G?nde?ti exagerat de mult ?nainte de a ac?iona? E?ti ?nclinat s? faci previziuni negative? ??i faci griji c? e posibil s? se ?nt?mple ce poate fi mai r?u? Te afecteaz? prea tare feedbackul negativ? E?ti foarte autocritic? Dac? r?spunsul este afirmativ, suferi de anxietate. Vestea bun? este c? po?i ?nv??a s? ??i gestionezi capcanele anxiet??ii – ezitarea excesiv? ?nainte de a ac?iona, reflectarea ?ndelungat? ?i ?ngrijorarea, perfec?ionismul paralizant, teama de feedback ?i critic? ?i evitarea (inclusiv procrastinarea). R?spunde mai ?nt?i la chestionarele care te vor ajuta s? apreciezi ?n ce stadiu te afli ?n raport cu un blocaj specific anxiet??ii, apoi afl? ce schimb?ri de g?ndire ?i modific?ri comportamentale ??i recomand? autoarea. Bazate pe principiile terapiei cognitiv?comportamentale, acestea pot fi folosite ?n via?a de zi cu zi pentru a dep??i blocajele ?i a avea succes ?n rela?ii, at?t ?n via?a personal?, c?t ?i ?n cea profesional?.

Un angajat cu experien?? ajunge s? ia decizii financiare nes?buite, repet?nd, f?r? s? ?tie, istoria t?t?lui s?u, un parior "ratat" pe care nici m?car nu-l cunoscuse. O t?n?r? depresiv? vrea s? se sinucid? prin "evaporare", pentru ca mai apoi s? afle c? bunica ei supravie?uise camerelor de gazare de la Auschwitz. Un b?iat e cuprins de senza?ii inexplicabile de frig, f?r? s? ?tie c? unchiul s?u murise ?nghe?at.?Cartea de fa?? vorbe?te despre acele fobii, depresii ?i g?nduri obsesive care ne cople?esc f?r? s? ne d?m seama de unde ni se trag. Combin?nd cercet?rile din neuro?tiin?e cu interven?iile specifice constela?iilor familiale, autorul demonstreaz? ?n ce fel uneori ajungem s? mo?tenim ?i s? retr?im, ?n mod incon?tient, suferin?ele ?i traumele nerezolvate ale str?mo?ilor. Cititorul are la ?ndem?n? c?i utile pentru eliberarea de traumele mo?tenite pe cale transgenera?ional?. Aceste tehnici merg de la identificarea anxiet??ilor mascate dup? cuvinte ?i comportamente aparte p?n? la genogram?, dialogul imaginar cu str?mo?ii ?i eliberarea, prin compasiune, de suferin?ele genera?iilor trecute.

Pornind de la celebra sentin?? dostoievskian? – ?Dac? Dumnezeu nu exist?, atunci totul este permis" – unii au depl?ns declinul autorit??ilor religioase ?i al idealurilor morale, iar al?ii au conchis c? singurul principiu de via?? care ne r?m?ne este cel al luptei pentru supravie?uire, observ? Fromm. Ca r?spuns la bulversarea valorilor din secolul trecut, cartea de fa?? aduce argumente filosofice ?i socio-psihanalitice pentru o ?ntoarcere a omului la sine, pentru o nou? "art? de a tr?i". Etica "umanist?", propus? de Fromm, se vrea o alternativ? la etica "autoritar?", motivat? de culp? ?i supunere tem?toare. Noua moral? se va ghida, astfel, dup? gradul ?n care reu?im s? ne actualiz?m poten?ialul - acesta va fi criteriul ?n func?ie de care vom decide ce ne este permis sau interzis din punct de vedere moral. C?ci, ?n loc de a ne trata propria persoan? ca pe o marf? (dup? cum ne ?ncurajeaz? "orientarea mercantil?" de ast?zi), menirea noastr? va fi s? ne realiz?m poten?ialul. "Binele" este, astfel, redefinit ca afirmare a vie?ii ?i actualizare a posibilit??ilor umane, iar "r?ul" este echivalat cu degradarea puterilor noastre omene?ti.?

