"The Man Without a Country" first appeared in the Atlantic Monthlyfor December, 1863. It was the author's wish that it be published anonymously, in the hope that it might be ascribed to some officer of the Navy; but unfortunately, the man who compiled the year's index for the magazine, which was mailed with the December number, recognized Dr. Hale's handwriting, and gave him credit for it in the index. The story was written during the darkest period of the Civil War, and this war is perhaps the gloomiest period in the history of our great republic in the history of our great Republic; it was written at a time when one-half of the people in the United States were burning with patriotism, and were ready to lay down their lives to preserve the Union, while the other half were striving to disrupt what to them was merely a confederation of States, in no wise binding, and were damning the United States, even as did Philip Nolan; at at time when the President was bending low under the weight of sorrow for the loss of thousands of noble men who were falling in battle, and was enduring in pitiful silence the villification that was heaped upon him by the "copper-head" opposition; at a time when patriotism was preached in the pulpit, sung by our poets, and exhaled with every breath. The story launched in such an atmosphere, met with immediate favor. It was reprinted everywhere without regard for copyright, and was translated into several foreign languages. It was accepted by many as a narrative of actual facts, and provoked many discussions as to whether Philip Nolan was a real person; some even went so far as to identify him.

Prin volumul Istorie ?i sacralitate, Const. Miu ne poart? prin lumea cuv?ntului spus ori scris, de la ?nceputuri ?i p?n? ?n prezent. Autorul, ?n acest volum, atrage aten?ia, al?turi de al?i autori dedica?i adev?rului, pe care domnia sa ?i citeaz?, c? lingvi?tii no?tri din motive de ne?n?eles au l?sat a se ?n?elege c? limba rom?n? ar fi una de ?mprumut. Nu putem ?ti ce anume i-a determinat pe ace?tia s? conchid? ?n privin?a unor cuvinte din dic?ionarul limbii rom?ne c? ar avea r?d?cini turcice, slave ori din limba latin?. Se pare c? au uitat c? aceast? limb? este vorbit? pe ?ntreg arealul ??rii, spre deosebire de limba italian?, ce are mai multe dialecte ?i idiomuri care difer? de la o provincie la alta.

Aceste povestiri au fost scrise ?n perioada 2010?2014 ?i publicate, ?n parte, ?n periodice. Le?am numit parabole, av?nd o anumit? inten?ionalitate, ?i am aplicat ?n realizarea lor aceea?i structur? (cvadripartit?) ?i acela?i registru can?titativ (aproximativ o mie de cuvinte).Pe cele din C?l?uzitorul de suflete (cea dint?i sec?iune) le consider europene, ac?iunea lor petrec?ndu?se ?n loca?ii diferite de pe b?tr?nul continent ?i majoritatea ideilor pe care se bazeaz? n?sc?ndu?se ?n timpul unor peregrin?ri (iubirile, c?r?ile, muzica ?i c?l?toriile sunt, dup? umila?mi p?rere, cele mai frumoase lucruri care ni se pot ?nt?mpla ?ntr?o via??). Cu excep?ia primei ?i a ultimei lucr?ri care schi?eaz? un posibil cadru, ordinea povestirilor este alfabetic?. De?i g?ndite ca fantastice, ele au ?i o dimensiune experien?ial?, ?n acela?i timp put?nd fi citite ?i ca poeme ?n proz?: ale ora??elor prin care am trecut, ale oamenilor pe care i?am cunos?cut ?i, desigur, ale sufletului meu, undeva, ?n str?fundurile mele consider?ndu?m?, ca mul?i semeni de?ai mei, oarecum poet… (Ladislau Daradici)

Simea pdurea vie, alchimic, pulsnd, i, dei nu credea n fantome i alte bazaconii, i plcea s vorbeasc cu ea n minte, s se lase descoperit de ceva aparte, ceva deasupra sa i de neneles ntru totul, ca-n Her. Iar pdurea putea s-i fac simit prezena n attea feluri, putea s poarte attea chipuri i attea voci. Iar el putea s intre i s ias din ea, s uite de el de attea i attea ori. Aici singurtatea devenea intimitate, devenea linite, devenea ap, devenea o min strbtut de infuziile proteice ale pmntului; o subteran n care plictiseala conferinelor de pres, momentele de stnjeneal i de blbial erau absorbite de muchi, de ciuperci, de licheni. Aici devenea polen purtat de vnt. O pdure precum o planet extraterestr studiindu-l n tcere. Realitatea sa era irealitatea altor umbre, visele sale erau comarurile altor montri.“

