Noi venim pe lumea aceasta cu un suflet sincer ?i cu ochii larg deschi?i. Primim cu ?nc?ntare fiecare raz? de soare, observ?m curcubeul ?n fiecare pic?tura de ploaie ?i respir?m cu tot pieptul, pun?ndu?ne ?n fa?a v?ntului. Dar trec anii ?i ceva se ?nt?mpl?: noi brusc observ?m c? ne?am dezobi?nuit s? r?dem, entuziasmul a fost ?nlocuit cu morm?itul, iar a?teptarea bucuriei, cu am?r?ciunea dezam?girii. ?i doar o prim? adiere de v?nt de prim?var? ne treze?te ?n suflet amintirea acelei perioade de aur, c?nd via?a noastr? era una adev?rat?, ?mplinit? ?i fericit?. Vom face o c?l?torie ?mpreun? cu marele maestru Vladimir Lermontov. Dansa?i, lua?i zborul ?i zbura?i spre o nou? via?? minunat?. Mai simplu dec?t at?t nu poate fi!

Constat c literatura mare n-au scris-o, dup 1989, cei care ctigaser puterea, n cultur, sub eticheta biruitoare de postmodernism, ci scriitorii singuratici, indiferent de generaie, indiferent dac unora li s-au pus stigmatul de expirai. Nicolae Breban, o spun de la bun nceput, a dat una dintre marile cri ale literaturii romne moderne i transmoderne, aproape o carte-testament. (...) Singura cale este una dintre cele mai lucide cri care s-au scris vreodat, capodopera-sintez a operei lui Nicolae Breban, susinut la o tensiune narativ excepional. (...) Singura cale este unul dintre marile romane transmoderne, n varianta cinic/kynic.“ – Theodor CodreanuCred c un mare scriitor cum este Nicolae Breban ar merita mult mai mult atenie de ct a avut parte n ultimii douzeci de ani, cnd s-a ncpnat s fac ceea ce a fcut dintotdeauna, indiferent de epoca pe care a traversat-o, indiferent de situaia social pe care a avut-o: s scrie. Ca orice mare creator, Breban a avut mereu puterea de a institui prin scrisul su, n pofida evidenelor, normalitatea.“ – Bogdan Creu)Nicolae Breban, nscut n 1934, continu, de la debutul su literar din 1957 i de la publicarea primului su romn, Francisca, n 1965, s fie o prezen de vrf n literatura romn contemporan. (...) Autorul attor volume a probat, de asemenea, un singular curaj civic, atunci cnd, la nici doi ani de la alegerea sa, exclusiv pentru merite culturale, ca membru supleant al Comitetului Central al Partidului Comunist Romn (august 1969), a dezavuat, la Paris, n mod public, regimul Ceauescu, pentru tezele culturale dogmatice din iulie 1971. Cu acel prilej, i-a dat i demisia din funcia de redactor-ef al principalei reviste literare autohtone, Romnia literar. El a refuzat, totui, exilul i s-a ntors n Romnia, suportnd cu demnitate urmrile gesturilor sale de nesupunere n numele unei contiine scriitoriceti libere...“ – Ion IanoiN. Breban este mai ales unul dintre marii romancieri ai literaturii romne dintotdeauna, cel mai important dintre romancierii notri actuali, sincron, prin formele i substana ficiunii, celei mai semnificative literaturi contemporane universale.“ – Marian Victor Buciu

S? fii un tat? minunat pare o sarcin? de-a dreptul imposibil? uneori. Se a?teapt? de la tat?l modern s? poat? face orice – s? poarte ?ntotdeauna de grij? familiei, s?-i motiveze pe copii, s? fie un bun ?ndrum?tor, consilier, educator, gestionar, asistent medical, nutri?ionist, ofi?er de securitate... iar lista r?m?ne deschis?.Autorul le d? o speran?? tuturor ta?ilor care, p?n? acum, s-au descurcat ?i ei cum au putut, oferindu-le un ghid complet pentru a se implica direct ?n via?a copiilor lor, din momentul concep?iei ?i p?n? c?nd ace?tia ajung la v?rsta adult?. O lucrare necesar? at?t proaspe?ilor t?tici ?i celor cu state vechi, c?t ?i oric?rui b?rbat care sper? s? devin? ?ntr o bun? zi tat?.