Pisagor, ?ifa sanat?n?n en kutsal sanat oldu?unu s?ylemi?tir. ?ifa en kutsal sanatsa, o halde bedenle oldu?u kadar ruhla da ilgilenmelidir; ?ünkü hi?bir varl?k, en ?nemli par?as? hasta oldu?u sürece sa?l?kl? olamaz. ? ? ? ? ? ? ? ?Tyana’l? Apolionius Bu ?nemli ?al??mada, Kuantum ?yile?me, deyince ?unu anl?yoruz, kuantum fizi?i esaslar?na ve Modern bilime g?re iyile?me t?bbi kurallar? ile alternat?ve T?p, yani S?fac?l?k ??retisini birle?tiren bu kitap, ?e?itli hasta vaklar?n? ve Hastal?klara ili?kin vücuttaki ruhsal süredurumlara kuantum mekan???n?n modelleriyle yakla??m sa?layarak, grafiksel detayl? anlat?m?n? kullanarak, okura sa?l?kl? ve net bir yeni ?a??n s?fac? bilgisini kadim ??retileri kuantum mekan??iyle harmanlayarak aktarmaktad?r. Buna g?re, bu ?al??man?n amac?, zihin-beden-ruh bütünlü?ünü sa?lamaya deniyor ve mutlu olman?n tek ?art?n?n, ?al??ma boyunca, bu ü?ünün birli?inden ge?ti?ine inan?l?yor. Buradaki "iyile?me"den kas?t ise, Zihin-Beden-Ruh koordinasyonu kastedilmi?tir, yani tüm bir zihinsel bedensel ve ruhsal ?akra alanlar?n?n tam bir s?fas? konu edilmi?tir.. Hastal?klara kar?? ba????kl?k sisteminin etkileri muhakkak ki, ?a??m?zda art?k yads?namaz bir ger?ektir. Fakat ne var ki, buradaki esas ama?, hastal?klar? iyile?tirmekten ziyade, hasta olmaman?n yollar?n? aramakt?r bu esere g?re. (Daha da do?rusu "sa?l?kl? ol"ma ve “sa?l?kl? kal”ma halini ve süreklili?ini yakalamak ve bu süreklili?i hayat boyu sa?laman?n y?ntemi ara?t?r?l?yor ve analiz ediliyor..) Buradaki "hastal?k" terimi, t?bbi referanstan ?ok; yokluk, yaln?zl?k, i?sizlik, ba?ar?s?zl?k, mutsuzluk, kendini bo?lukta hissetme ve de?ersizlik gibi duygulara refere edilmektedir. Buna g?re, ?nsan sadece t?bbi hasta olmaz, fakir bir insan da hastad?r, yaln?z bir insan da! Kanser nas?l bir hastal?ksa; cimrilik, kabal?k, güvensizlik, korku, endi?e ve nefret de o oranda hastal?kt?r.. Sa?l?kl? bir insan tan?m?n? ??yle yap?yoruz hep genellikle: Kazanc?nda ve kahkahas?nda bolluk-bereket i?inde, ba??ms?z, gü?lü, ili?kilerinde mutlu, sevgiyi her daim ya?ayan ve etraf?ndakilerle payla?an, güven i?inde, sa?l?kl? ve güzel kalabilmek... ??te, bu kitab?n da yegane yaz?lma hedefi ve amac? da bunu sürekli olarak okura kazand?racak bilginin anahtar?n? vermektir. Yani, bir anlamda y?llard?r ki?isel geli?im alan?nda, s?k?a yap?lan yanl?? uygulamalar sonucunda, benzer ?al??malar?n yapt??? bal?k vermeyi ??retmek yerine, okura bal??? nas?l tutaca??n? ??retmeyi hedeflemektedir..

Interviuri aprofundate, initiate de Gallup Organization cu mai mult de 80.000 de manageri din peste 400 de companii – cel mai extins studiu de gen, realizat vreodata. Cei mai mari manageri din lume par sa aiba prea putine lucruri in comun. Ei sunt diferiti ca sex, varsta si rasa. Folosesc stiluri foarte diferite si au teluri distincte. Si totusi, in ciuda diferentelor dintre ei, marii manageri au o trasatura comuna: nu se feresc sa incalce toate regulile considerate sacre de managementul traditional. Ei nu cred ca, beneficiind de o pregatire corespunzatoare, o persoana poate realiza orice si-ar propune. Nu incearca sa-i ajute pe oameni sa-si depaseasca slabiciunile. Nu iau in seama deloc regula de aur. Dimpotriva, chiar au angajati favoriti. Aceasta carte extraordinara explica de ce fac toate acestea. Marcus Buckingham si Curt Coffman de la Gallup Organization prezinta rezultatele remarcabile ale studiului aprofundat pe care l-au facut asupra unor manageri aflati intr-o mare diversitate de situatii. Unii erau in pozitii de top. Altii erau simpli supervizori. Unii lucrau in companii aflate pe lista Fortune 500, altii aveau functii cheie in mici companii. Indiferent de pozitia lor, managerii asupra carora s-a concentrat studiul Gallup au fost invariabil cei care excelau in transformarea in performanta a talentului fiecarui angajat. Pe restransa piata a muncii de astazi, companiile se intrec in a-i gasi si a-i pastra pe cei mai buni angajati, rasplatindu-i cu bani, beneficii, promovari si stagii de instruire. Dar aceste eforturi bine intentionate omit adesea esentialul. Cheia atragerii si pastrarii angajatilor talentati este managerul aflat in ?prima linie“, adica in contact direct cu acestia. Oricat de generos ar fi salariul si oricat de celebru stagiul de pregatire, o companie care duce lipsa de manageri ?in prima linie“ va avea de suferit. Buckingham si Coffman explica modul in care cei mai buni manageri aleg un angajat mai degraba in functie de talent, decat in functie de pricepere sau experienta; felul in care acesti manageri definesc asteptarile legate de fiecare angajat, stabilind mai degraba rezultatele de atins, decat pasii de urmat; modul in care isi motiveaza oamenii, stimuland punctele forte unice ale fiecaruia, in loc de a incerca sa le amelioreze slabiciunile si, in sfarsit, felul in care marii manageri sprijina dezvoltarea cuiva, ajutandu-l sa-si gaseasca locul potrivit, nu neaparat sa urce pe treapta urmatoare a carierei. Si, poate cel mai important lucru este faptul ca, din acest studiu care initial a generat mii de intrebari diferite pentru a sonda opinia angajatilor, au rezultat douasprezece intrebari simple care reusesc sa distinga departamentele cele mai puternice ale unei companii de restul departamentelor. Cartea de fata este prima care prezinta acest fundamental instrument de masurare si care demonstreaza legatura intre opiniile angajatilor si productivitate, profit, satisfactia clientilor si rata profitului.

