Being Called to Change is the first book in The Transformation Trilogy. This book is to help you understand the nature of change, how to recognize when it's knocking on your door, and then embrace change in your life. To embrace change effectively, and with minimal stress, Being Called to Change lays the groundwork for making lasting, massive changes that stick. Dale helps you understand how to relax more, calm down more and let go of the idea that you need to be in control of everything going on in life. In such a fashion Being Called to Change empowers you to make lasting changes from a place of grounded clarity and understanding. You will unlock the power within yourself to make positive beneficial changes in your life, business and relationships, while reducing the levels of stress that you experience day-to-day.

De ce at?t de mul?i b?rba?i le agreseaz? pe femeile pe care le iubesc ?i, mai ales, de ce partenerele maltratate se ?ntorc, totu?i, la b?t?u?ii lor? S? fie doar o consecin?? a diferen?elor de gen? Sau doar un efect al ?neputin?ei ?nv??ate“ ?i al terorii cople?itoare din sufletul victimei? Cu o experien?? clinic? de peste 25 de ani ?n psihoterapia persoanelor abuzate, David Celani eviden?iaz? caren?ele teoriilor actuale asupra agresivit??ii ?n cuplu ?i reg?nde?te, la un nivel mai profund, sensibila tem? a violen?ei domestice.Psihologul american aplic? teoria rela?iilor de obiect (Fairbairn), pentru a demonstra c? femeile b?tute se simt incon?tient atrase de partenerii b?t?u?i. Aceast? atrac?ie paradoxal? este explicat? prin tulbur?rile de personalitate care ?i-au pus amprenta asupra victimelor abuzate ?i neglijate ?n copil?rie. Complementar, cartea analizeaz? ?i personalit??ile narcisice ale abuzatorilor care ??i acoper? teama de abandon prin controlul excesiv ?i brutal al consoartelor.?n fine, Celani ofer? o serie de repere utile pentru psihoterapia pacientelor maltratate. Un tratament eficient va trebui s? ?nl?ture, cu mult tact, tiparele autodistructive ale victimelor, adic? acele ?patternuri“ bazate pe teama de abandon ?i pe fascina?ia fa?? de promisiunea unei viitoare iubiri oferite de agresorul care pare s?-?i regrete fapta sau de noi parteneri la fel de violen?i.

Modul de via?? ne influen?eaz? performan?ele creierului? Zeci de studii de specialitate citate ?n aceast? carte o demonstreaz?: ?mpletirea activit??ilor intelectuale, fizice ?i sociale este cea mai bun? arm? ?mpotriva uzurii cerebrale normale. Nu suntem lipsi?i de resurse ?n fa?a ?naint?rii ?n v?rst? ?i a bolilor. Da: memoria, aten?ia, func?iile executive, emo?iile, performan?ele cognitive pot fi ?mbun?t??ite prin alimenta?ie, sport, muzic? ?i cultivarea rela?iilor sociale. Muzica amelioreaz? judecata, ne face mai altrui?ti ?i diminueaz? durerea. Unele activit??i individuale, precum lectura sau c?utarea activ? de informa?ii pe internet pot fi foarte stimulante. Iar o alimenta?ie echilibrat?, bogat? ?n vitamina E, care are o important? ac?iune antioxidant?, este indispensabil?. Nu uita?i: ?i creierul are nevoie s? fie antrenat!

Credin?a poate face via?a ta exact a?a cum tu o visezi! Crede ?n Dumnezeu ?i ?n tine a?a cum deschizi ochii ?n zori, cum vezi lumina zilei... ?i spune: ?e at?t de bine c? pot privi lumina acestei zile ?i e at?t de bine c? Dumnezeu este ?ntotdeauna cu mine“. Credin?a ??i poate schimba via?a ?i tot ce te ?nconjoar? pe tine ?n acest moment al vie?ii tale...Aceast? carte ?ncearc? s? aduc? lumin? ?n existen?a noastr?, s? produc? o mai mare deschidere c?tre credin?? ?i spiritualitate, s? ne fac? s? ne ?n?elegem prezentul; dar mai cu seam? ne ?nva?? s? ne f?urim viitorul.O carte scris? ?ntr-un limbaj accesibil tuturor, care nu trateaz? ?n mod special teme religioase, ci ne ?nva?? s? vedem credin?a care trebuie s? ne c?l?uzeasc? ?n via?? mai mult dec?t auzim ?n biserici, citim ?n c?r?ile religioase sau urm?rim ?n exemplele ?nal?ilor clerici.

