购物车
个人中心
庄子的世界（2019中国好书） 中华书局出品
￥23.80
《庄子》是中国古代典籍中的瑰宝，庄子文章以其特有的瑰丽想象、变幻莫测的故事，构成了别具一格的世界。清代文学家刘熙载评其文“意出尘外，怪生笔端”，鲁迅先生也说：“其文汪洋辟阖，仪态万方，晚周诸子之作，莫能先也。”所谓以谬悠之说,荒唐之言,无端崖之辞, 来结构文章，给人以新奇有趣之感。但《庄子》中涉及的大量历史典故以及纵横浪漫的文风，有时又让人难以准确明白地理解，所以此书又比较难懂。鉴于以上特，王景琳、徐匋二位学者拈出《庄子》中比较重要而有争议的意象、事物、词语等，行深浅出的分解与辨析，使枯奥晦涩的关节得以准确而平实的疏通与解读，为更加深、准确地读懂《庄子》，扫清了障碍，带读者真正“庄子的世界”。
孟子与政治 中华书局出品
￥20.30
作者潜心于先秦诸子的经典，坚持以经注经，坚持义理为主，致力于传承弘扬中华优秀文化。本书就是作者以更高的站位和更深的理解品读《孟子》的z新成果。
?nvierea
￥33.03
Critica ra?iunii pure, tradus? de Nicolae Bagdasar ?i Elena Moisuc ?n 1969, a ajuns la cea de-a treia edi?ie. Cu acest prilej, profesorul dr. Ilie P?rvu, de la Facultatea de Filosofie a Universit??ii din Bucure?ti a ?ngrijit noua opera?ie de editare, fiind astfel corectate unele erori de tipar ?i unele inconsecven?e terminologice. Totodat?, exist? un motiv ?n plus pentru ca studen?ii care posed? edi?ia a II-a a traducerii, ap?rut? ?n 1995, s? apeleze ?i la cea de-a treia edi?ie: ?n aceasta din urm? au fost indicate diferen?ele dintre edi?ia I german? (din 1781) ?i edi?ia a II-a (din 1787).
Hegel. Filozofia social-politic?
￥51.50
Hegel este cel mai sistematic filozof, a c?rui oper? este coerent articulat? ?i sus?inut? de o dens? ?es?tur? conceptual? ?i o teleologie cu un pronun?at caracter axiologic. Hegel a vrut ?i ?n parte a reu?it s? construiasc? o concep?ie articulat? ?i cuprinz?toare despre om, societate, natur? ?i divinitate. Fiecare component? a sistemului s?u filozofic, structurile logice, societatea, arta, politica sau istoria nu pot fi ?n?elese f?r? ?ntregul care le cuprinde, le determin? d?ndu-le transparen?? ?i sens. G?ndirea politic? hegelian? nu e o simpl? medita?ie asupra statului ?i a institu?iilor sale determinat? de conjunctur? sau de vreo implica?ie practic? a filozofului ?n politica din timpul s?u. Medita?ia hegelian? asupra politicului este consecin?a necesar? a g?ndirii speculative cuprins? ?n masiva sa oper? filozofic?. Politicul este o component? important? a structurii ontologice a lumii, un moment esen?ial al realiz?rii ?i func?ion?rii Libert??ii. Ra?iunea ?n act, cristalizat? ?ntr-o diversitate de conduite, structuri ?i institu?ii configureaz? universul practic, concretiz?nd spiritul teoretic ?i organiz?nd a nou? regiune ontic?.
Noica. B?t?lia continu?
