Martie 1997. O t?n?r? femeie e g?sit? moart? ?n spatele unui bar din or??elul Carter Crossing, Mississippi, nu departe de o mare baz? militar?. Criminalul este un localnic sau un soldat? Maiorul Jack Reacher din poli?ia militar? prime?te misiunea de a supraveghea, sub acoperire, activitatea poli?iei locale. Folosindu-?i intui?ia ?nn?scut?, dar ?i abilit??ile dob?ndite ?n lunga sa experien?? ca militar, maiorul pune cap la cap indiciile, descoperind o conspira?ie a t?cerii ce pare s? urce p?n? la cel mai ?nalt nivel. Prins ?ntre datoria militar? ?i dorin?a de a face dreptate, Jack Reacher ??i risc? viitorul profesional pentru aflarea adev?rului. Iar farmecele ?erifului Elizabeth Deveraux, o femeie uimitor de frumoas?, fost ofi?er ?n infanteria marin?, nu fac dec?t s?-i complice sarcina.?Jack Reacher i-ar putea bate pe Bond, Dirty Harry, Jason Bourne ?i Ethan Hunt cu ambele m?ini legate la spate. Apoi, s-ar culca cu iubitele lor, c?te dou? deodat?, ?nainte de a p?r?si ora?ul cu ultimul autobuz.“ – The Sun?Cea mai bun? carte a lui Child de p?n? acum… Reacher este deopotriv? un mare lupt?tor ?i un g?nditor, deopotriv? Schwarzenegger ?i Socrate. Crezul s?u va fi ?ntotdeauna ?make love and war?.“ – The Independent ?Jack Reacher ?i-a c??tigat de mult un loc de seam? ?n panteonul eroilor americani formidabili…“ – The New York TimesC?r?ile lui Lee Child sunt traduse ?n 40 de limbi, ?n aproape 100 de ??ri ale lumii.

LUIS AGUIRRE had been living in Gibraltar for about a month. He had arrived with the intention of sailing at once upon a vessel bound for Oceanica, where he was to assume his post as a consul to Australia. It was the first important voyage of his diplomatic career. Up to that time he had served in Madrid, in the offices of the Ministry, or in various consulates of southern France, elegant summery places where for half the year life was a continuous holiday. ??THE SON of a family that had been dedicated to diplomacy by tradition, he enjoyed the protection of influential persons. His parents were dead, but he was helped by his relatives and the prestige of a name that for a century had figured in the archives of the nation. Consul at the age of twenty-five, he was about to set sail with the illusions of a student who goes out into the world for the first time, feeling that all previous trips have been insignificant. ? AUTOR: Vicente Blasco Ibanez nacio el 29 de enero de 1867 en Valencia (Espana). Era hijo de Ramona Ibanez y del comerciante Gaspar Blanco. Estudio Derecho en la Universidad de Valencia. Participo en la politica uniendose al Partido Republicano". En 1894 fundo el periodico El pueblo. En el ano 1896, fue detenido y condenado a varios meses de prision. En 1889 contrajo matrimonio con Maria Blasco del Cacho, hija del magistrado Rafael Blasco y Moreno. Cuando subio al poder Canovas del Castillo, el escritor se exilio brevemente en la ciudad de Paris. Fue un autor vinculado en muchos aspectos al naturalismo frances. Por otra parte, la explicita intencion politicosocial de algunas de las novelas de Blasco Ibanez, aunada al escaso bagaje intelectual del autor, lo mantuvo alejado de los representantes de la Generacion del 98. Murio el 28 de enero de 1928 en Menton (Francia)a los 60 anos. Entre sus titulos destacan: "Arroz y Tartana" (1894), "La Barraca" (1898), "Entre Naranjos (1900), "Canas y Barro" (1902), "La Horda" (1905), "Sangre y Arena" (1908) o "Los Cuatro Jinetes Del Apocalipsis" (1916).