Robert R. Provine p??e?te f?r? team? pe c?r?ri rareori b?tute de al?i oameni de ?tiin?? – ?n c?utarea sughi?urilor, tusei, c?scatului, str?nuturilor ?i a altor comportamente umane, aparent nedemne ?i de joas? spe??. De?i multe dintre activit??ile prezentate ?n Comportamente bizare sunt contagioase, ?n aceast? privin??, niciunul dintre ele nu ?ntrece c?scatul – p?n? ?i simpla citire a cuv?ntului ne poate face s?-i c?dem prad?. Chiar dac?, adesea, ?l privim ca pe un semn de somnolen?? sau plictiseal?, c?scatul ne ofer? indicii despre devoltarea socialit??ii ?i capacit??ii noastre de a empatiza cu ceilal?i. Implacabilul s?u mecanism de transmitere ne reaminte?te c?, uneori, suntem programa?i neurologic s? ne comport?m ca ni?te simple animale de turm? incon?tiente. ?Deschide?i cartea aceasta, care se bazeaz? pe cercet?ri serioase, dar care se cite?te ca un roman poli?ist, ?i descoperi?i lucruri pe care nici nu vi le-a?i fi imaginat vreodat? despre aceste comportamente.“ Frans de Waal, profesor la Universitatea Emory ?i autor al lucr?rii The Age of Empathy(2009)

C?nd "explodezi" de furie, gesturile necugetate pot avea consecin?e pe care s? le regre?i o via?? ?ntreag?: ajungi s?-?i strici rela?iile cu cei mai buni prieteni, ??i periclitezi situa?ia de la serviciu sau chiar te ?mboln?ve?ti grav. Reac?ia pasiv?, de tipul "Rabd? ?i ?ntoarce ?i cel?lalt obraz", dar ?i exprimarea brut? a furiei (prin lovirea unor perne, de exemplu) sunt, ambele, solu?ii la fel de nes?n?toase. Dar cum altfel s? faci fa?? stresului ?i nedrept??ilor ?i cum s? ??i aperi punctul de vedere, f?r? s? pari agresiv? Influentul terapeut american Albert Ellis te ajut? s?-?i ?n?elegi mai bine credin?ele care ??i provoac? furia, s? ??i exprimi ?n moduri asertive (dar neviolente) opiniile ?n fa?a celor care te-au m?niat, dar ?i s? aplici metode de relaxare ?i de control cognitiv-comportamental al reac?iilor afective exacerbate ?i al g?ndurilor ira?ionale disfunc?ionale. Miza c?r?ii nu const? ?n a-?i reprima sau ascunde furia, ci ?n a o accepta ?i a o modula ?n forme s?n?toase, care te pot ajuta s? fii mai asertiv ?i mai echilibrat.?