￥81.67
Ce este dragostea? Cum poate fi explicat ceva at?t de intim, de misterios, de minunat? Autorul nu ??i propune s? ne dezv?luie vreun mare adev?r filosofic, nici s? ne ofere sfaturi practice. Nu ne ?nva?? cum s? avem orgasm sau cum s? sc?p?m de gelozie. Nu ne spune c? femeile g?ndesc cu o alt? parte a creierului dec?t b?rba?ii, nici nu ne arat? cum s? ne salv?m rela?ia. ?n schimb, ne ajut? s? ?n?elegem comportamentul sexual ?i social, dar ?i mecanismele din spatele unor reac?ii pe care le consider?m normale ?i fire?ti.?n c?utarea r?spunsului la ?ntrebarea Ce este dragostea?, Richard David Precht exploreaz? discipline dintre cele mai diverse: biologia, psihologia, sociologia, filosofia, chiar ?i chimia. De la fiecare vom afla c?te ceva despre dragoste: c?t de egoiste sunt genele noastre ?i c?t de mult ne influen?eaz?; ce este tipic comportamentului sexual feminin ?i celui masculin; c?t de mare este aportul culturii la capacitatea noastr? de a ne ?n?elege pe noi ?n?ine ?i de a ?n?elege lumea, ca femeie sau ca b?rbat; ce se ?nt?mpl?, de fapt, ?n creierul nostru c?nd iubim; care este diferen?a dintre dragoste ?i sex; de ce a devenit at?t de important? pentru noi dragostea romantic?.?n final, afl?m c? dragostea nu are explica?ie. Ea nu poate fi dec?t tr?it?!
Ecce homo. Cum devii ceea ce e?ti
￥47.42
n Filosofia meritului autorul folosete metoda fenomenologic pentru a prezenta evoluia instituiilor socio-morale care reglementeaz meritele; autorul propune n acest scop concepte originale, cum sunt ideonomia (sistemul de idei care fundamenteaz teoretic un sistem de apreciere a meritului); socionomia (sistemul de reguli care legitimeaz social un merit specific unei comuniti) i politonomia (sistemul de norme prin care se instituionalizeaz juridic meritul politic).Tratatul de Filosofie a meritului este structurat n trei pri corespunztor celor trei domenii existeniale n care se manifest fiina uman, spiritual, social, politic. Lucrarea prezint n extenso criteriile, principiile i formele de manifestare a meritului, premisele constituirii sistemelor sociale de apreciere a meritului, natura bio-psihic i socio-moral a meritelor precum i caracterul normativ al meritelor politico-juridice. Prima parte abordeaz sfera meritele cu caracter antropologic, antroponomic i antropocratic. Partea a doua prezint n extenso meritele cu caracter sociologic, socionomic i sociocratic i partea a treia analizeaz formele de manifestare a meritului din perspectiva politologiei, a politonomiei i a politocraiei. n fiecare capitol se regsesc argumente logice, etimologice i sociologice care justific aprecierea unor atribute i caliti umane ca merite individuale. Fiecare din cele douzeciiapte de capitole explic un tip de merit din tripl perspectiv: ideal social i politic.
MI6. Adev?ruri ?ocante despre istoria serviciilor secrete britanice
￥82.81
Volumul cuprinde dou? din cele mai reprezentative lucr?ri ?n care filosoful german ??i expune concep?ia moral?: ?ntemeierea metafizicii moravurilor (1785) ?i Critica ra?iunii practice (1788). ?n ?ntemeierea metafizicii moravurilor Immanuel Kant expune principiile moralit??ii, iar ?n Critica ra?iunii practice ??i construie?te propriul s?u sistem etic, ceea ce face ca aceasta s? fie considerat?, dup? Critica ra?iunii pure, a doua sa oper? fundamental?.?ntre cele dou? lucr?ri este o at?t de str?ns? leg?tur?, ?nc?t cunoa?terea numai a uneia din ele ne-ar oferi o imagine incomplet? asupra concep?iei sale morale.Immanuel Kant a avansat idei etice ?i ?n alte opere ulterioare (Religia ?n limitele ra?iunii – 1793 sau Metafizica moravurilor – 1797), dar numai ?n cele reunite ?n acest volum se ocup? de problemele teoretice ale moralit??ii.Traducerea a fost f?cut? dup? edi?ia german? din 1956 (Leipzig, Hrsg. Von Raymund Schimidt).