Recuerdo que en cierta ocasión tuve en mis manos un ejemplar de la Gaceta Imperial de Pekín, y al revolver sus finas hojas de papel de arroz, entre las apretadas columnas de misteriosos caracteres, sólo encontré dos anuncios comprensibles por sus grabados: el que llaman vulgarmente tío del bacalao, ó sea el marinero que lleva á sus espaldas un enorme pez, pregonando las excelencias de la Emulsión Scott, y una botella de largo cuello con la etiqueta ?Vichy-?tat?. Pocas empresas en el mundo habrán hecho la propaganda que la Compa?ía Arrendataria de las aguas de Vichy. Circulan por las calles de la peque?a y elegante ciudad francesa los pesados carromatos cargados de cajones, camino de la estación del ferrocarril. Marchan las botellas alineadas en apretadas filas al salir de Vichy, para luego esparcirse como una esperanza de salud. ?Adonde van?... ? ?AUTOR: Vicente Blasco Ibanez nacio el 29 de enero de 1867 en Valencia (Espana). Era hijo de Ramona Ibanez y del comerciante Gaspar Blanco. Estudio Derecho en la Universidad de Valencia. Participo en la politica uniendose al Partido Republicano". En 1894 fundo el periodico El pueblo. En el ano 1896, fue detenido y condenado a varios meses de prision. En 1889 contrajo matrimonio con Maria Blasco del Cacho, hija del magistrado Rafael Blasco y Moreno. Cuando subio al poder Canovas del Castillo, el escritor se exilio brevemente en la ciudad de Paris. Fue un autor vinculado en muchos aspectos al naturalismo frances. Por otra parte, la explicita intencion politicosocial de algunas de las novelas de Blasco Ibanez, aunada al escaso bagaje intelectual del autor, lo mantuvo alejado de los representantes de la Generacion del 98. Murio el 28 de enero de 1928 en Menton (Francia)a los 60 anos. Entre sus titulos destacan: "Arroz y Tartana" (1894), "La Barraca" (1898), "Entre Naranjos (1900), "Canas y Barro" (1902), "La Horda" (1905), "Sangre y Arena" (1908) o "Los Cuatro Jinetes Del Apocalipsis" (1916).

Cu doar c?teva zile ?naintea Cr?ciunului, fostul agent secret Cotton Malone se vede nevoit s?-?i ?ntrerup? traiul ?n anticariatul s?u lini?tit, pentru a s?ri ?n ajutorul bunului s?u prieten, miliardarul Henrik Thorvaldsen. B?tr?nul danez este hot?r?t s?-?i r?zbune fiul ucis ?ntr-un schimb de focuri ?n capitala Mexicului, dar ambi?ia lui nu numai c? ?i pune via?a ?n pericol, ci ajunge s? scoat? la iveal? o adev?rat? conspira?ie interna?ional?. O aventur? ame?itoare, cu numeroase r?sturn?ri de situa?ie, ?l poart? pe Cotton Malone ?ntre Copenhaga, Londra ?i Paris, pun?ndu-i la ?ncercare intui?ia, priceperea, dar ?i loialitatea. Aflat ?ntr-o permanent? lupt? cu timpul, americanul va face tot posibilul s? ?mpiedice o serie de atacuri teroriste ce au ca ?int? mai multe monumente din capitala francez?, ?ncerc?nd totodat? s? nu-?i dezam?geasc? cel mai bun prieten. ?G?sim aici toate tr?s?turile distinctive ale lui Berry: anvergur?, grada?ie, r?sturn?ri de situa?ie, istorie – ?i suspans de la un cap?t la altul. ?mi place la nebunie tipul ?sta.“ – Lee Child ?Steve Berry ?mbin? abil suspansul contemporan ?i misterul istoric ?n cel mai recent roman cu fostul agent secret Malone… acest thriller urzit cu iscusin?? ofera o mul?ime de surprize.“ – Publishers Weekly

AMERICAN INDIAN FAIRY TALES?By W.T. Larned, 1921, ?Twenty-ninth Edition??* Iagoo, the Story-Teller?* Shin-ge-bis fools the North Wind?* The Little Boy and Girl in the Clouds?* The Child of the Evening Star?* The Boy who Snared the Sun?* How the Summer Came?* Grasshopper?* Mish-o-sha, the Magician?* The Fairy Bride??With one exception, all the tales in this book are adapted from the legends collected by Henry R. Schoolcraft, ethnologist and government agent for the Lake Superior country, and published in 1839 with the title, "Algic Researches."