Imediat ce ai anunat c eti nsrcinat, rudele, prietenii, cunoscuii, chiar i persoanele strine se grbesc s-i dea sfaturi. Pe internet gseti tot felul de informaii despre natere i creterea copiilor, unele verificate, altele mai puin, dar care adesea se bat cap n cap. Cum s-o scoi la capt n tot acest hi informaional Mari mituri despre dezvoltarea copiilor este o carte ce-i propune s demoleze ideile preconcepute, bazndu-se pe rezultatele cercetrilor tiinifice, pe dovezi, pe date statistice. Cartea dezbate fr menajamente 50 de mituri, rspunznd la ntrebri precum: Se poate prezice sexul bebeluului uitndu-te la forma corpului matern Genereaz anestezia epidural complicaii la natere S lai copilul s plng sau s-l iei n brae la cel mai mic semn de suferin S l aezi n premergtor ori s-l lai s se ridice singur n poziie biped Poate vaccinarea s induc autismul Dar consumul de zahr mi va agita copilul Pn la ce vrst este indicat alptarea mi traumatizez copilul pe via dac-i dau o palm Divorul prinilor poate distruge viaa copiilor Cu exemple din filme i seriale cunoscute, cu trimiteri la referine bibliografice de ncredere, cartea de fa reprezint un mic ghid pentru prini, extrem de util n numeroasele momente de cumpn cu care se confrunt pe parcursul creterii unui copil. Totodat, ea poate fi i un excelent suport de curs pentru cei ce se pregtesc n psihologia copilului. Ideea c un copil singur la prini este rsfat dateaz de peste un secol… cercetrile sugereaz c aceasta nu este n realitate dect un mit… Copiii singuri la prini […] au o motivaie de realizare nalt, un nivel mai ridicat al stimei de sine i relaii mai pozitive cu prinii […] i sunt similari tuturor celorlalte grupuri familiale n ceea ce privete maturitatea, spiritul de cooperare, autocontrolul, stabilitatea emoional, participarea social, extraversia i popularitatea n grupul lor de vrst.“ – Stephen Hupp i Jeremy Jewell Gemenii identici nu sunt identici din punct de vedere genetic O femeie poate rmne nsrcinat n timpul sarcinii Nu toate fetele au cromozomi sexuali XX i nu toi bieii au cromozomi XY Taii nu folosesc pedeapsa corporal mai des dect mamele Acestea i multe alte mituri sunt discutate prin prisma cercetrilor tiinifice de cea mai nalt calitate, i nu aa cum obinuim s facem noi, majoritatea prinilor, atunci cnd recurgem la intuiii, zvonuri i preri transmise din gur-n gur. Aceast carte ar trebui s se afle pe noptiera oricrui printe i consultat ori de cte ori ai dubii c faci ceea ce trebuie.“ – Michael Shermer, redactor al revistei Skeptic, editorialist la Scientific American, autor al crilor: Why People Believe Weird Things, The Believing Brain i The Moral Arc.

E?ti curios s? afli ce aduce schimbarea ?ntr-o psihanaliz?? Care este acel ingredient miraculos ce apare ?n rela?ia dintre terapeut ?i pacientul s?u, facilit?nd vindecarea acestuia din urm?? Owen Renik, ?rebelul“, a?a cum este numit de confra?ii s?i, ne invit? ?n cabinetul s?u ?i ne las? s? p?trundem delicatele ?es?turi ale colabor?rii ce se petrece acolo pe dou? planuri: con?tient ?i incon?tient. El ne ofer? imaginea unui psihanalist mai degrab? cald ?i empatic, deschis, interesat ?mpreun? cu pacien?ii s?i de eliminarea simptomelor ?i a disconfortului acestora. Cartea este construit? pe baza unor exemple clinice dintre cele mai diverse, surprinse ?n momente de cotitur? ale terapiei, Renik ilustr?nd prin intermediul lor, ?ntr-un limbaj accesibil, propria viziune asupra unor concepte de baz? ale psihanalizei.Captivant? ?nc? de la primele r?nduri, ea se adreseaz? cititorului pasionat de domeniul ?psi“, fie el profesionist sau profan. Scopul meu este s? discut de o manier? pragmatic? ?i nepreten?ioas? ceea ce, ?n experien?a mea, ar fi util ca at?t analistul, c?t ?i pacientul s? aib? ?n vedere atunci c?nd colaboreaz? ?n str?dania de a-l face pe acesta din urm? s? se simt? mai bine; ?i cred c? modul cel mai potrivit ?n care pot face acest lucru este prin a oferi o culegere de istorisiri cu t?lc, ?mpreun? cu reflec?iile mele despre ele. – Owen Renik Maturizarea intelectual? a lui Renik s-a produs ?n interiorul culturii psihanalitice care s-a dezvoltat pe parcursul ultimului secol. El o cunoa?te bine, ar fi ?n stare s? se descurce cu ochii ?nchi?i prin labirintul ei… ?nv???tura primit? e acceptat? f?r? plec?ciuni, iar dac? nu-?i are rostul, e dat? deoparte f?r? mult? ceremonie. ?ncep?nd cu prima pagin?, ne d?m seama c? ne afl?m ?ntr-un atelier de lucru, nu ?ntr-un templu. Pragmatismul lui ??i taie r?suflarea: ce ne folose?te e important, ce nu, n-are rost s? ne pierdem vremea. Chilia ce nu permite dec?t g?ndire ?nghesuit? s-a transformat ?n spa?iu deschis care cheam? noutatea. Drept-credincio?ii trebuie avertiza?i: s-ar putea s? nu mai fie niciodat? la fel ca ?nainte. – Allen Wheelis, autorul c?r?ilor How People Change ?i The Way We Are.