E diminea??, Abiscruda ?i poveste?te lui Altiulius despre un cercet?tor al somnului, pe nume Dement, pe care ea l-a visat. Palev ?i Abisa aud ?ntreaga discu?ie dintr-o camer? al?turat?, ?i sur?d.– Acest Dement, ?n visul meu, cerceta somnul oamenilor ?i oamenii aveau somnul tulbure ?i cercet?torul Dement le privea somnul ?n ochi ?i z?mbea. Eu eram treaz? ?n visul meu ?i cercet?torul a venit la mine ?i mi-a zis: ?La ?aptezeci de ani, oamenii viseaz? de opt ori mai pu?in dec?t nou-n?scu?ii“.Altiulius o ascult? pe Abiscruda, ?i spune:– P?i, da, b?tr?nii nu mai au de ce s? viseze, C?ND E?TI B?TR?N ?I SE TERMIN? VISELE.– Nu, Altiulius, B?TR?NII VISEAZ? MAI PU?IN FIINDC? LI SE USUC? PLEOAPELE, de aia. NOU-N?SCU?II VISEAZ? MULT PENTRU C? PLEOAPELE LOR MIROS A LAPTE.– Asta ?i-a zis-o cercet?torul?– Nu. Asta i-am zis-o eu lui.– Copiii ??tia parc? s?nt de pe alt? lume, spune Abisa ?n ?oapt?.– ?i nu s?nt de pe alt? lume? spune Palev, cu voce sc?zut?.

Ei desc?lecar? atunci am?ndoi??i se iau la lupt? ca doi juni eroi.Ochii tuturora cat? cu mirareLa Buzescu Preda ?i t?tarul mare.Ei se bat la raza stelei cei de foc Flac?rile-i albe pe-a lor zale joc.V?ntul r?core?te fruntea lor udat???i m?nia dulce sufletul le-mbat?. Ei se bat ?n spade – spadele se fr?ng;??i se iau la bra?e – se smucesc se str?ng.C?nd t?tarul scoate o secure mic?Si lovind pe Preda pav?za ?i stric?.Dar el cu m?ciuca astfel ?l loviInc?t deodat? c?zu ?i muri. Iar dup? aceasta oastea rom?neasc?Pleac? ?i ?nvinge horda t?t?rasc?. Dimitrie Bolintineanu - Preda Buzescu