The "Times."?"For its rapid action, in fact, we have seldom read a better story, or one which is more full of incidents, sanguinary, trenchant, and robust."??The "Daily Telegraph."?"A true and a wonderfully well-sustained piece of Oriental life and striking history."??The "Spectator."?"This is a very remarkable book. It is a determined attempt to bring the interior Hindoo and Mussulman life of a great Mahratta province during the most exciting times home to the hearts and understandings of Englishmen, to interest them in people with whom they have nothing except human nature in common."??"Morning Post."?"'Tara' is a unique work. There is nothing like it in the English literature of fiction. No other writer has ever attempted the portrayal of Indian life, society, and interests, entirely free from any European admixture of character or incident. The author himself now does so for the first time. 'The Confessions of a Thug' related to British jurisdiction in India. 'Tippoo Sultan' dealt with the gallant struggles of that monarch against the encroaching British power, but 'Tara' is all Indian."??"Saturday Review."?"It is seldom that we meet with a work of fiction executed with anything like the conscientious care and minute elaboration of Captain Meadows Taylor's Indian Tale. His characters have mostly the clearness and individuality of portraits, and his scenery exhibits all the marked and decisive features of photographs taken on the spot. The work throughout is evidently that of a master of Oriental life and character in love with his subject, to whom nothing appears trivial or beneath notice that can illustrate the peculiar traits of Asiatic nature, or kindle an enthusiasm for knowing more of the history, manners, and usages of our fellow-subjects in the east."??The "Standard."?"In no one part of the work has Captain Taylor shown more thorough art than in those pages in which he details the features of the Hindoo and Ma-homedan family life. He never overloads; his characters are not lay figures attired in triple folds of gorgeous robes to hide their nakedness. With a few subtle touches he shows us the interior life of each household, and the morning springs of every character, and he leaves us to fill in the obvious details for ourselves."???My Lord,?The scenes and characters which i have endeavoured to depict in these volumes will be necessarily new and strange to you; but if they excite interest in the native annals of a country of which i find but little real knowledge existing, the object of the work will have been attained; while, by the kind courtesy which permits me to dedicate it to you, your excellency confers upon me a very sincere gratification.??I have the honour to be,?Your Lordship's very faithful servant,??MEADOWS TAYLOR.

Now ponder well, you parents deare,?These wordes which I shall write;?A doleful story you shall heare,?In time brought forth to light.??A gentleman of good account?In Norfolke dwelt of late.?Who did in honour far surmount?Most men of his estate.??Sore sicke he was, and like to dye,?No helpe his life could save;?His wife by him as sicke did lye,?And both possest one grave.??No love between these two was lost,?Each was to other kinde;?In love they liv'd, in love they dyed,?And left two babes behinde:??The one a fine and pretty boy,?Not passing three yeares olde;?The other a girl more young than he?And fram'd in beautye's molde. Randolph Caldecott (1846 – 1886) was an English artist and illustrator, born in Chester. The Caldecott Medal was named in his honour. He exercised his art chiefly in book illustrations. His abilities as an artist were promptly and generously recognised by the Royal Academy. Caldecott gre-atly influenced illustration of children's books during the nineteenth century. Two books illustrated by him, priced at a shilling each, were published every Christmas for eight years. Caldecott also illustrated novels and accounts of foreign travel, made humorous drawings depicting hunting and fashionable life, drew cartoons and he made sketches of the Houses of Parliament inside and out, and exhibited sculptures and paintings in oil and watercolour in the Royal Academy and galleries. After six years at Whitchurch, Caldecott moved to the head office in Manchester of the Manchester & Salford Bank. He lodged variously in Aberdeen Street, Rusholme Grove and at Bowdon. He took the opportunity to study at night school at the Manchester School of Art and practised continually, with success in local papers and some London publications. It was a habit of his at this time, which he maintained all his life, to decorate his letters, papers and documents of all descriptions with marginal sketches to illustrate the content or provide amusement. A number of his letters have been reprinted with their illustrations in Yours Pictorially, a book edited by Michael Hutchings. In 1870, a painter friend in London, Thomas Armstrong, put Caldecott in touch with Henry Blackburn, the editor of London Society, who published a number of his drawings in several issues of the monthly magazine. Encouraged by this evidence of his ability to support him-self by his art, Caldecott decided to quit his job and move to London; this he did in 1872 at the age of 26. Within two years he had become a successful magazine illustrator working on commission. His work included individual sketches, illustrations of other articles and a series of illustrations of a holiday which he and Henry Blackburn took in the Harz Mountains in Germany. The latter became the first of a number of such series.