Exploratorii. Cartea a IV-a - Ultimul pas ?n s?lb?ticie
￥73.49
Nietzsche este, poate, cea mai ilustr? victim? a aventurii socratice a cunoa?terii de sine. Via?a nu posed? fenomene originale, ci numai unele repetitive, care prin reluarea lor ve?nic identic? ??i tocesc conturul lor original. Cadrul repeti?iei nu este via?a, c?ci via?a ?ns??i este un fenomen de repeti?ie. Omul este condamnat s? tr?iasc? ?ntr-un plictisitor ?ir de repeti?ii ?i relu?ri din care nu poate evada. Nu exist? fenomene absolut unice, care s? nu fie repetitive ?i, probabil, la fel este ?i cu oamenii. To?i au mai fost nu o dat?, ci de nenum?rate ori ?n trecut ?i vor mai fi de nenum?rate ori ?n viitor. Tot ce trebuia ?i putea s? se produc? s-a produs deja. Restul este doar monoton? repeti?ie: ve?nic? revenire a aceluia?i. Eterna ?ntoarcere exprim? nu devenirea heraclitean? f?r? repaos, ci marile linii de stabilitate din cadrul existen?ei. Prin ea, Nietzsche vrea s? eternizeze trec?torul, socotind timpul ca etern, etern? ?ntoarcere, adic? schimbare ?i stabilitate. Ecce homo este ?i exerci?iul acestui impas al g?ndirii lui Nietzsche. Prin aceasta ?ns? Nietzsche ?i-a adus contribu?ia la instaurarea unui nou ?idol“ al lumii moderne dup? ce aceasta a denun?at prezen?a ?idolilor“ de tot felul ?n spa?iul ei de con?tiin??. (Vasile Musc?)??ntruc?t, ?n scurt timp, va trebui s? m? adresez omenirii cu cea mai grea solicitare care i-a fost prezentat? vreodat?, mi se pare imperios necesar s? spun cine sunt. ?n principiu, ar trebui s? se ?tie: c?ci nu m-am l?sat ?neatestat?. Dar discrepan?a dintre m?re?ia misiunii mele ?i micimea contemporanilor mei ?i-a g?sit expresia ?n faptul c? nici nu am fost auzit, nici nu am fost v?zut. Tr?iesc pe propriul meu credit, s? fie poate o simpl? prejudecat? faptul c? tr?iesc?... Este de ajuns s? stau de vorb? cu vreun ?om cultivat?, care vine vara ?n Engadina de Sus, ca s? m? conving c? nu tr?iesc... ?n aceste ?mprejur?ri, este o ?ndatorire ?mpotriva c?reia obi?nuin?a mea ?i, mai mult chiar dec?t aceasta, m?ndria instinctelor mele, se revolt?, anume aceea de a spune: Auzi?i-m?! c?ci eu sunt cutare ?i cutare. ?nainte de toate, nu cumva s? m? confunda?i!“ (Friedrich Nietzsche)
Hotarul cu cet??i. Cum se distruge un neam!
￥24.44
Via?a marelui g?nditor german, supranumit sihastrul de la Sils Maria a fost plin? de str?lucire dar ?i de aspecte mai pu?in cunoscute publicului larg. ?ntre ace?tia se num?r? patima fa?? de muzic? a autorului ?tiin?ei vesele ?i A?a gr?ita Zarathustra dar ?i rela?ia de formare ?i de profund? iubire avut? cu Richard Wagner ?i so?ia sa, minunata Cosima – prezen?e vii ?n aceast? monografie eseistic?, ce con?ine fragmente din coresponden?a acestor mon?tri sacri ai culturii universale, coresponden?? ?n urma lecturii c?reia te alegi cu o imagine calda, expresiv?.