Exist? ?n activitatea publicistic? a lui Eminescu trei perioade distincte ?n cadrul c?rora putem fixa ?i c?teva momente mai semnificative pentru o problem? sau alta. Criteriul de baz? pe care ne ?ntemeiem ?n periodizarea noastr? ?l constituie schimb?rile intervenite ?n statutul personal al poetului ?n cursul activit??ii sale scriitorice?ti, schimb?ri care hot?r?sc ?n fond orientarea ?i caracterul ei. Publicistica eminescian? din prima perioad? se circumscrie ?ntre ianuarie 1870, c?nd public? primul articol, O scriere critic? ?n Albina din Pesta ?i mai 1876, c?nd intr? ?n redac?ia Curierului de Ia?i, foaia ie?ean?. Vom distinge aici o publicistic? a epocii studiilor universitare la Viena, c?nd Eminescu colaboreaz? la publica?iile rom?nilor din Imperiul austro-ungar ?i se situeaz? pe pozi?iile acestora ?n ap?rarea institu?iilor culturale, critic? dualismul ?i se afirm? ca un exponent al "tinerilor" ?n lupta pentru ?nf?ptuirea idealului de unitate na?ional? a poporului rom?n. Eminescu se manifest? ?n direc?ii multiple, de la articolul pe teme culturale la editorialul de orientare politic? ?i lansarea de apeluri c?tre public pentru solidaritatea na?ional?. Pozi?ia sa este a t?n?rului intelectual rom?n, ?nsufle?it de lupta poporului s?u ?i acest av?nt tineresc se reflect? ?i ?n publicistica sa. Acestei prime perioade se impune s?-i al?tur?m ?i un al doilea moment care coincide cu activitatea de bibliotecar la Biblioteca Central? din Ia?i. Activitatea publicistic? de acum este redus? ca extindere ?i are, ?n chip evident, caracter c?rtur?resc. Eminescu ?ine, tot acum, ?i conferin?a Influen?a austriac? asupra rom?nilor din Principate, ?n care sintetizeaz? ideile din articolele anterioare ?i din ?nsemn?rile din manuscrise ?i schi?eaz? un program pentru viitoarea sa activitate publicistic?. Perioada a doua a gazet?riei lui Eminescu o ?nscriem ?ntre 19 mai 1876, c?nd avem date sigure c? poetul intr? ca redactor la Curierul de Ia?i, ?i ultima s?pt?m?n? din octombrie 1877, c?nd p?r?se?te redac?ia foii ie?ene. Se produce acum o schimbare fundamental? ?n statutul personal al poetului, ?n sensul c? devine ziarist profesionist. Foaia ie?ean? era, pe de alt? parte, o publica?ie oficial?, cu o apari?ie de trei ori pe s?pt?m?n? ?i care rezerv? p?r?ii neoficiale, din cele patru pagini, una singur?. Concep?ia lui Eminescu despre menirea ziarelor este cea a ?nainta?ilor s?i Asachi, Kog?lniceanu, Alecsandri, Negruzzi, care f?ceau din publica?iile lor organe de pres? cu caracter enciclopedic. Pe acest drum merge ?i Eminescu ?i ?n acea singur? pagin? o unei foi oficiale face cronic? de politic? extern?, cronic? de politic? intern?, cronic? cultural?, cronic? dramatic? ?i artistic?. Nic?ieri ?n gazet?ria lui Eminescu nu se vede mai bine ca la Curierul de Ia?i ce poate realiza geniul cu mijloace materiale reduse ?i ?ntr-un spa?iu tipografic restr?ns. Activitatea publicistic? a poetului surprinde prin diversitatea problemelor abordate, prin seriozitatea ?i buna informare ?i prin modul de-a polemiza ?n chestiunile controversate. Aici, la Curierul de Ia?i – ?i nu la Timpul – ?l g?sim pe Eminescu cronicarul de politic? extern?, cronicarul cultural ?i cronicarul dramatic. Perioada a treia a gazet?riei lui Eminescu este cuprins? ?ntre octombrie 1877, data intr?rii ?n redac?ia Timpului, cotidianul bucure?tean, ?i iunie 1883, pr?bu?irea sa intelectual?. Aparent nu se schimb? nimic ?n statutul personal al poetului, de vreme ce trece ca ziarist profesionist de la foaia ie?ean? la cotidianul bucure?tean. ?i totu?i situa?ia nu se prezint? a?a. Poetul intr? ?n redac?ia Timpului, ca simplu redactor, cum era ?i I. Slavici, la chemarea c?ruia p?r?se?te foaia ie?ean?, trece apoi ?n fruntea ziarului, ca redactor-?ef, ca s? ocupe, ?n final, postul de prim-redactor. Eminescu ??i asum? sarcina, la intrarea ?n redac?ia Timpului, s? fac? cronica de politic? intern? ?i se ocup? cu intermiten?e de evenimentele interna?ionale ?i de mi?carea cultural?. Publicistica sa cunoa?te, sub aspectul diversit??ii, o ?ngustare evident? ?n raport cu cea de la foaia ie?ean?. Dar dac? la cotidianul bucure?tean nu ne ?nt?mpin? peisajul caleidoscopic din foaia ie?ean?, se impune aten?iei ?nc? din primele articole amplificarea discursului critic ?i verva polemic?. Publicistica eminescian? cunoa?te desf??urarea cea mai larg? ?ntre februarie 1880 ?i decembrie 1881. Acum Eminescu este redactor-?ef al cotidianului bucure?tean ?i ?l transform? ?n organ de pres? al orient?rii sale politice. Poetul sus?ine, ?n zeci de articole, primatul muncii ?n promovarea ?n ierarhia social?, ia ap?rarea "claselor pozitive" ?i critic? ?n termeni necru??tori "p?tura superpus?" ?i demagogia din via?a politic?. Eminescu p?r?se?te conducerea Timpului ?n ianuarie 1882, ca urmare a apropierii "sincerilor conservatori" de "sincerii liberali" ?i a form?rii "opozi?iei coalizate". Poetul trece r?spunderea conducerii ziarului lui Grigore G. P?ucescu, membru marcant al "opozi?iei coalizate" ?i r?m?ne prim-redac