Biblioteca pentru toi copiii“ cuprinde cele mai preuite opere ale scriitorilor clasici ai literaturii romne i universale. Crile de neuitat ale copilriei sunt disponibile astzi si in format e-book.Capodoper a literaturii pentru copii i adolesceni, Robinson Crusoe rmne i astzi o carte fundamental a primelor lecturi. Creat n 1719, ea a legnat copilria multor generaii, fiind rspndit pe toate meridianele lumii. Jean-Jaques Rousseau considera romanul un excelent tratat de educaie, iar André Malraux l aaz pe nlimile atinse de Cervantes i de Dostoievski. Mereu vie, cartea lui Daniel Defoe ne nva s fim nelepi i curajoi, s sperm i s nvingem.“

Am ales cazul de ruptur n evoluia unor exponeni proemineni din literatura romn actual, ruptura care a dus fie la impas, fie la regenerare. Pentru termenii conflictului un factor hotrtor l-a constituit n condiiile date epoca n formele ei de constrngere i de emulaie. Sunt convins c n alte circumstane ecuaia ar fi avut componente diferite. Nu sugerez c ar fi obligatorie restrngerea n ilustrarea pe care o propun, s-ar mai fi putut aduga cu aceeai ndreptite, recunosc, i alte aplicaii. Analizele nu sunt exhaustive, ele insist asupra unui fenomen caracteristic. Deruta ivit la unii pe traseu, parial sau total, s-a articulat pe planul angajrii civice i al nchegrii estetice. Trebuie s remarc o diferen n abordare, deoarece unii din cei selectai (G. Clinescu, M. Preda) nu mai sunt n via, aadar pentru ei e exclus posibilitatea unei schimbri de destin. A survenit pentru toi necesitatea unei racordri la orizontul epocii moderne, la presiunea raporturilor de for, la nvala dogmatismului, la ansele unei sincronizri cu Europa. Imperios necesar a fost lepdarea de prejudecile naionaliste i provinciale, ieirea din comarul ideologiei i al somaiei dure.“ – S. Damian

Cu ani ?n urm?, Lyra Davis l?sa ?n urm? o lume de bog??ie ?i privilegii, precum ?i pe cei pe care ?i iubea cel mai mult ?n lume, incapabil? s? ?mpace a?tept?rile familiei sale cu n?zuin?ele propriei inimi s?lbatice. Acum duce o existen?? lini?tit? pe insula Capri, ?nv???nd s? e bucure cu adev?rat de via??, al?turi de b?rbatul pe care ?l consider? sufletul pereche.Fiica ei, Pell, acum ?n v?rst? de 16 ani, ?i sora ei mai mic?, Lucy, ?nc? ?i duc dorul mamei care le-a p?r?sit c?nd erau copii. Pell crede c? ?tie motivele pentru care Lyra le-a abandonat, ?i, dup? moartea tat?lui lor, va traversa lumea ca s? o g?seasc? pe mama pe care ?i-o aminte?te ?i s? afle adev?rurile ad?nc ascunse, pe care Lyra nu a putut s? le dezv?luie p?n? acum.Un albastru infinit este o poveste despre dragoste, familie ?i prietenie ?n vie?ile a dou? femei care se re?nt?lnesc ?n locul unde ?ncep visele – ?i unde se pot ?mplini ?n cele din urm?.

Un roman de excep?ie, cu o intrig? de prima m?n?. Un roman care se cite?te cu sufletul la gur?.