Iubi?i-v? pe tunuri
￥33.03
F?r? a propune o terminologie aristotelic? bine precizat? pe teritoriul limbii rom?ne, transpunerea de fa?? reprezint? un moment important ?n raportarea rom?neasc? la opera Stagiritului.Traducere de ?tefan Bezdechi efectuat? dup? textul grec publicat de W. Christ ?n colec?ia ?Teubner“, Lipsca, 1906. Pentru realizarea ei au fost utilizate urm?toarele surse:Die Metaphysik des Aristoteles, traducere ?n limba german? de J. R. V. Kirchmann, ap?rut? ?n dou? volume ?i prev?zut? cu note ample ?n colec?ia ?Philosophische Bibliothek“, numerele 38 ?i 39, la Berlin, ?n 1871;Aristoteles, Metaphysik, traducere ?n limba german? de Adolf Lasson, ?n care cele patrusprezece c?r?i ale Metafizicii sunt a?ezate ?ntr-o r?nduial? mai logic? dec?t a?a cum au fost transmise ?n originalul grec, traducere ap?rut? ?n 1924, la Jena;Aristote, Métaphysique, traducere ?n limba francez? de J. Tricot, cu o prefa?? de A. Diés, ap?rut? ?n colec?ia ?Bibliothèque des textes philosophiques“, J. Vrin, la Paris, ?n 1933.La marginea textului a fost trecut? pagina?ia edi?iei Bekker, dup? care se fac ?n mod obi?nuit cita?iile din opera lui Aristotel.Confruntarea traducerii a fost f?cut? de prof. Aram M. Frenkian.
Ancheta
￥33.03
Ce este adev?rul? De unde ?tiu cine sunt? De ce ar trebui s? fim buni? Exist? multe c?r?i despre filosofie. Cu toate acestea, Cine sunt eu? difer? fa?? de celelalte lucr?ri de introducere ?n filosofie. Nimeni nu a reu?it p?n? acum s? pun? cititorul fa??-n fa?? cu marile ?ntreb?ri ale omenirii ?ntr-o manier? at?t de documentat?, de competent? ?i, ?n acela?i timp, cu umor ?i cu elegan??. Prezenta lucrare reprezint? o c?l?torie unic? prin noianul de cuno?tin?e pe care le avem despre om. Precht ne prezint? tot ceea ce este mai nou ?n neuro?tiin??, ?n psihologie ?i ?n filosofie. Fie c? pleac? ?n cercetarea sensului vie?ii pornind de la analiza unui episod din Star Trek sau de la melodia Lucy in the Sky with Diamonds a celor de la Beatles, cartea ne pune ?n fa?a unui traseu captivant, ?n care vom descoperi cele mai surprinz?toare lucruri despre noi ?n?ine.
Isabel ?i apele diavolului
￥33.03
Tr?s?turi fundamentale ale unei concep?ii moderne despre lume?Cum se comport? filosofia c? art? fa?? de libertatea omului, ce este aceast? libertate, ?i dac? am ajuns s? ne ?mp?rt??im din ea, sau putem ajunge la acest lucru: iat? problema fundamental? a scrierii mele. Toate celelalte expuneri ?tiin?ifice au fost f?cute numai pentru ca, ?n cele din urm?, s? arunc?m ?i mai mult? lumin? asupra unei probleme care, dup? p?rerea mea, prezint? cea mai mare importan?? pentru om. ?n aceste pagini vrem s? d?m o filosofie a libert??ii.“ – Rudolf Steiner
Istoria se repet?. Momente, Schi?e, Amintiri
￥33.03
Antropologie ?i antroposofie ? Max Dessoir despre antroposofie ? Franz BrentanoAlc?tuind cuprinsul acestei lucr?ri, Rudolf Steiner reveleaz? ?c?teva din firele ?tiin?ifice care trebuie trasate pornind de la antropozofie la filozofie, la psihologie ?i la fiziologie“. Cunoa?terea omului va trebui atunci s? fie extins? ?in?nd cont de enigmaticele aspecte ale vie?ii sale interioare, privite din perspective multiple. ?n aceast? carte, Rudolf Steiner prezint? ?n scris aspectele semnificative ale configur?rii ?ntreite a fiin?ei omene?ti: corpul fizic, organismul sufletesc ?i configura?ia spiritual?.