Frica de boal? este resim?it? acut de 15% dintre rom?ni ?i doar teama de ?omaj o dep??e?te ?ntrun top autohton al ?ngrijor?rilor, arat? o anchet? sociologic? din 2014. O dovad? ?n plus a relevan?ei grijii pentru s?n?tate o constituie preocuparea actual? pentru alimenta?ia ?eco" ?i diete, dar ?i cultul corpului s?n?tos ?i zvelt. Totu?i, c?nd grija fireasc? pentru s?n?tate ajunge s? ne domine g?ndurile, tulbur?ndune cursul normal al vie?ii, e semn c? am putea suferi de o ?tulburare hipocondriac?". Mersul frecvent de la un doctor la altul (dublat de ne?ncrederea fa?? de diagnosticul primit), izolarea social?, interpretarea gre?it? semnelor corpului, igiena compulsiv? ?i suspiciunea fa?? de toxicitatea alimentelor afecteaz? considerabil via?a ipohondrului, dar ?i a rudelor sale. Cartea de fa?? arat? cum ia na?tere frica patologic? de boal?, ce consecin?e are ?i cum poate fi dep??it? prin autoanaliz?, sugestii pozitive, tehnici de relaxare, vizualizare ?i gestionare a stresului, ?i, mai ales, prin restructurarea g?ndirii ira?ionale ?i ?magice".

Prima petrecere, Od? unui ?erve?el sau Fusti?a de balerin? sunt doar o parte dintre pove?tile amuzante ?i pline de tâlc istorisite cu har ?i empatie de cele trei specialiste în terapia psihanalitic?. Tehnicile ?i conceptele psihodinamice sunt introduse prin intermediul unor experien?e de cabinet, dar ?i al unor secven?e din via?a personal? a autoarelor americane. Doliul ?i transferul, refularea ?i fenomenele tranzi?ionale, Supraeul ?i sus?inerea, interpretarea ?i disocierea — toate prind contur, cu ajutorul unor viniete sugestive ?i al unor explica?ii teoretice clare ?i accesibile celor interesa?i de psihanaliz?, psihoterapie ?i cunoa?tere de sine. Cartea poart? cititorul într-o c?l?torie ce se întinde de la anecdote vesele ?i juc?u?e la pove?ti curajoase sau la melancolice elegii ale suferin?ei, pierderii ?i iubirii. Fiecare eseu vorbe?te despre evenimente din vie?ile noastre, care pot fi în?elese în lumina unor concepte psihodinamice fundamentale. Povestirile noastre reflect? cum gândesc ?i lucreaz? terapeu?ii. – K.L. Malawista Volumul este excelent, se cite?te cu pl?cere ?i include istorii pline de surprize ?i desf??ur?ri nea?teptate. Iar l?muririle teoretice rotunjesc foarte bine aceste povestiri. Trebuie parcurs de to?i cei interesa?i de cunoa?terea de sine sau curio?i în leg?tur? cu mecanismele care ne fac s? func?ion?m. – Jane Hall, pre?edint? a Contemporary Freudian Society

