ei?“ Halucinant ?i tulbur?tor, romanul lui Renée Knight te prinde în mrejele sale de la prima pagin?. –? Kirkus Reviews

Mai poate fi vorba despre dragoste atunci c?nd un b?rbat ?i o femeie se ?nt?lnesc dup? treizeci de ani de la evenimentul inexplicabil care le-a destr?mat iubirea tr?it? cu pasiune timp de cinci ani? E dragostea cea care le une?te privirile, sau doar nostalgia unor vremuri de mult trecute ?n care se reg?sesc tineri ?i ferici?i? Steinn ?i Solrun se re?nt?lnesc la un vechi hotel din fiordurile Norvegiei ?i rememoreaz? trecutul ?i vina de care nu s-au eliberat ?nc?. Fiind fiecare c?s?torit ?i av?nd propriii copii, cei doi ?nlocuiesc intensitatea tr?irilor de alt?dat? cu aprinse discu?ii purtate prin e-mailuri despre sensurile vie?ii ?i despre for?ele care guverneaz? realitatea din jur. Complice cu autorul care orchestreaz? jocurile narative, cititorul este martorul schimburilor tensionate de idei ?ntre agnosticul Steinn ?i mistica Solrun. Dac? cei doi protagoni?ti decid ca fiecare e-mail s? fie ?ters imediat ce e parcurs, cititorul are privilegiul de a avea sub ochi conversa?iile care caut? r?spunsuri la ?ntreb?rile ce domin? romanului lui Gaarder: este via?? dup? moarte? Exist? coinciden?e sau totul este planul bine pus la punct al unei instan?e superioare, fie ea divine sau explicabile ?tiin?ific? ?ntr-o manier? devenit? deja marc? ?nregistrat? Jostein Gaarder, romanul ce poart? titlul unui tablou al lui René Magritte p?streaz? ceva din misterul suprarealist ?i ?mbin? observa?iile filosofice cu o intrig? plin? de suspans ?i o emo?ionant? poveste de dragoste care rezist? timpului. Ce rezult? – un roman care desfat? intelectual ?i estetic.

ntr-o succesiune de oglinzi creatoare de iluzii nesfrite, Sofiei, protagonista celui mai cunoscut roman al norvegianului Jostein Gaarder, i este povestit, treptat, ntreaga filosofie a culturii occidentale. Dac filosofia sau literatura nsi este pretextul acestei cri cititorul va afla pe cont propriu. El va face cunotin, nc de la nceput, cu amestecul dintre fantezie i marile ntrebri ale omenirii. Pentru c nu gsise n biblioteci sau librrii nicio carte n care tinerilor s li se ofere o form accesibil a marilor idei, scriitorul norvegian pune n scen o poveste i imagineaz un personaj inventiv i curios. Jocurile duble sunt specialitatea lui Gaarder: Sofia va fi pus n oglind de Hilde, destinatara real a cursurilor, profesorii i vor schimba identitile, iar ntrebrile nu vor putea primi niciodat rspunsuri unice. Aventura cunoaterii va ncepe de la filosofii greci, va trece prin zorii cretinismului, prin medievalitatea european, va ajunge la Renatere, Iluminism, Romantism i pn la sistemele de gndire ale secolului al XX-lea. Fr a fi o simpl carte de popularizare, Lumea Sofiei este o introducere n filosofia occidental, deschiznd apetitul cititorului pentru cunoatere i meditaie asupra ntrebrilor eseniale. Cci, aa cum Hilde e Sofia, aceasta nu e nimeni altcineva dect imaginea cititorului nsui.

?n timp ce mul?i studen?i americani din anii 1960 participau la mar?uri ?mpotriva r?zboiului, luau droguri halucinogene ?i erau adep?ii amorului liber, Hannah Latham, fiica unui faimos profesor universitar ultraradical ?i al unei pictori?e foarte cultivate, nu vrea dec?t s? se c?s?toreasc? cu iubitul ei, viitor doctor, ?i s? tr?iasc? ?n provincie o via?? conven?ional?. T?n?rul cuplu ?i b?ie?elul lor nou-n?scut se stabilesc ?ntr-un or??el din statul Maine, ?ns? Hannah ajunge s? se simt? cur?nd izolat? ?i plictisit? de visul ei de fat? cuminte. ?ntr-o bun? zi, ?n lipsa so?ului, un t?n?r – veche cuno?tin?? de pe vremea studen?iei – apare ?n ora?, schimb?ndu-i lui Hannah via?a pentru totdeauna... O carte pe care n-o po?i l?sa din m?n?, cu un suspans bine dozat, scris? cu m?iestria unui autor de romane poli?iste. De acela?i autor, la Editura Trei au ap?rut romanele Nu pleca..., O rela?ie special?, Jocurile destinului ?i Tenta?ia. O femeie se treze?te prizoniera unei vie?i prea conven?ionale ?i a micului ei act de rebeliune, ale c?rui consecin?e o h?ituiesc peste zeci de ani. Farmecul discret al vie?ii conjugale este un roman despre limita dintre via?a privat? ?i via?a public?, despre imensa pr?pastie dintre p?rin?i ?i copii ?i despre felul ?n care nu po?i sc?pa niciodat? cu adev?rat de trecutul t?u. De asemenea, constituie ?i o analiz? a moravurilor societ??ii contemporane, ?n care mass-media poate distruge vie?i ?n c?teva ore. “Kennedy este ne?ntrecut ?n a crea personaje feminine pline de rafinament, dar b?ntuite de fr?m?nt?ri. Stilul s?u emo?ioneaz? ?i captiveaz? deopotriv?.“ Daily Mirror

Va putea frumuse?ea s? salveze lumea? este ?ntrebarea ?n jurul c?reia Monique Proulx construie?te pove?tile personajelor sale. ?inutul s?lbatic al Canadei nu va fi doar fundalul ?n care se mi?c? protagoni?tii, ci le va fi refugiul ?i martorul confrunt?rilor furtunoase. Lila Szach este ecoul unui timp trecut ?i simbolul posesiunii. Simon este ?ntruchiparea entuziasmului incurabil, iar Claire p?streaz? echilibrul fragil ?ntre idealism ?i scepticism. Cu aceea?i precizie, Monique Proulx surprinde statornicia naturii ?i instabilitatea emo?iilor umane, trec?nd cu u?urin?? de la triste?e la umor. Champagne ?n titlul s?u original, duc?nd cu g?ndul la vechea form? a fran?uzescului ?campagne“, romanul este un tribut adus naturii, dar ?i un tablou ?n mi?care al rela?iilor dintre oameni.