O misiune himeric?, un echipaj condus de un nes?buit, un pasager clandestin cu o mare problem? ?i o mare speran??. ?i ?n jur o lume de ghea?? a c?rei splendoare nu e egalat? dec?t de cruzimea cu care respinge via?a uman?. La 1850, vasul Impetus porne?te spre nord vest, din Groenlanda, ?n c?utarea expedi?iei pierdute a lui Franklin. Cu ?nt?rziere – sezonul propice navig?rii se apropie de final. ?nainteaz?, totu?i, cu ?nver?unare, ?n ciuda tuturor semnelor potrivnice. P?n? c?nd vasul r?m?ne captiv ?n imensul pustiu arctic, f?r? nici o posibilitate de mi?care, nici ?nainte, nici ?napoi. Femeia ?ns?rcinat? care se ascunsese la bord va na?te aici, iar copilul va deveni noul centru de greutate al vasului prins ?n ghea??. Ie?irea la suprafa??, cea de a doua carte a t?n?rului scriitor irlandez Cormac James, este romanul unei expedi?ii la cap?tul lumii, dar ?i al unei aventuri domestice: paternitatea. O carte f?r? nici un cuv?nt ?n plus.

Dup? Aurul spartanilor ?i Imperiul pierdut, so?ii Sam ?i Remi Fargo se ?ntorc ?ntr-o nou? aventur? extraordinar?.Mae?tri ai v?n?torilor de comori, Sam ?i Remi Fargo nu sunt deloc obi?nui?i cu v?n?toarea de oameni. Dar un baron texan al petrolului apeleaz? la ei cu o rug?minte personal?: un detectiv particular angajat s?-i g?seasc? tat?l disp?rut s-a pierdut f?r? urm? ?i el. Dat fiind c? detectivul le este prieten, ar fi dispu?i Sam ?i Remi s?-i caute pe am?ndoi? ?n ciuda suspiciunilor, cei doi accept? noua provocare, iar ceea ce vor descoperi va fi mai mult dec?t ?i-ar fi putut imagina. ?n c?l?toria care ?i poart? prin Tibet, Nepal, Bulgaria, India ?i China, Sam ?i Remi Fargo se trezesc implica?i ?n traficul cu fosile de pe pia?a neagr?, descoper? un cuf?r vechi de secole, un regat tibetan disp?rut, un dirijabil inventat cu secole ?naintea vremii sale… ?i un schelet care ar putea transforma complet ?ntreaga istorie a evolu?iei umane.Plin de imagina?ie ?i cu un suspans care-?i taie r?suflarea, Regatul dovede?te ?nc? o dat? de ce Clive Cussler este considerat ?unul dintre cei mai buni autori contemporani de thriller“. – New York PostRomanele lui Cussler sunt publicate ?n peste 40 de limbi, ?n mai bine de o sut? de ??ri ale lumii.

N?scut ?ntr-o clopotni??, ?ntr-un sat din Alpii Elve?ieni, Moses, fiul unei s?rmane surdo-mute este ?nzestrat cu un auz remarcabil ?i cu o voce la fel de limpede precum sunetul uria?elor clopote sub care a v?zut lumina zilei. Sunetele ?i vor fi harta cea mai de ?ncredere pe parcursul vie?ii sale marcate de muzic?, la ?nceput ?n corul unei m?n?stiri ?i, ?n cele din urm?, pe scenele celor mai de seama teatre din Viena ?i din Vene?ia. Binecuv?ntare, dar ?i blestem, vocea sa angelic? este vocea unui musico, castrat ?mpotriva propriei voin?e, pentru a-i p?stra puritatea ?i limpezimea. Moses ??i va tr?i iubirea pentru o t?n?r? nobil? din Sankt Gallen cu intensitate fidel? ?i tragism, p?n? la cap?t, asemenea lui Orfeu, ?n opera cu care ??i face nea?teptat debutul pe scena, la premiera dirijat? de celebrul Gluck.Adev?ruri sf??ietoare, frumuse?e, arta, ur?, conspira?ii, z?mbete printre lacrimi ?i mai ales sunete care s? exprime emo?ii ?ntr-un limbaj universal… romanul lui Harvell ?nf??i?eaz? o poveste str?lucitoare ?i grav?, c? b?taia ?n amurg a marelui Pummerin, din Catedrala Sf?ntul ?tefan.Roman publicat ?n 12 ??ri.