M aplec critic spre o literatur nc insuficient cunoscut, marcat n ultimele decenii i de obsesia sau complexul Premiului Nobel. Atitudinea noastr comun fibrileaz excesiv de relativizant sau absolutizant, ncercnd s devin acionar i s provoace reaciuni ntr-un domeniu artistic universal, cu suport multilingvistic. Rmn la convingerea c exemplaritatea este efectul stranietii privit ca insolit familiaritate. Testez, cum am mai spus, fondul autohton i forma universal, n epic romneasc din secolul XX, evideniind experimentului substanial, n msura n care se integreaz n – i face sau ncearc diferena de – epic occidental. Dincolo de valoarea intrinsec, prin traducere merituoas i meritat, se va arta c literatura romn, chiar i prin proz, vine ntr-un (de)mers firesc, de vie comunicare, spre doritul i hulitul Premiu Nobel...“ – Marian Victor Buciu

iganii lui Miron Radu Paraschivescu nu sunt arztorii gitanos andaluzi rzboindu-se cu la guardia civil, ci biei oameni nevoiai, obedieni, care-i cnt iubirile arzoaie, se blestem, se prsc, viseaz, iar nfruntrile cele mai sngeroase dintre ei nu depesc vendeta mrunt din Ric, ce aduce aminte de strlucitul cntec btrnesc Toma Alimo.“ – Ilie Constantin

Mamele, care fac at?t de multe lucruri, spun adesea despre ele c? stau ?n cas? ?i nu fac nimic. Se simt singure, invizibile ?i ne?nsemnate. ?i asta de?i fiecare mam? ??i preg?te?te copilul pentru societatea ?n care tr?im cu to?ii. ?ntreaga civiliza?ie depinde de munca mamelor. ?i nu sunt vorbe prea mari. Via?a social? ar fi haotic? f?r? contribu?ia at?t de ?nsemnat? a mamelor. Dac? ele se simt lipsite de importan??, atunci cu siguran?? valoarea muncii lor nu este apreciat? cum se cuvine. Cartea Ce fac mamele este scris? cu scopul de a ilustra nu doar motivele pentru care meseria de mam? merit? toat? admira?ia noastr?, ci ?i influen?a pe care noi to?i o avem ?n acest sens. Cu to?ii suntem conecta?i la universul acesta al mamelor.Atunci c?nd o femeie ?ncepe s? le spun? celor din jur c? este ?ns?rcinat?, se simte uneori de parc? ar fi p??it pe un teren minat. Pentru fiecare ?ntrebare posibil? legat? de ea ?i de copilul ei, exist? cel pu?in dou? ?coli opuse de g?ndire. Fiecare ?coal? de g?ndire ??i consolideaz? principiile prin intermediul unui atac la adresa ?colii ?inamice“, cu previziuni ?nfrico??toare privitoare la ceea ce se va ?nt?mpla dac? mama va c?dea prad? influen?ei acesteia. Au ap?rut o mul?ime de c?r?i care le ?ndeamn? pe mame s? urmeze regulile sau instruc?iunile personale ale autorilor, deoarece acestea, chipurile, le-ar u?ura munca. Dar c?t de util este un set de reguli? Tr?im ?ntr-o societate tolerant?, iar dreptul de a alege este o consecin?? pre?ioas? a acestui fapt. Totu?i, mamele se simt adesea etichetate ?n func?ie de alegerile pe care le fac ?i respinse de femeile care au luat decizii diferite. Autoarea ?ncearc? ?ns? s? ne spun? c?, ?n spatele alegerilor noastre individuale, exist? teme fundamentale, comune mai tuturor mamelor. Le ?mp?rt??im oriunde am locui ?i indiferent de epoc?. Rolul de mam? se concentreaz? asupra dragostei pe care o ofer? copilului s?u. Cartea ??i propune s? ofere pe de o parte ?ncuraj?rile de care au at?ta nevoie mamele, pe de alta, un reper ferm pentru oricine ?ncearc? s? le ?n?eleag?.

ntmplri reale despre oamenii i experienele care aduc linite sufleteasc i bucurie femeilor Cu toii avem de nfruntat adversiti din cnd n cnd. Cu toii suntem uneori triti. Cu toii suntem cteodat prea ocupai, prea mulumii de noi nine sau prea apsai de povara propriilor probleme ca s mai apreciem lucrurile pozitive din vieile noastre. Colecia Poveti adevrate“ i aduce cazuri reale, ntmplri din viaa unor oameni obinuii, ce ne vorbesc despre curaj i buntate, despre binecuvntrile i miracolele vieii, amintindu-ne c nu suntem singuri, c putem rzbate chiar i n cele mai ntunecate zile, c nc exist buntate n lume. O nmormntare i o coresponden prin e-mail readuc mpreun dup zeci de ani o familie nstrinat de divor. S mplineti patruzeci de ani nu nseamn renunarea la orice scop n via, ci poate fi momentul n care s ncepi a avea grij i de tine, nu doar de familia ta. Dup multe lecii dureroase, vei descoperi c este mai bine s fii tu nsi dect s ncerci a fi Iubita Perfect. 42 de ntmplri adevrate despre dragoste, prietenie i puterea femeilor de a merge mai departe.