Cum func?ioneaz? mintea noastr?? De ce facem unele alegeri ?i nu altele? Ce rol are plictiseala? Este moralitatea ?nn?scut?, sau este nevoie s? o ?nv???m? C?t de mult corupe puterea? C??tigul la loterie aduce fericirea? Dar z?mbetul? Sunt ?ntreb?ri pe care fiecare dintre noi ?i le-a pus la un moment dat, dar c?rora psihologii le-au dat un r?spuns fundamentat ?tiin?ific. ?n 15 minute psiholog este o lectur? u?oar? ?i pl?cut?, care te introduce ?n lumea fascinant? a psihicului uman, a?a cum este ea v?zut? ?i descifrat? de speciali?ti. Prin aceast? carte, autoarea realizeaz? un parcurs captivant, reu?ind s? prezinte studii ?i teorii ?tiin?ifice ?ntr-o manier? antrenant? ?i marcat? de umor. Bogatul s?u con?inut informa?ional este atent structurat ?i ?nso?it de numeroase imagini atractive, care au darul de a te ajuta s?-l re?ii mai u?or. C?nd Albert Einstein a murit, ?n 1955, creierul lui a fost scos, examinat, fotografiat ?i conservat, disp?r?nd timp de dou?zeci de ani, p?n? ?n 1978, c?nd a fost redescoperit. A fost t?iat ?n 240 de buc??i pentru examinare microscopic?, ceea ce a ?nsemnat o pacoste pentru cercet?rile ulterioare. Nu exist? nicio deosebire de m?rime ?ntre creierul lui Einstein ?i un creier ?normal". Sunt ?ns? deosebiri structurale. Lobul parietal inferior al creierului lui Einstein era cu 15% mai bine dezvoltat dec?t la al?ii [...] existau, de asemenea, mai multe conexiuni ?ntre p?r?ile creierului s?u dec?t sunt ?n mod obi?nuit.Anne Rooney I-ai administra ?ocuri electrice altei persoane, care nu e vinovat? de nicio crim?, doar pentru c? a?a ??i spune cineva s? faci? Nu? E?ti sigur? Suntem cu mult mai slabi ?n fa?a autorit??ii dec?t ne-ar pl?cea s? credem. Stanley Milgram, un psiholog de la Universitatea Yale, a fost interesat de disculparea invocat? de mul?i fo?ti nazi?ti, care au sus?inut c? ei doar s-au supus ordinelor. Psihologul a fost curios s? vad? p?n? unde ar merge oamenii supun?ndu-se ordinelor. A?adar, s-a decis s? afle.

Linda Blair, absolvent? de psihologie la Colegiul Wellesley din Massachusetts, a lucrat ?n cadrul unit??ii de comportament animal de la Medical Research Council, Universitatea Cambridge, studiind, ?mpreun? cu profesorul Robert Hinde, rela?iile dintre mam? ?i sugar la primate. A ob?inut ulterior o burs? la Harvard pentru a studia activit??ile de joc ?i dezvoltarea limbajului la copii ?i este psiholog clinician specializat ?n terapia cognitiv?.La sf?r?itul anilor 1980 a ?nceput s? ?in? prelegeri ?n ?coli ?i universit??i, pe tema adapt?rii la stresul examenelor. Particip? la emisiuni radio ?i TV ?i a publicat articole ?n The Guardian ?i ?n revista Psychologies. ?n prezent, semneaz? rubrici ?n The Times ?i ?n revista Junior.Este membr? a comitetului media pe care British Psychological Society ?l recomand? comentatorilor de pres?, radio ?i televiziune, membr? a British Psychological Society (unde este associate fellow) ?i a fost acreditat? de British Association for Behavioral and Cognitive Psychotherapies.

Un angajat cu experien?? ajunge s? ia decizii financiare nes?buite, repet?nd, f?r? s? ?tie, istoria t?t?lui s?u, un parior "ratat" pe care nici m?car nu-l cunoscuse. O t?n?r? depresiv? vrea s? se sinucid? prin "evaporare", pentru ca mai apoi s? afle c? bunica ei supravie?uise camerelor de gazare de la Auschwitz. Un b?iat e cuprins de senza?ii inexplicabile de frig, f?r? s? ?tie c? unchiul s?u murise ?nghe?at.?Cartea de fa?? vorbe?te despre acele fobii, depresii ?i g?nduri obsesive care ne cople?esc f?r? s? ne d?m seama de unde ni se trag. Combin?nd cercet?rile din neuro?tiin?e cu interven?iile specifice constela?iilor familiale, autorul demonstreaz? ?n ce fel uneori ajungem s? mo?tenim ?i s? retr?im, ?n mod incon?tient, suferin?ele ?i traumele nerezolvate ale str?mo?ilor. Cititorul are la ?ndem?n? c?i utile pentru eliberarea de traumele mo?tenite pe cale transgenera?ional?. Aceste tehnici merg de la identificarea anxiet??ilor mascate dup? cuvinte ?i comportamente aparte p?n? la genogram?, dialogul imaginar cu str?mo?ii ?i eliberarea, prin compasiune, de suferin?ele genera?iilor trecute.