Educa?ia sentimental?
￥33.03
Volumul red? circuitului public, pentru prima oar? ?n limba rom?n?, trei din operele g?nditorului atenian. Este vorba de Scrisori (?n num?r de treisprezece, deosebit de importante pentru cunoa?terea g?ndirii platoniciene, dar ?i pentru ?n?elegerea epocii ?i a personalit??ilor cu care a venit ?n contact filosoful), Dialoguri suspecte (Minos, Rivalii, Theages, Hipparhos, Clitofon) ?i Dialoguri apocrife (Axiohos, Despre drept, Despre virtute, Demodocus, Sisyfos, Eryxias).Traducerea apara?ine lui ?tefan Bezdechi, care a realizat ?i aparatul critic al Scrisorilor (introducere ?i note).
Enders
￥65.32
Dialoguri cu Vasile Dem. Zamfirescu consemnate de Leonid DragomirLa Facultatea de Filosofie din Bucure?ti unde eram studen?i exista pe atunci mult? libertate ?n alegerea cursurilor pe care doream s? le urm?m. Se afi?a la ?nceputul anului universitar o list? a cursurilor obligatorii ?i op?ionale, acestea din urm? fiind majoritare. A?a am descoperit cursul de Psihanaliz? filosofic? al profesorului Vasile Dem. Zamfirescu, despre care ?tiam vag c? fusese unul dintre discipolii lui Constantin Noica. Atmosfera de libertate ?n care ne mi?cam se reg?sea ?n totalitate aici. Cursul ne interesa at?t prin con?inutul lui — care adolescent n-a fost fascinat de psihanaliz?! — c?t ?i prin rigoarea ?i claritatea expunerii. De?i nu mai predase p?n? atunci, Vasile Dem. Zamfirescu era cu adev?rat profesor. Seminariile erau ?ns? ale noastre. Aici se iscau polemici, se propuneau interpret?ri insolite, se scriau ?i se citeau eseuri inspirate de noile probleme ?i lecturi. De obicei dep??eam limitele temei propuse, astfel ?nc?t totul ar fi putut degenera ?ntr-un dialog al surzilor sau ?n divaga?ii sterile dac? n-ar fi existat polul magnetic: profesorul. Nu numai c? el aducea, cu mult tact, discu?ia pe f?ga?ul normal, la obiect, dar opiniile noastre, oric?t de ?ndr?zne?e, vizau direct sau indirect aprobarea lui. Aceasta uneori venea, alteori nu, dar ceea ce conta pentru noi era faptul de a ne ?ti asculta?i. Sim?eam c? el poate s? vad? ?n spusele noastre sau dincolo de ele personalitatea noastr? ?ntreag?. De aceea voiam s? d?m totul ?n acele seminarii care treceau at?t de repede, de?i discu?iile se prelungeau ?n pauze ?i dup? ?ncheierea lor.