Robin ?tia c? Paul nu era perfect. Dar fiindc? el i-a spus c? sunt foarte noroco?i c? s-au ?nt?lnit, ea l-a crezut. ?n atmosfera stranie a Marocului, Paul e a?a cum a visat Robin: pasional, talentat, competent. E convins? c? aici va r?m?ne ?n sf?r?it ?ns?rcinat?. C?nd ?ns? Paul dispare brusc, iar Robin se treze?te principala suspect? ?n ancheta poli?iei, totul se schimb?. Pe m?sur? ce ?ncepe s? afle adev?rul, Robin r?t?ce?te din atmosfera decadent? ce ?nv?luie Casablanca ?n ar?i?a nemiloas? a de?ertului Sahara, prins? ?ntr-un v?rtej tot mai terifiant din care nu ?tie dac? va reu?i s? scape. Cu talentul s?u de a scrie romane care te ?in cu sufletul la gur?, dar te ?i ?ndeamn? la medita?ie, Douglas Kennedy te invit? ?ntr-o c?l?torie palpitant? ?n inima ?ntunericului, adres?ndu-?i totodat? o provocare: ce ai face dac? via?a ta ar depinde tocmai de aceast? c?l?torie? "Kennedy are o ?n?elegere profund? a personajelor feminine sofisticate, dar nefericite."?Daily Mirror "O poveste de dragoste?noir, superb scris?."?The Times "O aventur? psihologic? sub soarele arz?tor al de?ertului."?New Statesman

A fost odat? o fat?… care avea o umbr?. Al treilea volum al trilogiei Alb?-ca-z?pada.Trupa de teatru a unui liceu de art? pune ?n scen? o versiune modern? a basmului Alb? ca Z?pada, cu Lumikki Andersson ?n rolul principal. Repeti?iile merg bine, iar ?ntre Lumikki ?i b?iatul care-l interpreteaz? pe v?n?tor pare s? existe o chimie palpabil?. Oare Lumikki s-a ?ndr?gostit pentru prima oar??Cu pu?in ?nainte de premier?, lui Lumikki ?i parvine un ?ir de scrisori semnate de un admirator secret, a c?rui pasiune pentru ea se preschimb? rapid ?ntr-o obsesie periculoas?.?ncerc?nd s? afle adev?rata identitate a h?r?uitorului, Lumikki trebuie s? aduc? la lumin? cele mai sumbre secrete din propriul trecut. Iar cum premiera spectacolului se apropie cu repeziciune, Lumikki trebuie s?-l prind? ?n capcan? pe h?r?uitorul s?u, cu sufletul negru ca abanosul.?Motive din basme, intrig? poli?ist?, dileme ale lumii de azi – o lectur? nu tocmai u?oar?, care nu-i menajeaz? nici pe cei mai tineri dintre cititori.“ – Kirkus Reviews?Fanii lui Nesb? ?i ai lui Larsson nu vor fi dezam?gi?i.“ – Publishers WeeklyLumikki Andersson. O fat? din Riihim?ki. Care are o opinie ferm? despre fiecare lucru. Care ia note maxime ?i la fizic?, ?i la filosofie. Care a jucat rolul Ofeliei at?t de bine, ?nc?t vreo doi profesori s-au enervat, iar restul au fost emo?iona?i. Care nu ia parte la niciun eveniment al ?colii. Care mereu m?n?nc? de una singur?, dar nu pare niciodat? singuratic?. Nu e precum ceilal?i. Este exact ca ei.