Vrei s? afli secretul suprem al s?n?t??ii ?i al frumuse?ii? Nu-l c?uta ?n cutia cu medicamente, caut?-l aici!Apel?nd la doar c?teva schimb?ri de regim alimentar:vei ob?ine o str?lucire tinereasc? a pieliivei sc?pa de acnee, petele de pe ten ?i ridurivei avea un p?r cu un luciu s?n?tos ?i unghii tarite vei descotorosi de kilogramele ?n plus ?i nu vei mai calcula niciodat? caloriile!?Nu-mi place s? ?in diet?. ?mi place s? m?n?nc s?n?tos ?i tocmai ?n asta const? filosofia lui Kim. E genial?.“ – Drew BarrymoreKimberly Snyder, nutri?ionist? ?i expert? ?n ?nfrumuse?are, este cunoscut? ?n lumea celebrit??ilor din industria divertismentu-lui, pe care le ajut? s? arate excep?ional. Acum ai ?i tu posibilitatea s? beneficiezi de tratamentul vedetelor.Kim avea probleme cu p?rul aspru, st?ri de disconfort fizic ?i o burtic? ?nc?p???nat?, p?n? c?nd a ?nceput s? c?l?toreasc? prin lume ?i a aflat secrete ale frumuse?ii vechi de c?nd lumea.Astfel a descoperit c? ceea ce m?n?nci constituie cel mai bun produs pentru frumuse?e ?i a elaborat un program de anvergur? care cur??? organismul de toxine astfel ?nc?t s? po?i ar?ta splendid ?i s? te sim?i minunat.?Cartea lui Kimberly Snyder este o lectur? obligatorie, care scoate ?n eviden?? importan?a introducerii ?n alimenta?ie a c?t mai multor legume ?i fructe. Ea ?i ?nva?? pe cititori cum s? valorifice la maximum ceea ce m?n?nc?.“ – Dr. Mehmet Oz

ntmplri reale ale unor oameni obinuii care te vor nva s apreciezi frumuseea vieiiCu toii avem de nfruntat adversiti din cnd n cnd. Cu toii suntem uneori triti. Cu toii suntem cteodat prea ocupai, prea mulumii de noi nine sau prea apsai de povara propriilor probleme ca s mai apreciem lucrurile pozitive din vieile noastre. Colecia Poveti adevrate“ i aduce cazuri reale, ntmplri din viaa unor oameni obinuii, ce ne vorbesc despre curaj i buntate, despre binecuvntrile i miracolele vieii, amintindu-ne c nu suntem singuri, c putem rzbate chiar i n cele mai ntunecate zile, c nc exist buntate n lume.Un diagnostic necrutor i o vindecare miraculoas. O femeie care, atunci cnd dezndejdea provocat de singurtate i de dificultile financiare e gata s o copleeasc, descoper, datorit bieelului su de ase ani, ct de norocoas e, de fapt, i c un tort de cear poate fi cel mai frumos cadou. O nunt pe care nici mcar accidentul care l las pe mire fr mini i fr un picior nu o poate opri. ... de ntmplri adevrate care i vor nclzi inima, i vor ridica moralul i te vor nva s preuieti bogiile din viaa ta.