Exercitii practice de psihogenealogie
￥48.97
Satisfacerea neîngr?dit? a nevoilor instinctuale ale omului este oare compatibil? cu limit?rile impuse de progresul civiliza?iei? Lansat? de Freud în celebrul text Disconfort în cultur? (1930), întrebarea este reluat? peste un sfert de veac de c?tre Herbert Marcuse, eminent filosof din ?coala de la Frankfurt. În vreme ce Freud ofer? un r?spuns pesimist, vorbind despre inevitabila subjugare a instinctelor umane de c?tre societatea represiv?, Marcuse întrevede o cale de îmblânzire a agresivit??ii Civiliza?iei prin for?a unificatoare, vital? ?i ludic? a Erosului. Solu?iile de emancipare sugerate de c?tre Marcuse au influen?at profund mi?c?rile studen?e?ti, ecologice, anticolonialiste sau de eliberare sexual? din ultima jum?tate de secol. De aceea interesul pentru criticile sale trece dincolo de ?tiin?ele socio-umane, înspre to?i cei ce vor s? în?eleag? mecanismele alienante ale „societ??ii abunden?ei“. Acest eseu folose?te categorii psihologice, deoarece ele au devenit categorii politice. Exist? procese psihice, alt?dat? autonome ?i identificabile, care sunt absorbite de func?ia individului în stat - de c?tre existen?a sa public?. Problemele psihologice se transform? a?adar în probleme politice. ?– Herbert Marcuse Pornind de la Freud ?i de la tradi?ia eliberatoare a filosofiei ?i culturii, Marcuse schi?eaz? tabloul unei civiliza?ii în care alienarea ?i reprimarea sunt înlocuite de dimensiunea libidinal? ?i nealienant? a muncii, jocului ?i sexualit??ii libere ?i deschise, toate acestea conducând mai departe c?tre emancipare ?i fericire. – Douglas Kellner, editor al seriei The Collected Papers of Herbert Marcuse
Autoritate
￥73.49
„Greu este s? fii bun“. A?a suna verdictul unui filozof presocratic la care m? încruntam abitir pe la 20 de ani. Acum, la 60, dup? ce am înv??at de la aceia?i în?elep?i c? „to?i oamenii sunt r?i“, dar c? „nu trebuie s?-i judeci“, nu m? mai gr?besc cu încruntarea. Doar zâmbesc pu?in ofilit, în dulce resemnare. Cu un astfel de zâmbet – trist, admirativ, îng?duitor ?i comp?timitor totodat? – trebuie întâmpinat (?i f?r? îndoial? iertat) Tomas H., personajul axial din romanul Cameliei Cavadia. Destinat fericirii, dar e?uat lamentabil. Vinovat inocent ?i egofil culpabil. ?i totu?i înseninat, dureros de triumf?tor în final, dup? ce altruismul învinge mizantropia, iar d?ruirea de sine absolv? vinov??ia. În fond, ce ar fi vina f?r? isp??ire? Un roman despre povara fericirii (chiar a?a!) ?i chinul permanent al demonicului de a surpa – prin patologia patimii oarbe – iubirea curat?, armonia conjugal?, farmecul divin al copil?riei ?i nobila condi?ie de p?rinte. Un debut surprinz?tor prin precizia arhitecturii narative ?i siguran?a rotirii caruselului cu multe ?i subtile rela?ii psihologice. În plus, îmbucur?tor prin op?iunea preponderent moral?, într-o vreme dominat? de anarhie, relativism ?i etic? în r?sp?r. – Dan C. Mih?ilescu ?„De când m? ?tiu am vrut s? devin scriitoare. PR de meserie, am scris pove?tile altora, dar mi-am dat seama c? am în?untrul meu propriile pove?ti care a?teapt? s? le dau via??. Tot ceea ce am f?cut pîn? acum a roit în jurul cuvintelor. Prin prisma meseriei mele, am scris sute de comunicate, am luat zeci de interviuri, m-am trezit cu zeci de fraze construite-n cap ?i am adormit cu altele bâzâindu-mi în ureche. Am hot?rât ca e timpul s?-mi urmez visul ?i s? devin ceea ce m-am sim?it mereu.“ – Camelia Cavadia
61 de ore
￥81.67
Cartea este o culegere de eseuri pe teme de istorie literar?, istoria ideilor ?i probleme generale de estetica artelor, toate acestea fiind abordate dintr-un accentuat unghi filozofic ?i ?tiin?ific deopotriv?.