C?nd "explodezi" de furie, gesturile necugetate pot avea consecin?e pe care s? le regre?i o via?? ?ntreag?: ajungi s?-?i strici rela?iile cu cei mai buni prieteni, ??i periclitezi situa?ia de la serviciu sau chiar te ?mboln?ve?ti grav. Reac?ia pasiv?, de tipul "Rabd? ?i ?ntoarce ?i cel?lalt obraz", dar ?i exprimarea brut? a furiei (prin lovirea unor perne, de exemplu) sunt, ambele, solu?ii la fel de nes?n?toase. Dar cum altfel s? faci fa?? stresului ?i nedrept??ilor ?i cum s? ??i aperi punctul de vedere, f?r? s? pari agresiv? Influentul terapeut american Albert Ellis te ajut? s?-?i ?n?elegi mai bine credin?ele care ??i provoac? furia, s? ??i exprimi ?n moduri asertive (dar neviolente) opiniile ?n fa?a celor care te-au m?niat, dar ?i s? aplici metode de relaxare ?i de control cognitiv-comportamental al reac?iilor afective exacerbate ?i al g?ndurilor ira?ionale disfunc?ionale. Miza c?r?ii nu const? ?n a-?i reprima sau ascunde furia, ci ?n a o accepta ?i a o modula ?n forme s?n?toase, care te pot ajuta s? fii mai asertiv ?i mai echilibrat.?

Pornind de la celebra sentin?? dostoievskian? – ?Dac? Dumnezeu nu exist?, atunci totul este permis" – unii au depl?ns declinul autorit??ilor religioase ?i al idealurilor morale, iar al?ii au conchis c? singurul principiu de via?? care ne r?m?ne este cel al luptei pentru supravie?uire, observ? Fromm. Ca r?spuns la bulversarea valorilor din secolul trecut, cartea de fa?? aduce argumente filosofice ?i socio-psihanalitice pentru o ?ntoarcere a omului la sine, pentru o nou? "art? de a tr?i". Etica "umanist?", propus? de Fromm, se vrea o alternativ? la etica "autoritar?", motivat? de culp? ?i supunere tem?toare. Noua moral? se va ghida, astfel, dup? gradul ?n care reu?im s? ne actualiz?m poten?ialul - acesta va fi criteriul ?n func?ie de care vom decide ce ne este permis sau interzis din punct de vedere moral. C?ci, ?n loc de a ne trata propria persoan? ca pe o marf? (dup? cum ne ?ncurajeaz? "orientarea mercantil?" de ast?zi), menirea noastr? va fi s? ne realiz?m poten?ialul. "Binele" este, astfel, redefinit ca afirmare a vie?ii ?i actualizare a posibilit??ilor umane, iar "r?ul" este echivalat cu degradarea puterilor noastre omene?ti.?

Interviuri aprofundate, initiate de Gallup Organization cu mai mult de 80.000 de manageri din peste 400 de companii – cel mai extins studiu de gen, realizat vreodata. Cei mai mari manageri din lume par sa aiba prea putine lucruri in comun. Ei sunt diferiti ca sex, varsta si rasa. Folosesc stiluri foarte diferite si au teluri distincte. Si totusi, in ciuda diferentelor dintre ei, marii manageri au o trasatura comuna: nu se feresc sa incalce toate regulile considerate sacre de managementul traditional. Ei nu cred ca, beneficiind de o pregatire corespunzatoare, o persoana poate realiza orice si-ar propune. Nu incearca sa-i ajute pe oameni sa-si depaseasca slabiciunile. Nu iau in seama deloc regula de aur. Dimpotriva, chiar au angajati favoriti. Aceasta carte extraordinara explica de ce fac toate acestea. Marcus Buckingham si Curt Coffman de la Gallup Organization prezinta rezultatele remarcabile ale studiului aprofundat pe care l-au facut asupra unor manageri aflati intr-o mare diversitate de situatii. Unii erau in pozitii de top. Altii erau simpli supervizori. Unii lucrau in companii aflate pe lista Fortune 500, altii aveau functii cheie in mici companii. Indiferent de pozitia lor, managerii asupra carora s-a concentrat studiul Gallup au fost invariabil cei care excelau in transformarea in performanta a talentului fiecarui angajat. Pe restransa piata a muncii de astazi, companiile se intrec in a-i gasi si a-i pastra pe cei mai buni angajati, rasplatindu-i cu bani, beneficii, promovari si stagii de instruire. Dar aceste eforturi bine intentionate omit adesea esentialul. Cheia atragerii si pastrarii angajatilor talentati este managerul aflat in ?prima linie“, adica in contact direct cu acestia. Oricat de generos ar fi salariul si oricat de celebru stagiul de pregatire, o companie care duce lipsa de manageri ?in prima linie“ va avea de suferit. Buckingham si Coffman explica modul in care cei mai buni manageri aleg un angajat mai degraba in functie de talent, decat in functie de pricepere sau experienta; felul in care acesti manageri definesc asteptarile legate de fiecare angajat, stabilind mai degraba rezultatele de atins, decat pasii de urmat; modul in care isi motiveaza oamenii, stimuland punctele forte unice ale fiecaruia, in loc de a incerca sa le amelioreze slabiciunile si, in sfarsit, felul in care marii manageri sprijina dezvoltarea cuiva, ajutandu-l sa-si gaseasca locul potrivit, nu neaparat sa urce pe treapta urmatoare a carierei. Si, poate cel mai important lucru este faptul ca, din acest studiu care initial a generat mii de intrebari diferite pentru a sonda opinia angajatilor, au rezultat douasprezece intrebari simple care reusesc sa distinga departamentele cele mai puternice ale unei companii de restul departamentelor. Cartea de fata este prima care prezinta acest fundamental instrument de masurare si care demonstreaza legatura intre opiniile angajatilor si productivitate, profit, satisfactia clientilor si rata profitului.