Prin?i ?ntr?o capcan?, un pu? ?n mijlocul p?durii, doi copii, fratele cel Mare ?i fratele cel Mic, ?ncearc? s? supravie?uiasc? ?i s? g?seasc? o cale de salvare. Timp de s?pt?m?ni ?ntregi, asupra lor se abat suferin?e greu de imaginat: foame, sete, frig, spaim?, o lent? degradare a s?n?t??ii fizice ?i a celei mintale. Limbajul urmeaz? traiectoria acestei degrad?ri, pornind de la concizia rece a ?ocului ini?ial ?i ajung?nd la completa destr?mare a sensului caracteristic? delirului, la poezie desc?tu?at?, la strig?t pur ?n numele tuturor celor prin?i ?n capcan?. Eliberarea din capcan? este prilejul unei izbucniri de violen?? care aduce ?i lumin? asupra situa?iei ini?iale, r?mas? neexplicat? pe tot parcursul calvarului ?ndurat de cei doi copii, dar ?i o bre?? spre realitatea lumii ?n care tr?im. ?– C?nd ie?im afar?, facem o petrecere. – O petrecere? – Da. – Din?aia cu baloane, cu lumini ?i cu pr?jituri? – Nu, din?aia cu pietre, cu tor?e ?i cu e?afoade.“

„Romanele ?i povestirile lui Golding nu sunt numai parabole morale sobre ?i mituri întunecate despre for?ele distrug?toare ?i perfide ale r?ului, ci ?i istorii aventuroase, pline de farmec, ce pot fi citite ca atare, debordând de pl?cerea de a povesti, de inventivitate ?i suspans.“ – Comitetul Nobel „Compact ?i plin de vigoare… O poveste captivant?.“ – The New York Times Book Review „Golding a fost un scriitor […] cu o minunat? voca?ie epopeic?. [S-a priceput s? spun?] pove?ti originare, despre cum a înv??at omul s? vorbeasc?, despre izvoarele r?ului, despre straniile surse ale artei.“ – Malcom Bradbury Clasici moderni Litera pune laolalt? scriitori moderni ale c?ror opere au devenit deja repere clasice. Cele mai importante, mai provocatoare, mai emo?ionante, mai revolu?ionare opere din ultimii 125 de ani – c?r?i care vor continua s? fie citite de la o genera?ie la alta.

A Book of Natural History presents an unrivaled visual survey of Earth's natural history. Giving a clear overview of the classification of our natural world species-A Book of Natural Histo looks at every kingdom of life, from bacteria, minerals, and rocks to fossils to plants and animals. Featuring a remarkable array of illustrations, the book looks at many of specimens and species that take the reader on an incredible journey from the most fundamental building blocks of the world's landscapes, through the simplest of life forms, to plants, fungi, and animals.David Starr Jordan, Ph. D., LL. D. (1851-1931) was a leading ichthyologist, educator and peace activist. He was president of Indiana University and Stanford University. He was also an early leader in the American Eugenics movement. He was an extremely prolific writer, with 650 articles and books on ichthyology alone, and 1,400 other works.?

La serie de cuentos para ni?os ?Un corazón de Ranita” continúa con el 5? volumen, “La traición, la novia de la maldición”. Se trata de un libro que ofrece una lección de vida tanto a los ni?os, como a los padres e incluso a los abuelos. De las aventuras extraordinarias presentadas en las historietas tejidas con el hilo de la gran narración, se desprenden incesantemente nuevas explicaciones, consejos discretos, varios sentidos. De esta forma podemos aprender cómo se formaron los continentes a raíz de la lucha entre las monta?as que poblaban la Tierra al principio de los tiempos. Está también el cuento del topo, o mejor dicho la história de cómo llegó a perder la vida – una extraordianrio cuento de amor, fidelidad y venganza – y muchas otras historias palpitantes…