Lumea ?n care tr?im este tot mai schimb?toare. Tehnologia progreseaz? rapid, valorile se transform?, apar ?i dispar profesii cu o vitez? uluitoare. Cum am putea preg?ti ast?zi copilul, pentru lumea ?n care va tr?i m?ine, c?nd, poate, ceea ce pre?uim ast?zi, m?ine va fi dat uit?rii?P?rin?ii oscileaz? adesea ?ntre permisivitate ?i exigen??, ne?tiind care este strategia educa?ional? optim? pentru viitorul copiilor lor. S?-l scutim de orice efort ?i de orice responsabilitate? S?-l ?nscriem la cursuri op?ionale, ?n speran?a de a-i deschide c?t mai multe drumuri? S? insist?m pe disciplin? ?i materiile ?colare??n Calea ?nving?torului, cei doi autori recurg la numeroase exemple din via?a de zi cu zi ?i cercet?ri de ultim? or? ?i, ?ntr-un stil alert ?i atractiv, ofer? solu?ii simple. P?rin?ii nu numai c? se vor bucura mai t?rziu de roadele eforturilor lor, ci vor reu?i, prin intermediul activit??ilor desf??urate ?mpreun? cu copiii, s? creasc? coeziunea dintre ei ?i ace?tia.

Psihologia Sinelui, ?ntemeiat? de Heinz Kohut, este una dintre cele mai importante orient?ri din psihologia, psihoterapia ?i psihanaliza contemporan?. Pornind de la tulbur?rile narcisice de personalitate, frecvente ?n clinica sa din America anilor ‘50, Kohut se distan?eaz? de teoria pulsiunilor elaborat? de Freud pe baza trat?rii nevrozelor, foarte r?sp?ndite ?n Europa ?nceputului de secol. ?n centrul psihologiei sinelui se va afla linia narcisic? a dezvolt?rii psihice, pe care Kohut o consider? prioritar?. Sinele, obiectele sinelui, oglindirea, transferul narcisic iau locul principalelor concepte freudiene. Importantele modific?ri teoretice se concretizeaz? ?n ?nnoiri ale tehnicii, ?ntre care privilegierea empatiei ?n raport cu interpretarea se situeaz? pe primul plan.Sintetiz?nd ?ntreaga concep?ie a lui Kohut, prelegerile interactive sus?inute de el la Chicago la mijlocul anilor ‘70 se adreseaz? psihoterapeu?ilor, psihiatrilor, psihologilor, precum ?i tuturor celor interesa?i de cunoa?terea de profunzime a omului.

ntr-o cultur mercantil i narcisic, puini mai reuesc s triasc o iubire mplinit i autentic, stabil i satisfctoare. i aceasta, pentru c uitm adesea c iubirea, ca orice fel de art“, are nevoie de exerciiu i rbdare, de concentrare i determinare. n aceast carte clasic, Fromm exploreaz diversele chipuri ale iubirii, ncepnd cu forma ei romantic (adesea greit neleas), continund cu dragostea fratern i cea erotic i ncheind cu iubirea de sine i de Dumnezeu, precum i cu dragostea pentru prini i copii. Scris cu jumtate de secol n urm, acest ghid al ndrgostitului rtcit este mai actual ca oricnd, oferind, ntr-un limbaj limpede, ci spre un plus de intimitate, de pasiune i de rezonan afectiv. Lecia lui Fromm este c iubirea ncepe prin a oferi ceva celui drag (bucurie, nelegere, umor, curiozitate sau chiar tristee), prin a drui toate expresiile a ceea ce este viu n noi“.n anii 1970, am fost adeseori martor al felului deosebit n care Fromm i exprima iubirea. O simeam n felul n care ncepea o conversaie cu cineva. i, mai presus de toate, o simeam n felul n care se raporta la soia lui, Annis: cnd o sruta n lift, cnd i lua rmas bun, cnd o privea i o atingea. Capacitatea lui Fromm de a drui iubire poate fi resimit chiar i azi de cei care citesc Arta de a iubi.“ – Rainer Funk, psihanalist i fost asistent al lui E. FrommIubirea nu este n primul rnd o relaie cu o anumit persoan. Ea este o atitudine, o orientare a caracterului care determin relaionarea unei persoane cu lumea ca ntreg i nu doar cu un unic obiect al iubirii. Dac cineva iubete doar o alt persoan i este indiferent fa de restul semenilor si, iubirea sa nu este iubire, ci ataament simbiotic sau autocentrare amplificat.“ – Erich Fromm