Auzim adesea pe c?te cineva spun?nd, Via?a mea e un roman! Dar c??i dintre noi au curajul s? zugr?veasc? ?n cuvinte ?i s? pun? pe h?rtie ceea ce li s-a ?nt?mplat de-a lungul anilor?Elena Dican este unul dintre foarte pu?inii care ?i-au transformat amintirile ?ntr-un roman. Domnia-sa nu numai c? a trecut testul curajului, dar a ?i dovedit c? are toate calit??ile necesare pentru a duce un astfel de proiect la bun sf?r?it: u?urin?a de a construi scene memorabile, de a da via?? fiin?elor evocate, cre?nd personaje veridice, gata s? sar? din pagin? ?n via?a real?, precum ?i capacitatea de a medita pe marginea celor v?zute, auzite, experimentate ?i rememorate.?n acest fel, scrierea Elenei Dican creeaz? nu un jurnal al vie?ii sale, ci un adev?rat roman, cu toate valen?ele ?i atributele romanului, dar care p?streaz? ?n acela?i timp ?i valoarea de document al vremurilor ceau?iste ?i al vremurilor de azi. Prin mijloacele specifice acestei specii literare, autoarea direc?ioneaz? cu mare pricepere curiozitatea ?i imagina?ia cititorului c?tre mesajul pe care ?l are de transmis.Un mesaj plin de c?ldur?, de umanitate, de ?ncredere ?n via?? ?i de recuno?tin?? pentru ceea ce este frumos ?i atr?g?tor pe aceast? lume.

Cafeaua fierbinte coboar i urc n acelai timp, ceaca se umple, pereii rotunzi se nclzesc, Tante Dante (din prun) simte cldura i se trezete, Nea Tza simte n nri aburul cafelei i deschide ochii, midiile snt deja fierbini, Tante Dante ateapt cuminte, n prun, s fie servit. De ani de zile, n fiecare diminea, mblnzitorul privete amuzat cum cafeaua fierbinte readuce la via imaginea inscripionat pe ceaca de cafea, mblnzitorul privete cum, simind cldura cafelei, Tante Dante i Nea Tza ncep s se mite de fiecare dat dup acelai scenariu, adresndu-i din fotografia aceea fierbinte aceleai cuvinte, de ani i ani de zile:— Bun dimineaa, Tante Dante!— Bune midii, Nea Tza!“

O sut? cincizeci de mii la peluze e una dintre cele mai puternice c?r?i scrise ?n perioada postsocialist?. E o carte care, la fel ca ?i Tratat de Tanatofobie sau ?oboloniada (de Steliana Grama) va bulversa, cu siguran??, clasamentele literaturii contemporane. Doar c?, spre deosebire de celelalte dou? c?r?i, tragem n?dejdea c? cei care fac critic? literar? nu vor str?mba din nas ?i o vor citi acum. Iar dac? acest lucru nu se va ?nt?mpla, suntem siguri c? peste ani se va g?si cineva care o va descoperi ?i o va aprecia la justa valoare. (Dumitru Crudu)Diana Iepure e o poet? matur? ?i complet?, textele ei sunt scrise bine ?i controlate, iar cartea unitar? adun? ?i formeaz? o lume proprie, ceea ce e foarte important pentru un poet, o lume contradictorie ?n raport cu titlul c?r?ii. Un experiment interesant, cu r?d?cini ad?nci ?n .md, care m? face curios ?n leg?tur? cu urm?torul proiect al Dianei Iepure. (Mihail Vakulovski)Poezii ca ni?te scrisorele sau file de jurnal simulat adolescentin. Cele mai bune mostre, ?lefuite ?i frizate exact c?t s? nu par? prea aranjate, sunt parc? inspirate de noua sinceritate sau, ?i mai bine, de experien?ele holistice, intime ale performatismului. Diana Iepure este valoroas? pentru c? reu?e?te s? scape influen?elor. Uneori, e bine ca poe?ii s? stea mai mult ?n cas?, s? c?nte la pian, s? vad? c?t mai rar al?i poe?i. (Felix Nicolau)