Robert R. Provine p??e?te f?r? team? pe c?r?ri rareori b?tute de al?i oameni de ?tiin?? – ?n c?utarea sughi?urilor, tusei, c?scatului, str?nuturilor ?i a altor comportamente umane, aparent nedemne ?i de joas? spe??. De?i multe dintre activit??ile prezentate ?n Comportamente bizare sunt contagioase, ?n aceast? privin??, niciunul dintre ele nu ?ntrece c?scatul – p?n? ?i simpla citire a cuv?ntului ne poate face s?-i c?dem prad?. Chiar dac?, adesea, ?l privim ca pe un semn de somnolen?? sau plictiseal?, c?scatul ne ofer? indicii despre devoltarea socialit??ii ?i capacit??ii noastre de a empatiza cu ceilal?i. Implacabilul s?u mecanism de transmitere ne reaminte?te c?, uneori, suntem programa?i neurologic s? ne comport?m ca ni?te simple animale de turm? incon?tiente. ?Deschide?i cartea aceasta, care se bazeaz? pe cercet?ri serioase, dar care se cite?te ca un roman poli?ist, ?i descoperi?i lucruri pe care nici nu vi le-a?i fi imaginat vreodat? despre aceste comportamente.“ Frans de Waal, profesor la Universitatea Emory ?i autor al lucr?rii The Age of Empathy(2009)

Surse oficiale precizeaz?: Metroul-2 este un obiectiv guvernamental, care prezint? interes din punctul de vedere al leg?turilor subterane ?i, ?n caz de necesitate, poate fi folosit at?t ca sistem sigur de comunica?ii, c?t ?i ca mijloc de transport. Dac?, p?n? ?n prezent, n-au existat motive s? fie ascunse aceste informa?ii, atunci, de ce nu se spune dac? Metroul-2 este depozit secret pentru rezervele de aur ale Rusiei sau tunel care duce la cele mai mari z?c?minte de bog??ii minerale sau drumul folosit de Stalin ca s? mearg? la ?nt?lnirile cu Buharin? Ce s-a petrecut ?i ce se petrece acolo? Mai ?nt?i, de ce au fost ?mpu?ca?i constructorii Metroului-2? De ce au disp?rut at??ia oameni ?i de unde a ap?rut plutoniul pentru armament sub p?m?nt? Cine folose?te ?n prezent bunc?rul de sub Kremlin? De ce se ascund cu grij? informa?iile despre acesta, despre bunc?rul secret a lui Stalin ?i despre ?nmorm?nt?rile ?n mas? din subteranele metroului? Sau despre legendara bibliotec? a lui Ivan cel Groaznic, precum ?i despre cauzele pr?bu?irii parcului acvatic din Moscova? Despre toate acestea ?i despre multe altele v? va povesti un ziarist care a cutreierat ?mpreun? cu diggerii tunelurile subterane ?i s-a ini?iat ?n tainele sumbre ale metrourilor din Piter ?i Moscova.