Paul Cernat: ?Optzecist? prin v?rst? ?i background, prozatoarea Doina Popescu are o inteligen?? vie, mobil?, robuste?e dezinvolt? a nara?iei ?i, fapt deloc la ?ndem?na oricui, o bun? priz? la umanitatea personajelor. Scrise alert, americ?ne?te, cu prospe?ime stilistic? ?i o predilec?ie special? pentru relatarea la prezent proiectat? ?n trecut, cele opt povestiri din Vipia amiezii surprind, ?n registre diferite, scene de via?? cotidian? cu miez atroce. Dincolo de cotidianul consumerist al scenelor de cuplu sau al feliilor de actualitate social?, textele developeaz?, prin filtre livre?ti sau existen?iale abil montate, imagini ale degrad?rii biologice, secrete inavuabile, derive f?r? ie?ire ale unor personaje ?n conflict cu lumea. Amestecul de vitalitate ?i morbid e con?inut, de altfel, chiar ?n titlu. Cel pu?in trei nara?iuni sunt antologice: ?Bimbu?ca? (despre m?rirea ?i dec?derea postdecembrist? a unei sp?l?torese care, ?n anii ’80, ?inea singur? ?n fr?u infernul unei gr?dini?e de copii cu dizabilit??i), ?Reka, un frison galactic de demult? (istoria cu substrat psihanalitic a unei rela?ii tulburi din studen?ie, dintre naratoare ?i o stranie, deviant? coleg? de c?min unguroaic?) ?i piesa-titlu (o devastatoare diagram? clinic? ?n care cancerul galopant, brusc descoperit, al unui sexagenar ?i destabilizeaz? via?a so?iei, proiect?nd-o din realitatea medical? ?ntr-o irealitate hipnotic?). U?oara tendin?? demonstrativ?, prezent? mai ales ?n dialogul dramatic mam?-fiic? din ?Un pian pentru concert? ?i ?n ekfrastic-melodramatica ?Tabloul?, e compensat? de vitalitatea povestirii, de pregnan?a personajelor ?i acuitatea observa?iei realiste. O carte de proz? matur?, la temperaturi interioare ?nalte”.

SINCE the publication of my larger book, "The Horse Fair," many letters have been received from teachers and their scholars telling of the pleasure derived from the reading of it, and incidentally suggesting that much of its contents is directly in line with the courses of literary instruction pursued in our elementary schools. This suggestion has led me to col-lect certain of the stories into a smaller volume especially adapted for use as a school reading-book.? The eighteen stories in this volume have been chosen with a thought to their educative value as well as for the intrinsic charm of the original narratives, which in various forms have delighted many generations of readers. All have a literary interest connecting them with subjects with which every educated person is supposed to be familiar. In the first four, you will be introduced to the sun myths and season myths of the Greeks and of our Norse ancestors. Following these, the tale of song-inspiring Pegasus is presented in contrast with that of Griffen, the base imitation invented by the romancing poets of the Middle Ages. ? Then in "The Ship of the Plains," you may read of the mythical founding of Athens; and in the sketch that follows, you may enjoy a brief glimpse of Arabic imagery in the story of one of the most interesting episodes in the life of the prophet Mohammed. The story of the twin brethren will acquaint you with the thought of some of the old Latin writers, while the tale of Rakush will give you a taste of Persian literature as it is found in the great epic written by Firdusi. The romances of Charlemagne and his peers are represented by the story of Broiefort and his indomitable master; and the world-famous Don Quixote is introduced by his sorry but scarcely less famous steed, Rozinante.

Fic?iunea a fost blând? cu mine: mi-a ar?tat cum traversau ora?ele crupe de dame, pe când boschetarii dormeau, mi-a ar?tat cum un om poate s? fie luat din genunchi ?i a?ezat într-un pat de femeie, a?ezat acolo ca un semn de întrebare. ?i tot ea mi-a ar?tat ce r?mâne când secunda se termin? ?i cum se poate racorda timpul la ritmul b?t?ilor inimii unei necunoscute dup? o criz? de astm, ?i cum s? supravie?uiesc tr?ind singur ca un Dumnezeu bolnav, ?i cum se pot ridica scriitorii, ca ni?te duhuri, din ma?inile lor de scris – în vremea vi?eilor de aur. În povestiri am d?râmat temple, aici am fost înjunghiat la o r?scruce de t?ceri, aici am fost cel mai bun. Toate aceste texte m-au vindecat atât cât puteam fi vindecat de mine însumi. Andrei Cr?ciun