Zece basarabeni pentru cultura rom?n? face parte dintr-un proiect mai amplu numit Interviuri cu tinerii dintre milenii. Anul 2000 era considerat unul mistic ?i chiar apocaliptic, s-a vorbit ?i s-a scris foarte mult despre aceast? cifr? plin? de simboluri, oricum, atunci treceam nu doar dintr-un secol ?n altul, ci ?i dintr-un mileniu ?n altul. Cum erau tinerii care au tr?it aceste momente, ce f?ceau, cum g?ndeau, ce proiecte de viitor aveau? – cartea aceasta ne r?spunde la aceste ?ntreb?ri-st?ri. Tinerii ale?i pentru dialoguri erau ?n focul ac?iunii, ?n v?rf, iar acum fiecare e o certitudine, nici unul nu a tr?dat speran?a investit? ?n ei, chiar dac? soarta lor – inevitabil – s-a schimbat de atunci.Dumitru Crudu nu mai scrie poezie, ?n schimb, acum a debutat ?i ca romancier ?i e unul din cei mai aprecia?i dramaturgi contemporani, piesele sale fiind puse ?n scen? pe toate continentele, ceea ce se ?nt?mpl? ?i cu piesele Nicoletei Esinencu, care atunci ?nc? nu debutase ?n volum, de?i textele ei erau jucate pe scena unor teatre de prestigiu at?t din Rom?nia, c?t ?i din Rusia, SUA, Germania, iar acum are c?r?i publicate ?i aici, ?i peste hotare. ?tefan Ba?tovoi a devenit ieromonahul Savatie, poetul deosebit de talentat dintre milenii s-a c?lug?rit, ?i-a f?cut o editur? ?i a ?nfiin?at ?i o revist?, iar c?r?ile sale de dup? c?lug?rire, romane ?i eseuri existen?iale, sunt poate cele mai citite c?r?i, cel pu?in asta spun v?nz?rile. Alexandru Vakulovski nu mai e debutantul furios care demonstreaz? prin c?r?ile sale de debut (3!) c? se poate scrie ?i altfel, revolu?ion?nd limbajul ?n literatura rom?n?. ?ntre timp, trilogia Letopizde? a fost publicat?, scriitorul edit?nd ?i c?teva c?r?i de poezie, iar piesele sale de teatru au fost traduse ?i editate ?n antologii din str?in?tate, unde au fost dramatizate, poeziile sale fiind selectate ?i pentru antologia de poezie din SUA, New European Poets, cea mai recent? carte a sa fiind romanul 157 de trepte spre iad sau Salva?i-m? la Ro?ia Montan? (Editura Cartier, 2010). Vasile Ernu a lucrat la una dintre cele mai mari edituri din Rom?nia, a editat o carte de mare succes (N?scut ?n URSS, Editura Polirom, 2007), tradus? ?n mai multe limbi, iar pe a doua a publicat-o direct ?n str?in?tate. Pavel P?duraru ??i continu? lupta ziaristic?, dar ?ntre timp s-a afirmat ca poet ?i a publicat ?i un roman destul de controversat, care a provocat multe discu?ii. Mito? Micleu?anu este, al?turi de Florin Braghi?, fondatorul ?i realizatorul ?Planetei Moldova“. ?ntre timp, Florin s-a concentrat pe munca de designer, iar Mito? pe literatur?, edit?nd trei c?r?i ?i devenind una dintre cele mai sigure voci literare. Roman Tolici este unul dintre cei mai aprecia?i arti?ti plastici tineri, expun?nd mai mult ?n str?in?tate dec?t acas? – la Praga, Strausberg, Celje, Berlin. Super-boxerul Octavian ??cu a devenit un om de ?tiin?? la fel de st?p?n pe noile instrumente de munc?, care scrie c?r?i de istorie ?i lucreaz? la multe proiecte valoroase. Iar Zdob ?i Zdub este una dintre cele mai populare ?i mai originale forma?ii de limb? rom?n?, c?nt?nd la prestigioase festivaluri europene, ?n turnee de promovare a albumelor sau pur ?i simplu ?n concerte, purt?nd marca unui nou stil: hardcore moldovenesc.Ce-i une?te pe ace?ti arti?ti ?nc? tineri? ?n primul r?nd, locul na?terii, to?i fiind rom?ni basarabeni, apoi limba ?n care creeaz?, to?i cei ?zece“ intervieva?i trec?nd Prutul ?i activ?nd ?n cultura rom?n?. Interviurile sunt splendide, Mihail Vakulovski fiind un maestru ?n domeniu, iar r?spunsurile sunt deschise, directe, lipsite de orice fel de inhibi?ii. O carte cu siguran?? interesant? ?i pentru cititorii dintre mileniile trei ?i patru. Lectur? pl?cut?!