Educa?ia poate fi relaxant? ?i distractiv? at?t pentru copil c?t ?i pentru p?rinte, odat? ce de?inem bagajul minim necesar de cuno?tin?e despre etapele dezvolt?rii copilului ?i un set de metode simple ?i eficiente pentru a ie?i din ?ncurc?turi precum crizele de furie ?ntr-un magazin aglomerat sau manifest?rile de gelozie ?ntre fra?i.Interactiv?, clar? ?i instructiv?, aceast? carte ne arat? cum putem stimula imagina?ia, creativitatea, vorbirea sau abilit??ile practice ale copiilor ?ntr-un mod juc?u?, cum ?i de ce s? select?m din noianul de juc?rii de pe pia?? ?i, pe scurt, la ce s? ne a?tept?m ?i cum s? interac?ion?m cu copilul ?n func?ie de v?rsta ?i de pragul s?u de dezvoltare.

Voltak olyan korok, amikor az azonos nem?ek szerelme elfogadott volt. Vajon hogy lehet, hogy most, a 21. században mégse tudunk mit kezdeni ezzel a dologgal? Miért van az, hogy sokan még ma is csak a kül?nbségeket akarják látni, legyen szó akár vallásról, b?rszínr?l vagy szexuális orientációról? Sokan óvtak attól, hogy megírjam ezt a k?nyvet. Azt mondták, nem olyan világban élünk, hogy ilyenekr?l beszélni lehessen. ?n mégis azt hiszem, hogy az emberi érzéseknek, az emberi életek tanulságainak, az ember drámáinak, dilemmáinak és ?r?meinek mindig és mindenkor helye van, mert talán ezek a legfontosabbak az életben. Remélem, hogy ez a k?nyv sokaknak jelent majd segítséget, kapaszkodót és ad er?t, hogy mindenb?l, a legnehezebb élethelyzetekb?l is van kiút. Fenntartásokkal vettem kezembe ezt a k?nyvet. Nem szeretem a klikkesedést, és vallom, hogy akkor lesz majd jó világ, ha nem kell olyan k?nyveknek születnie, mint ez a mostani. De sajnos még kell. ?rz?dik a hangomban a sértettség? Talán én is sebzett vagyok? Nem tagadom. Nem egyszer? mindennap úgy kimenni az utcára, hogy legalább egyszer ne azt halljad: ?Ott j?n az a buzi a tévéb?l!” ?n mégis mindenkinek azt tanácsolom, hogy inkább ugorjon ?ssze a gyomra egy beszólástól, minthogy egész életében ?k?lbe szoruljon a fel nem vállalt élete miatt… Amikor elkezdtem olvasni ezeket az interjúkat, beszippantott, s?t beindított a sok kül?nb?z? hang. Egyre inkább úgy éreztem, hogy az egész rólam szól. Mondatok, gondolatok, apák, anyák, hülye helyzetek, szorongások, szépségek, a vágy titokzatos tárgyai, szex, szemétség, szerelem, szatíra… Heterók, biszexek, melegek és egyéb állatfajták egyaránt megtalálják a saját mondataikat ezekben a sztorikban korra, nemre való tekintet nélkül. Leny?g?z?, hogy megismételhetetlen életeink mennyire ?sszeforrnak a t?bbiek sorsával, mások t?rténetével. Ez villanyozott fel igazán! Mert eszembe jutott az els? ?barin?m” az oviból, meg az ?ikern?vérem” a gimib?l, akivel csókolóztam, és megrémültem, mert tudtam, hogy egészen másra gondolunk csók k?zben. ?s bevillant a torna?lt?z?, ahol hideg verejtékben für?dtem k?vér kisfiúként, mik?zben a nyolcadikos srácok el?ttünk ?lt?ztek át, és disznó vicceket mesélve r?h?gtek. ?s persze el?bújt az emlékeim k?zül a jelenet, amikor Spanyolországba k?lt?ztem, és apám a gyorsforgalmi úton a reptér felé megkérdezte, hogy akkor végül is meleg vagyok-e. ?s persze az anyámnak írt levél Madridból, mert neki mégis inkább tartoztam ezzel a vallomással. Aztán az els? látogatásom a picike melegbárban, biológiak?nyvemmel a kezemben – másnap az ?t?sért feleltem… Meg a nagy csalódásom a ?legjobb barátomban”, akivel a gimiben el?sz?r lefeküdtem. ?s persze eszembe jutott a ?nagy szerelem”, ami ugyanúgy nem tudott normális lenni, ahogy az egész életem sem az. Ugye, hogy ezek a helyzetek nagyjából mindenki életébe behelyettesíthet?k? A melegek csak annyiból ?mások”, amennyiben a t?bbiek annak akarják tekinteni ?ket. Ez a k?nyv azért fontos, mert mindenki megtalálhatja benne azt, ami róla szól. Lakatos Márk