THERE are numerous time-honored stories which have become so incorporated into the literature and thought of our race that a knowledge of them is an indispensable part of one's education. These stories are of several different classes. To one class belong the popular fairy tales which have delighted untold generations of children, and will continue to delight them to the end of time. To another class belong the limited number of fables that have come down to us through many channels frorn hoar antiquity. To a third belong the charming stories of olden times that are derived from the literatures of ancient peoples, such as the Greeks and the Hebrews. A fourth class includes the half-legendary tales of a distinctly later origin, which have for their subjects certain romantic episodes in the lives of well-known heroes and famous men, or in the history of a people.??It is to this last class that most of the fifty stories contained in the present volume belong. As a matter of course, some of these stories are better known, and therefore more famous, than others. Some have a slight historical value; some are useful as giving point to certain great moral truths; others are products solely of the fancy, and are intended only to amuse. Some are derived from very ancient sources, and are current in the literature of many lands; some have come to us through the ballads and folk tales of the English people.

Bestseller New York TimesUn roman din seria inspectorul Guido BrunettiCelebra c?nt?rea?? de oper? Flavia Petrelli reapare cu totul nea?teptat ?n via?a inspectorului de poli?ie Guido Brunetti.Flavia, care o interpreteaz? acum pe Floria Tosca din faimoasa oper? a lui Puccini, ?i m?rturise?te c? un admirator necunoscut a urmat-o de la Londra la Sankt Petersburg ?i la Vene?ia, cople?ind-o cu buchete imense de trandafiri galbeni. Pe m?sur? ce admiratorul invadeaz? via?a c?nt?re?ei, Brunetti ?ncearc? s? afle identitatea acestuia. Inspectorul ??i d? seama c? Flavia e ?n pericol c?nd un coleg de-al ei este r?nit grav.Va reu?i Brunetti s? intre ?n mintea admiratorului psihopat ?nainte ca Flavia sau altcineva din preajma ei s? p??easc? ceva r?u?"Un roman care are grandoarea unui spectacol de oper?… Seria Inspectorul Brunetti nu ?i-a pierdut deloc prospe?imea. Acesta e talentul extraordinar al Donnei Leon. Scriitura ei are exuberan?a unei opere de Puccini." - Independent (UK)"C?r?ile Donnei Leon se remarc? prin pitorescul locurilor unde se petrece ac?iunea ?i farmecul personajelor." - New York Times Book ReReview"Reapari?ia Flaviei ?i ofer? autoarei Donna Leon ocazia de a-?i exprima profunda dragoste pentru muzic? ?i de a construi o scen? magnific? ?ntre Flavia ?i admiratorul ei, scena ce reia finalul operei Tosca." - Booklist"Stilul elegant ?i expresiv al romanelor Donnei Leon face pentru Vene?ia ceea ce a f?cut Canaletto cu pensula ?i paleta de culori pentru cel mai seren dintre ora?e." - Daily Express

Un roman tulbur?tor despre via??, iubire ?i moarte.Unde se afl? via?a noastr? con?tient?? E posibil s? o transfer?m altcuiva? S? o p?str?m intact??Hope, Josh ?i Luke sunt trei studen?i la neuro?tiin?e, lega?i inseparabil printr-o priete?nie necondi?ionat? ?i o idee genial?.C?nd unul dintre ei ajunge pe moarte, hot?r?sc s? ?ncerce imposibilul ?i s?-?i pun? ?n practic? proiectul lor ie?it din comun.Emo?ionant, misterios ?i ?n acela?i timp plin de umor, Orizontul r?sturnat e o poveste de dragoste etern? cu un dez?nod?m?nt uluitor."Cea mai bun? carte a lui Marc Levy! Teribil de captivant?!" - Le Parisien