Mi s-a cerut o biografie, dar dac? citi?i cartea ve?i avea parte de una. Mai bine v? spun pe scurt povestea c?r?ii, care n-a fost carte de la început. Au fost zilele ?i nop?ile mele, a?a cum le-am tr?it eu ?i-ai mei. Printre sârme ?i portocali. A fost o perioad? în care a? fi vrut s? uit unele întâmpl?ri, apoi am în?eles c? nu le voi putea ?terge din amintire ?i c? de fapt nici nu vreau. Le-am povestit, la început cu îndoiala c? cineva ar în?elege impactul pe care le-au avut pentru noi, apoi cu mirarea c? pe cineva intereseaz? aceast? poveste. M-au uimit reac?iile, am început s? scormonesc în memorie ?i m-am trezit scriind ceva despre care n-am crezut c? va fi o carte. Va fi, totu?i, va avea coper?i frumoase ?i câteva file din care, dac? le ve?i citi, ve?i ?ti c? sârmele aveau ghimpi, iar portocalii erau plini de culoare ?i parfum. În carte apare familia mea ?i vreau s? le mul?umesc pentru îng?duin?a de-a folosi amintirile lor în cuprinsul acestor pagini.

Dup? ?nfr?ngerea Regelui ?i a Reginei M?tr?gun?, ?n Caux este din nou lini?te. Totu?i, a mai r?mas de ?ndeplinit o Profe?ie: bunul rege Verdegris, acum bolnav de moarte, urmeaz? a fi g?sit ?i vindecat de Nobilul Vl?star, nimeni alta dec?t Ivy Manx.Al?turi de prietenul ei Rowan, t?n?ra trebuie s? se aventureze ?n interiorul Breslei Degust?torilor, condus? de diabolicul Vidal Vinegret. Colac peste pup?z?, primejdiile se ?nmul?esc odat? cu apari?ia unei plante otr?vitoare care-i amenin?? c?l?toria: feriga rea, cunoscut? ?i ca f?c?toarea-de-regi, cea care ??i poate ?nnebuni victimele, lu?ndu-le prizoniere ?ntr-un t?r?m ?ntunecat.Vor reu?i eroii no?tri s? contracareze ac?iunile du?manilor lor ?i s? ?nf?ptuiasc? Profe?ia? Ce alte noi aventuri li se mai deschid ?nainte?Aventurile lui Ivy Manx continu? ?ntr-o nou? carte misterioas? ?i mortal de hazlie.

C??tig?tor al Concursului de Debut ?Adenium START”, edi?ia a treia, sec?iunea Proz?, romanul Vrum-vrum o are ?n centrul s?u pe Clara B., care, din empatie pentru p?l?riatul artist ratat Poeteski, pleac? spre Hollywood pentru a-i recupera acestuia Muza care ?l p?r?sise. O c?l?torie donquijotesc? spre nic?ieri, condimentat? cu tot ce a putut re?ine mai bun literatura absurdului de la Jarry ?i Harms ?ncoace.

THIS BOOK is written for all little lads and lasses, but especially for the former, since it is the true—quite true—story of a little lad who lived to be, perhaps, the greatest king this world has ever seen.?It is a strange, wild tale this of the adventures of Prince Akbar among the snowy mountains between Kandahar and Kabul, and though the names may be a bit of a puzzle at first, as they will have to be learned by and bye in geography and history lessons, it might be as well to get familiar with them in a story-book; though, indeed, as everybody in it except Roy the Rajput, Meroo the cook boy; Tumbu, the dog; and Down, the cat (and these four may have been true, you know, though they have not been remembered) really lived, I don't know whether this book oughtn't to be considered real history, and therefore??A LESSON BOOK:??"Anyhow, I hope you won't find it dull."??STORIES:?FAREWELL ?THE FIRST VICTORY ?THE ROYAL UMBRELLA ?TUMBU-DOWN ?ON THE ROAD ?AT COURT ?WINTER?DOWN'S STRATAGEM?SPRING ?THE NIGHT OF RECORD ?A WINTER MARCH?SNOW AND ICE ?OVER THE PASS ?IN THE VALLEY?DEAREST-LADY?CRUEL BROTHER KUMRAN?IMPRISONMENT?THE GARDEN OF GAMES?BETWIXT CUP AND LIP?ESCAPED?DAWN