Cunoa?te-te pe tine ?nsu?i Aceast? inscrip?ie reliefat? pe frontonul templului lui Apolo din Delfi a devenit principiul fundamental al filosofiei lui Socrate. Remarc?m de altfel c? majoritatea religiilor ?i ?nv???turilor antice ne ?ndeamn? c?tre aceea?i cunoa?tere fundamental?. ?Cunoa?te-te pe tine ?nsu?i!” s-a transformat ?ntr-o maxim? ?i un ?ndemn de urmat pentru majoritatea oamenilor, fiecare urm?ndu-?i propria cale. Ce ?nseamn? s? ne cunoa?tem? Ce suntem noi ?n realitate ?i ce este de (re)cunoscut referitor la fiin?a noastr?? Care este numitorul comun al tuturor ac?iunilor noastre? Care este aspira?ia l?untric? a fiec?ruia dintre noi, pentru ce facem tot ce facem ?i care este natura adev?ratei fericiri? Toat? c?utarea noastr? se rezum? la un lucru foarte simplu: g?sirea propriei identit??i. Poate fi adev?rata noastr? identitate o stare, o manifestare sau o experien??? Toate acestea sunt trec?toare, astfel c? dac? am fi fost una din ele, am fi disp?rut odat? cu ea. Nimic din ceea ce este supus schimb?rii, nimic din ceea ce apare ?i dispare nu poate constitui esen?a noastr?. Ceea ce suntem ?n realitate este permanent aici, percep?nd schimb?rile, apari?iile ?i dispari?iile experien?elor ?i a obiectelor din ele.

Ki ne vágyna rá, hogy szeressék, elfogadják és megbecsüljék? Ki ne tenne meg bármit ezekért az értékekért? Bels? Nóra új k?nyve Utak egymáshoz cím? el?z? munkájának folytatása egy teljesen új néz?pontból: a k?nyv a ?szeret?” fogalmáról, lelki és párkapcsolati jelent?ségér?l szól. A k?nyv egyik állítása, hogy ha megismerjük és elfogadjuk a szeret?i viszonyrendszer m?k?dését, talán még élni is tudunk benne. Hiszen van úgy, hogy már nincsen út egymáshoz, hogy eltévedtünk, vagy már nem is keressük azt az utat, csak egy másikat, hogy ?sszet?rt életünk, lelkivilágunk mozaikjait újból egybeillesszük… Intimitás, érzelmek, lelki k?zelség: a hosszú távú kapcsolatokban gyakran nem éppen ezek halnak el? Pedig nélkülük szinte biztos az unalom, a megszokottság monotóniája és a boldogtalan hétk?znapok. Ilyenkor léphet be ?az a bizonyos harmadik”. A szerz? anélkül beszél a szeret?r?l, hogy pálcát t?rne f?l?tte, és inkább azt igyekszik feltárni, párkapcsolataink mely szakaszában bukkanhat fel, és milyen típusú hiányokra lehet gyógyír. Azt sem mellékes tudni, mikor szinte szükségszer?ség a megjelenése, milyen jelekb?l k?vetkeztethetünk egy ?harmadik” jelenlétére, mikor rombol, és mely esetekben lehet akár épít? a szeret?sdi.

Lehet házunk a hegytet?n, men? kocsink a garázsban, drága holmikkal telet?m?tt gardróbunk, de mindez mit sem ér, ha nincs kivel megosztani az élményeinket. Van, aki hamar megtalálja élete párját, mások csak hosszú barangolás, megannyi kanyar után. Olykor nehéz, igen. Hinni, várni, szeretni, csalódni, talpra állni, és újra bízni. De eszünkbe ne jusson sajnálni az olykor keser? tapasztalatok egyetlen percét sem, hiszen minden rossz a javunkat szolgálja – már ha levonjuk a megfelel? tanulságot a t?rténtekb?l. Akár így, akár úgy, el?sz?r ismerkedjünk meg ?nmagunkkal, és ha tisztán látunk, biztosan észrevesszük azt a jókép? idegent, aki már alig várja, hogy megszólíthasson. Na, és ekkor beindul a móka, elindul k?z?s utunk. Addig pedig nincs más dolgunk, mint alaposan felkészülni a témából: Mit?l vonzó egy n? a pasik szemében? Mit hangsúlyoznak a férfiak ismerkedéskor? Miért fontos az els? randi? Tényleg édesapánk arcát keressünk a partnerünkben? Most akkor a hasonló a hasonlónak ?rül, vagy az ellentétek vonzzák egymást? Fogós kérdések, ugye? MEGYERI ZSUZSA D?RA párkapcsolati kisokosa a pszichológia t?rténetének legizgalmasabb kísérleteit, legérdekesebb kutatásait és felismeréseit gy?jti egy csokorba. Az eredmények szórakoztató és t?rténetekben b?velked? bemutatásával segít, hogy mi magunk is levonhassuk a ránk vonatkozó k?vetkeztetéseket, és az els? randitól a gyerekvállalásig a legt?bb nehéz helyzetet csillagos ?t?sre oldjuk meg – hiszen az élet párban szép!