Pe Nicolae Breban l-am citit, din primul an de facultate, a?a cum i-am citit pe marii scriitori: de la primul la ultimul titlu. ?n cazul s?u, mai mult poate dec?t ?n al oric?rui alt romancier postbelic, acest exerci?iu de fidelitate este obligatoriu. Romanele sale nu sunt indiferente unul fa?? de altul, ci comunic?, toate, ?ntre ele, alc?tuind un sistem omogen, ?n care fiecare pies? este necesar? ?i contribuie la armonia ?ntregului. De altfel, Breban a avut ?nc? de la primele c?r?i ambi?ia operei monumentale, displ?c?ndu-i fragmentarismul ?i proiectele care ?ncep ambi?ios, dar sucomba levantin. Romanele care au ap?rut p?n? ?n 1990, dup? care cititorii s?i fideli de p?n? atunci ?nc? mai suspin? nostalgic, ?n care marile sale teme sunt clar delimitate, reprezint? un reper nu doar pentru literatura rom?n? a ultimei jum?t??i de secol, ci ?i pentru opera ulterioara a scriitorului. C?r?ile publicate ?n ultimii dou?zeci ?i ceva de ani pierd mult dac? sunt citite ??n sine“, f?r? a fi raportate la ?ntregul operei brebaniene. Mai mult dec?t ?nainte, scriitorul a ?nceput s? se ?ntoarc? din ce ?n ce mai des la propriile crea?ii, s? le lege ?ntr-un silogism epic nu ?ntotdeauna facil de sesizat. Cine nu proiecteaz? ?ns? personajele, cazurile contorsionate, ac?iunile din ultimele ispr?vi epice ale autorului la vechile sale realiz?ri pierde imaginea de ansamblu, pierde poate chiar ?i ?calea de acces“ c?tre nucleul acestei opere majore. (Bogdan Cre?u).Ai o imens? ?tabl? de ?ah“, care se ?nt?mpl? s? fie lumea, manevrat? de dou? sisteme aparent antagonice (dar care se ?n?eleg foarte bine, fiindc? au fost de aceea?i parte a frontului ?n r?zboi), c?rora li se subsumeaz? unele subsisteme cu interese colaterale (cum a fost Lumea a treia sau alian?a ??rilor nealiniate). Dincolo de milioanele de mici episoade locale sau regionale care coloreaza jocul, unde se consuma nevroze f?r? num?r ?i mistific?ri extrem de sofisticate, dou? mize profunde r?m?n mereu pe tabl?, estompate ca relevan?? sau voit obscurizate, pentru a nu le vedea adversarul: planetarizarea surselor de energie ?i necesitatea cre?rii unui sistem inovator de control informa?ional, din care va ie?i, ?n cele din urm?, lumea Internetului de azi. Adic?, daca ne g?ndim bine, chiar cele dou? domenii ?n care comuni?tii au fost pu?i s? piard? partida, intr?nd apoi ?n colaps sistemic ?i ?n insolven??. Aminti?i-v? de ce se spunea dup? '89: c? Ceau?escu a fost mefient fa?? de computere. N-a fost singurul, din lumea comunista. Q.e.d. (?tefan Borbely)

M? numesc Gicu ?i sunt poli?ist. Mama crede c? a?a mi-a fost scris ?n marea carte a vie?ii, s? fiu poli?ist, ?i c?, de?i totul pare ?mpotriva mea, Dumnezeu are compasiune pentru mine ?i m? va ajuta. Sunt poli?ist la sec?ia 66 din Bucure?ti, la ordine public?. Acum sunt ?n ?nt?rziere la o ?nt?lnire conspirativ?. Eram decis s? nu m? las impresionat de ceea ce urma s? v?d.De la Universitate o iau pe jos. Ajung t?rziu la ?nt?lnire. Discu?iile introductive au durat mai mult dec?t ar fi fost necesar ?i pentru o clip? m-am ?ntrebat dac? nu era o ?nscenare, ?ns? am respins ideea.