Darwin, ?nsan dahil tüm canl? türlerinin do?al se?i-lim yoluyla bir ya da birka? ortak ata-dan evrildi?ini ?ne sürmü? ve o günün ?artlar?na g?re bu teoriyi destekleyen pek ?ok kan?t sunmu?tur. Darwin'in fikirleri üzerine in?a edilen modern evrim teorisi, bugün biyoloji biliminin temeli ve birle?tirici ??esidir. Evrimin ger?ekle?ti?i ger?e?i Charles Darwin'in ya?ad??? d?nemde, do?al se?ilim teorisinin evrimin ana a??klamas? oldu?u ise 1930'lu y?llarda bilim dünyas? taraf?ndan kabul g?rmü?tür. Darwin'in orijinal teorileri modern evrimsel biyolojinin temelini olu?turmakta, hayat?n ?e?itlili?i üzerine birle?tirici bir mant?ksal a??klama sunmaktad?r. Darwin'in Hayat? da dahil Evrim teorisi ve türlerin k?keni eserini tüm y?nleriyle ele alan bu ba?ucu eserini mutlaka okuman?z? ?neriyoruz.. DARW?N K?MD?R? ?nsan dahil tüm?canl??türlerinin?do?al se?ilim?yoluyla bir ya da birka??ortak atadan?evrildi?ini??ne sürmü? ve o günün ?artlar?na g?re bu teoriyi destekleyen pek ?ok kan?t sunmu?tur.?Darwin'in fikirleri üzerine in?a edilen modern?evrim teorisi, bugün?biyoloji?biliminin temeli ve birle?tirici ??esidir. Evrimin ger?ekle?ti?i ger?e?i Charles Darwin'in ya?ad??? d?nemde, do?al se?ilim teorisinin evrimin ana a??klamas? oldu?u ise 1930'lu y?llarda bilim dünyas? taraf?ndan kabul g?rmü?tür.?Darwin'in orijinal teorileri modern evrimsel biyolojinin temelini olu?turmakta, hayat?n ?e?itlili?i üzerine birle?tirici bir mant?ksal a??klama sunmaktad?r. Darwin'in?do?a tarihine?duydu?u ilgi, ?nce?Edinburgh ?niversitesi'nde?t?p, sonra?Cambridge ?niversitesi'nde?teoloji?okurken geli?ti. Beagle?gemisinde yapt??? be? senelik yolculuk s?ras?nda, zaman?n me?hur jeolo?u?Charles Lyell'?n ortaya att???, ge?mi?teki jeolojik süre?lerin bugünkülerle ayn? oldu?unu savunan teoriyi destekleyecek pek ?ok g?zlem yapt? ve iyi bir jeolog olarak ünlendi.?Ayn? yolculukta, canl?lar?n co?rafi da??l?m? ve?fosiller?üzerine yapt??? dikkatli g?zlemler sonucunda, türlerin birbirine d?nü?ümüyle ilgilenmeye ba?lad? ve 1838'de?do?al se?ilim?fikrini geli?tirdi.?Daha ?nce benzer fikirlerin "sapk?nl?k" olarak nitelendirildi?ini ve bast?r?ld???n? g?rmü? oldu?undan, uzun süre fikirlerini en yak?n arkada?lar? d???nda kimseye a?mad?.?Olas? itirazlara en iyi ?ekilde cevap verebilmek i?in ara?t?rma yapmaya ve kan?t toplamaya ba?lad?.?1858'de?Alfred Russell Walla-ce'dan ald??? bir mektubu okuyunca, Wallace-'?n da kendisininkine benzer bir teori geli?tirdi?ini anlad?, ve nihayet teorisini yay?mlamaya karar verdi. 1859'da yay?mlad????On the Origin of Speci-es?(Türlerin K?keni ?zerine) adl? kitab?, canl?lar?n ortak atalardan evrilerek ?e?itlendi?i fikrinin geni? kabul g?rmesini sa?lad?. Daha sonra yay?mlad????The Descent of Man, and Selection in Relation to Sex?(?nsan?n Türeyi?i, ve Cinsiyete Mahsus Se?ilim) kitab?nda insan evrimini ve cinsel se?ilim fikrini inceledi.?The Expression of the Emotions in Man and Animals (?nsan ve Hayvanlarda Duygular?n ?fadesi) adl? kitab?nda ise insanlar?n ve hayvanlar?n duygular?n? ifade edi? ?ekilleri aras?ndaki benzerlikleri ortaya koydu.