Will Grayson, Will Grayson
￥73.49
Pornind de la leg?tura natural? care se creeaz? ?ntre mam? ?i copil, D.W. Winnicott exploreaz? o serie de probleme cotidiene din via?a unui bebelu? ?i a mamei lui, cum ar fi hr?nirea, pl?nsul ?i joaca, grijile, primele mi?c?ri spre independen??, precum ?i, mai t?rziu, probleme serioase, cum sunt furtul ?i minciuna. Importan?a mamei la ?nceputul vie?ii, timiditatea, educa?ia sexual? ?n ?coal? ?i r?d?cinile agresivit??ii sunt expuse ?ntr-o manier? direct?, accesibil? ?i prietenoas?. Pe parcursul fiec?rui capitol, Winnicott scoate ?n eviden?? abilit??ile ?nn?scute ale mamei ?i ale p?rin?ilor ?n general ?i face diferen?a ?ntre acestea ?i deprinderile care trebuie achizi?ionate de-a lungul timpului de c?tre cei care cresc ?i educ? un copil. Capacitatea voastr? de a ?ti ceea ce este real ?i ceea ce nu este real ?i este de mare ajutor copilului din toate punctele de vedere, pentru c? el nu reu?e?te s? ?n?eleag? dec?t treptat c? lumea nu este a?a cum ne o imagin?m ?i c? imagina?ia nu este chiar ca lumea real?. Dar fiecare are nevoie de cealalt?. ?ti?i prea bine c? primul obiect pe care ?l iube?te bebelu?ul – o buc??ic? de p?tur? sau o juc?rie moale –?nseamn? pentru el o parte din propria persoan? ?i, dac? i o lua?i sau o da?i la sp?lat, este o tragedie. C?nd bebelu?ul ?ncepe s? arunce obiectul iubit ?i alte obiecte (a?tept?ndu-se, desigur, s? le ridice cineva ?i s? i le dea ?napoi), atunci ?ti?i c? a venit momentul ?n care ave?i ?i voi permisiunea de a pleca ?i a v? ?ntoarce. Unele persoane cred c? un copil este ca lutul ?n m?inile unui olar. Ele ?ncep s? ?l modeleze ?i se simt responsabile de ceea ce vor ob?ine. Total gre?it. Dac? asta este ceea ce sim?i?i, ve?i fi cople?i?i de o responsabilitate pe care nu trebuie s? v-o asuma?i. Dac? accepta?i ideea c? bebelu?ul con?ine ?n el tot ce ?i trebuie pentru a tr?i, atunci ve?i putea acorda mai mult? aten?ie procesului de dezvoltare ?i ve?i fi ferici?i s? r?spunde?i nevoilor lui.
Orizontul r?sturnat
￥73.49
Coresponden?a lui Descartes dubleaz? opera sa propriu-zis?, fiind uneori mai expresiv? dec?t aceasta ?i cuprinz?nd cutezan?e filozofice pe care c?r?ile sale nu ?i le ?ng?duie. E aici, ?n paginile acestor scrisori, un Descartes mai viu, mai nuan?at ?n exprimare, mai amplu. O mare g?ndire filozofic?, precum aceasta, nu se resemneaz? cu propria realitate, ci se impune printr-o str?danie de a cuceri con?tiin?a public?, despre care dau seama aceste texte. Ele ?nchid ?n cuprinderea lor imaginea eforturilor prin care filozoful ??i creeaz? premisele posterit??ii sale.
Utopia. Imaginarul social ?ntre proiec?ie ?i realitate
￥40.79
La acest ?nceput de secol XXI, ?n ?ntreaga lume se intensific? studierea problemelor fundamentale, eterne, ca via?a ?i moartea, rostul vie?ii, originile ?i destina?iile noastre ultime, c?t ?i ?ntrebarea cu privire la existen?a de dup? moarte. Cartea examineaz? filosofia de via?? a budismului Nichiren ?n lumina ideilor de ultim? or? despre via?? ?i moarte, de?i cuprinderea exhaustiv? ?ntr?un singur volum a unei probleme at?t de vaste este imposibil?. Budismul Nichiren ofer? oamenilor mijloacele de a??i transforma destinele prin ?nf?ptuirea propriei revolu?ii umane individuale ?i dezv?luie calea spre pace ?i fericire.