Gndul c a fi putut-o sugruma pe sora mea mai mic, adormit n patul de sub mine i pe care o iubeam mai mult dect orice altceva pe lume. Nu o nebunie slbatic, ci una aproape n joac. O sugestie lene, somnoroas, maliioas, care prea s atepte acolo de mult vreme.“ Acolo, adic n pivnia ntunecoas a fiinei. Gnduri ceoase, impulsuri obscure, vinovii fr vin, acuzaii difuze. Inexplicabilul sau inavuabilul resimite ca reacie fireasc. Benign demonism infantil, dincolo de logic i de orice explicaie. i totul n caruselul Relaiei, cadrul obsedant al acestor istorii de via amar, pestri, derizorie. Relaii ntre prini i copii, surori i frai, bunici i nepoi, unchi, mtui, vecini. Cu avorturi, adultere, accidente, sinucideri, apendicite, bovarism, sex aiurea, decizii pripite de nunt i desprire. Gelozie ntre surori, ura fetiei fa de predicile mamei, Parkinson i Alzheimer, Toronto i Vancouver, baluri provinciale, paralizii, primele fantazri erotice ale vrstei nubile, rochia mamei, azilul, recuperri sentimentale dup jumtate de veac, apologia vieii neinhibate“, dar i rigorile inflexibile ale unui mediu intens irizat religios. Pe scurt, via. Mai precis: draga noastr via. Cea pe care adesea uitm s-o trim, necum s-o mai i gndim.

Azi tr?im o Miori?? r?sturnat?, lumea, ?gur? de rai“, transformat? ?ntr-o lume din ce ?n ce mai mercantil? ?i vanificant?, o lume a g?ndirii economice, cu omogenizarea, dispari?ia diferen?elor, omogenizarea sexelor, a binelui ?i a r?ului, a?a-zisul ?global village“; lumea virtual? care gole?te realitatea, pentru a o umple ?n loc cu ?emo?ii“ dozate de al?ii, ?n tentativa de colectivizare ?i dirijare a sentimentelor ?i g?ndirii oamenilor.Revolu?ia rom?n? a fost o revolu?ie a jertfei mioritice, a tinerilor care au opus r?ului piepturile goale, care a dat, ciudat rod, o societate a corup?iei morale: ea a fost contrapus? ?colhozului global“, at?t sub sensul colectivistic al colhozului comunist, c?t ?i al aceluia omologant, dup? o unic? m?sur?, al popoarelor ?i al valorilor.Cine va recrea punctele cardinale, utopia paradisului mioritic? Noul Ierusalim?Poate c? Miori?a, prin for?a ei spiritual?, ne va reda punctele cardinale ?i pe noi, cei r?t?ci?i de noi, nou? ?n?ine. Altfel, moartea Miori?ei, cea din urm? mioar?, ar fi moartea noastr? a tuturor.

Roman inspirat din istoria contemporan?, Puzzle realizeaz? o viziune cuprinz?toare a voca?iei rom?nilor de-a armoniza ?ntr-un mod necunoscut celorlalte ??ri europene (Constantin Noica) dou? mentalit??i istorice?te opuse: oriental? ?i occidental?. ?n centrul c?r?ii se afl? un singur personaj – profesorul pensionar Neghibaur – ?n jurul c?ruia se dispun faptele ?i oamenii ca pe un ecran al imagina?iei, observa?iei ?i experien?ei fostului dasc?l. Construc?ie dens? ?i insolit?, romanul se re?ine ?i prin deschiderea de amploare ?i de ad?ncime asupra mecanismelor ascunse ale reac?iilor suflete?ti individuale determinate de importantele schimb?ri sociale intervenite ?n via?a ??rii dup? Revolu?ia din Decembrie, 1989.