Sigmund Freud este considerat p?rintele psihanalizei. N?scut ?n 1856, a profesat ca fiziolog, medic ?i psiholog ?i ?i-a petrecut cea mai mare parte a vie?ii la Viena. Ideile sale inovatoare sunt legate de incon?tient, refulare, interpretarea viselor ?i metoda clinic? de tratament prin dialog. ?n acest volum ve?i g?si fragmente relevante din cele mai importante lucr?ri ale sale. Seria Lec?ii de via?? din The School of Life alege c?te un mare g?nditor ?i pune accentul pe acele idei ale sale care au o ?nsemn?tate profund? pentru noi, cei de ast?zi. C?r?ile din aceast? serie demonstreaz? c? voci importante din trecut ?nc? au lucruri fundamentale de transmis genera?iilor actuale.

Friederich Nietzsche a fost un important filosof german, poet ?i critic al culturii. E celebru datorit? conceptului de ?voin?? de putere“, prin intermediul c?ruia a contestat etica tradi?ional?. N?scut ?n 1844 l?ng? Leipzig, Germania, a inspirat, prin intermediul teoriilor sale, oameni din toate domeniile, de la dansatori ?i poe?i la psihologi ?i revolu?ionari sociali?ti. ?n acest volum veti g?si fragmente din lucr?rile sale cele mai importante. Seria Lec?ii de via?? din The School of Life alege c?te un mare g?nditor ?i pune accentul pe acele idei ale sale care au o ?nsemn?tate profund? pentru noi, cei de ast?zi. C?r?ile din aceast? serie demonstreaz? c? voci importante din trecut ?nc? au lucruri fundamentale de transmis genera?iilor actuale.

Exist? numeroase idei preconcepute cu privire la psihanaliz? – c? este opera unui singur om, Sigmund Freud, ?i se practic? la fel ca acum un secol, psihanaliza este preocupat? doar de sexualitate, s-a demodat, c? este un fel de cult ezoteric ?n care trebuie s? fii ini?iat, ?i lista ar putea continua. ?n lucrarea de fa?? autorii prezint? ideile centrale ale celor mai reprezentativi psihanali?ti contemporani, oferind at?t o perspectiv? istoric? asupra ideilor psihanalitice, c?t ?i o compara?ie ?ntre diferitele curente. Plec?nd de la presupozi?ia c? cititorul nu este deloc familiarizat cu aceste teme, cartea ofer? o introducere ?n diferitele ?coli teoretice, explic?nd aspectele clinice la care acestea au fost receptive ?i c?teva dintre conceptele lor de baz?, precum ?i ilustr?ri clinice ale suferin?elor umane pe care aceste curente teoretice ?ncearc? s? le clarifice. Astfel, cititorul reu?e?te s? ?ntrevad? fragmentul de experien?? uman? ascuns ?n spatele conceptelor psihanalitice. Formul?rile ?n termeni psihanalitici devin formul?ri despre oameni reali, despre modul lor de a??i organiza experien?ele, despre dificult??ile pe care le ?nt?mpin? ?n via??.

In this series of commentaries J. Krishnamurti, one of the great thinkers of our time, touches upon many human problems—ourhopes, our fears, our illusions, our beliefs, our prejudices—and in the simplest language seems to pierce to their roots.“The sheer simplicity is breathtaking. The reader is given, in one paragraph, often in one sentence, enough to keep him exploring, questioning, thinking for days.” –Anne Morrow Lindbergh.“The insight, spiritual and poetic, of these commentaries is as simply expressed as it is searching in its demand.” –Times Literary Supplement (London).“Krishnamurti is no other than he seems, a free man, one of the first quality, growing older as diamonds do but the gem-like flame not dating, and alive in these Commentaries. It is a treasure.” –Francis Hacket, The New Republic. J. Krishnamurti was born in South India and educated in England.Hailed by many from early youth as a spiritual teacher, he rejected adulation and leadership in order to encourage spiritual freedom and understanding. He devoted his life to speaking and counseling, traveling in the U.S.A., Europe, India and other parts of the world, addressing thousands of people, always pointing the way to individual discovery of truth.These Commentaries on Living are published in three volumes:First, Second, and Third Series.