Adler i?in Freud’dan ayr?ld?ktan sonraki y?llar olduk?a üretken ge?mi?tir. Bireysel psikoloji derne?i h?zla büyümü? ve Adler ?nemli yay?mlar yay?mlam??t?r. Bu süre i?inde olduk?a geli?tirdi?i kuram?na “Bireysel Psikoloji” ad?n? vermi?tir. Adler de Freud gibi 1. Dünya sava??ndan ?nemli ?l?üde etkilenir. Bu s?rada ciddi ekonomik s?k?nt?lar ya?aman?n yan?nda Adler kuram?nda da kimi ?nemli de?i?ikliklere gitmi?tir. Sosyal ilgi ve merhametin insandaki motivasyonunun k??e ta?lar? olabilece?ini belirtmi?tir.? Bu kitapta , moden psikolojinin kurucular?ndan birisi olan Alfred Adler'in tüm moden psikoloji ?al??malar?n?n bir ?zetini ve hayat hikayesini bulacaks?n?z.. ?Adler kendi g?rü?lerini ?ok daha iyi yans?taca??n? dü?ündü?ü “Bireysel Psikoloji” ismini se?ti. Freud ve Adler’in birbirleriyle anla?amaman?n tek nedeni fikir ayr?l?klar? de?ildi. Bu antla?mazl???n ve ayr?l???n tek nedeni de birbirlerini sevmemeleriydi. Ki?ilikleri bak?m?ndan pek birbirlerine benzemiyorlard?. Bu antla?mazl?klar ve ayr?l?ktan sonra Freud ve Adler aras?ndaki ili?ki birbirlerine kar?? olduk?a sert bir tutum i?inde kald?lar. Freud’un Adler’e olan ?fkesi hi? dinmemi? ve Adler’in ?lümü haberini ald???nda bu habere üzülen bir arkada??na “Senin Adler’e duydu?un sempatiyi anl?yorum. Viyana’n?n k?yünde do?mu? Yahudi ?ocuk i?in Aberdeen’de ?lmek duyulmam?? bir ba?ar? ve onun ne kadar ileri gitti?inin kan?t?d?r. Dünya, psikanalize kar?? ??kma hizmetinden ?türü onu ger?ekten zengin bir bi?imde ?düllendirdi” diyerek kar??l?k vermi?tir. Adler i?in Freud’dan ayr?ld?ktan sonraki y?llar olduk?a üretken ge?mi?tir. Bireysel psikoloji derne?i h?zla büyümü? ve Adler ?nemli yay?mlar yay?mlam??t?r. Bu süre i?inde olduk?a geli?tirdi?i kuram?na “Bireysel Psikoloji” ad?n? vermi?tir.

The Wizard was written in the year 1896 by Henry Rider Haggard. This book is one of the most popular novels of Henry Rider Haggard, and has been translated into several other languages around the world.This book is published by Booklassic which brings young readers closer to classic literature globally.

Un incredibile tornado si abbatte sul Kansas travolgendo la fattoria della piccola Dorothy e trasportandola, insieme con il suo cagnolino Toto, in un paese lontano e sconosciuto. Qui, dopo aver schiacciato la malvagia Strega dell'est, la bambina è accolta come un'eroina dal popolo che la megera teneva in ostaggio. Ma per tornare a casa Dorothy dovrà affrontare mille avventure accompagnata da uno Spaventapasseri, un Taglialegna di Latta e un Leone Vigliacco. Insieme sperano di incontrare il potente Mago di Oz nella splendida città di Smeraldo, l'unico che si dice sarà in grado di aiutarli.