Cin? cu langustine, ap?rut ini?ial ?n anul 1987 (Editura Cartea Rom?neasc?), se constituie dintr-o suit? de schi?e ?i povestiri av?nd, ca numitor comun, spa?iul geografic al Peninsulei Iberice. Stilul prozelor este alert, cu nota?ii scurte, imprim?nd un ritm viu lecturii. Este o proz? care angajeaz? subtil interesul cititorului, provoc?ndu-l ?ntr-un registru discret la reflec?ie ?i coresponden?e de tr?iri. Povestirile iberice ar putea fi ?i un posibil vestibul de p?trundere ?n lumea uneori fabuloas? a celuilalt cap?t de orizont al Europei. Mihai Giugariu (n. 1929), este autorul unei literaturi beletristice variate, cu predilec?ie romane, proz? scurt?, dar ?i eseuri ?i traduceri. Din portofoliul activit??ii sale literare pot fi re?inute romanele: Condotierul, O vacan?? at?t de lung?, Magdalena, Spre sear?, C?l?uza, precum ?i volumul de eseuri M?rul lui Paris. Romanul Destine, editat ?n 1990 ?i reeditat ?n 2003 a fost distins (ex aequo) cu premiul pentru proz? din anul 1992 al Academiei Rom?ne.

Te voi lua totu?i cu mine, M?iastro… Te voi ascunde ?n inim?, ?n g?nd, ?n vis…. Te voi oglindi ?n treizeci ?i trei de chipuri – ?n marmor? alb?, sur? ?i neagr?, ?n bronz lustruit ca aurul, ?n aur ?nsu?i… Te voi sculpta ?n lumin?, dincolo de lut ?i carne, ??i voi face cu m?inile mele de ??ran din Gorj aripi ?nalte de piatr? sau metal, ?i cu ele te vei ?n?l?a ?i vei zbura ca ?i aci, str?b?t?nd P?m?ntul, de la un cap la altul… (?ncet de tot.) ?i vei c?nta… c?ntecul t?u… ?i al meu…O carte pentru copii antrenant?, pentru pu?tii de toate v?rstele.

Cu-acelea?i sentimente, ?n schimb, ?i autorii,Dac? le cade piesa, sus?in ca-s pro?ti actorii.Al.O. (P?storel) Teodoreanu (1894-1964)din poezia "Speech"?nt?lnirea surpriz?, dup? 50 de ani, dintre doi fo?ti prieteni, redeschide o ran?, pe care o credeau ?nchis?. Aceast? reg?sire are loc ?ntr-un spital, unde cei doi sunt interna?i ?i obliga?i s? ?mpart? aceea?i camer?. Sentimentele se transform? ?n urma evenimentelor care au loc.S?rb?torirea celor 26 de ani scur?i de la fuga din Rom?nia la via?a ref?cut? ?n occident este tulburat? de r?t?cirea fiului lor de 17 ani, Chris, cel mai t?n?r din familie. Acesta devine sub influen?a unui imam, musulman, care dore?te s? lupte ?n a?a-zisul stat islamic.?Iubirea este un lucru foarte mare“ scria o feti?? ?n jurnalul ei intim. Dar, c?teodat?, ea este at?t de mare, ?nc?t inima devine cheia fericirii, din calea c?reia trebuie eliminat? orice piedic?. Elibereaz? crima, oare, orice obstacol?Pater noster, rug?ciunea noastr? cea de toate zilele, poate deveni, pentru un renumit scriitor, baza succeselor sale. Reunind al?turi de el pe cei doi fii ai s?i, el organizeaz? mai multe afaceri, care se dovedesc rentabile. Interviul luat de o redactoare de la televiziune confirm? aceste succese… care se dovedesc c? nu erau cele mai literare.

Cavalerii Pardaillan - Vol. 1. Intrigi, comploturi, pove?ti pline de suspans ?i r?sturn?ri spectaculoase de situa?ie. Fran?a, 1553. Într-o ?ar? sfâ?iat? de r?zboaie civile nemiloase, Jeanne de Piennes ?i François, fiul cel mare al conetabilului de Montmorency, se c?s?toresc în secret, pentru a preîntâmpina opozi?ia familiilor lor, care se du?m?nesc. Tân?rul cuplu este curând nevoit s? se despart?, din cauza r?zboiului contra lui Carol Quintul. R?mas? singur?, Jeanne aduce pe lume o feti??, Loïse. Dar Henri, fratele lui François, este îndr?gostit la rândul lui de Jeanne ?i, înnebunit de gelozie, pune la cale o r?zbunare groaznic?.