n Enciclopedia transformrii“ Vladimir Lermontov i-a propus s ne nvee s lucrm cu imaginile. Descoperim astfel c noi suntem creatorii att ai realitii n care trim, ct i ai viitorului nostru. Autorul a pus laolalt cele mai importante momente ale metodologiei sale cu scopul de a prezenta cititorului un tablou complet. Ne ascultm sufletul sau ne lsm dominai de raiune Ce sunt imaginile i cum lucrm cu ele Unde trebuie s cutm fericirea, sntatea, bogia i iubirea De unde vine boala i cum s ne vindecm Cum ne putem crea realitatea n care ne dorim s trim Aici vei gsi rspuns la toate aceste ntrebri. Vei nva s aplicai aceste cunotine n viaa de zi cu zi. Vei afla c magia nu este dect o calitate a sufletului nostru, c avem puteri nelimitate, trebuie doar s credem n noi, n sufletul nostru i s ne crem o lume nou n care ne dorim s trim.

Un aspect atractiv al prezentei ediii st n capacitatea sa de a fi o lectur plcut i practic, rmnnd n acelai timp un document tiinific util deopotriv cercettorilor i publicului general. Pentru specialiti, cartea de fa poate reprezenta o schimbare agreabil de ritm (de la materialele de studiu obinuite), care, totui, nu face rabat seriozitii tiinifice. De asemenea, att pentru cercettori ct i pentru publicul larg, cartea aceasta poate fi considerat o modalitate de a demonstra c, printr-o prezentare adecvat, ceea ce pare a fi doar un text tiinific fad se poate dovedi a fi, n realitate, un text plin de via, folositor i relevant pentru toata lumea.“ – Robert B. Cialdini

Bu kitap ile ?nsanlar?n kafalar?ndaki ya?amsal konulardaki soru i?aretleri ile Genel ?lke ve Dünya sorunlar?na evrensel bir bak?? a??s?yla yakla??mda bulunarak na?izane ??züm ?nerilerinde bulunmaya ?al??t?m. Umar?m okuduklar?n?z ya?am?n?za katk? sa?lar. Unutulmamal?d?r ki hayat bizimle ya da bize ra?men akmaya devam edecektir. ?nsan, kendisini, toplumu ve dünyas?n? güzelle?tirecek ?ekilde ya?ayabilendir. ??? Ya?am?m i?inde ald???m e?itim ve olu?turdu?um tecrübelerimde bana yard?mc? olan tüm insanlara, hayat?mda bana katt?klar? de?er i?in tüm dostlar?ma ve bana g?sterdikleri sevgi, sayg? ve anlay?? i?in e?ime ve ?ocuklar?ma te?ekkür ederim. Bana kitab?m? bas?l? hale getirerek, ?bu ?ns?züme de katk? ?yapan Emek yay?nevi ve yetkilisi ?zkan Günal’a da ayr?ca te?ekkür ediyorum. Bu kitab? okuyan siz de?erli okuyuculara te?ekkür ediyorum. Bir kitab? de?erli ve güzel k?lan okuyucusudur. ? ?yi ki vars?n?z.. ????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????? ?lhan KORKMAZ ??Yazar hakk?nda? ???Yazar. ?stanbul 1962 do?umlu olup ?stanbul ?ehremini Anadolu Lisesi 1979 y?l? mezunu ?ve 1987 y?l?nda ??stanbul ?niversitesi ?stanbul T?p Fakültesini bitirdi. ?Mecburi hizmetini Van ili ?zalp il?esinde 1990 y?l?nda tamamlad?, ard?ndan askerli?ini Diyarbak?r Ergani’de Jandarma Komando Te?men olarak 1992 y?l?nda bitirdi. S?ras?yla Yalova, Fatih, G. O. Pa?a, Beyo?lu / ?stanbul il?elerinde g?rev yaparak, 2007 y?l?nda Bursa iline yerle?erek Y?ld?r?m ve Nilüfer il?elerinde g?rev ald?. ???En son, Nilüfer il?esi Ataevler Aile Sa?l??? Merkezi Aile Hekimli?inden emekli oldu ve halen i? yerlerinde k?smi zamanl? olarak ?? Yeri Hekimli?i yapmaktad?r. ?Dilek Korkmaz ile evli olup, Serhan ve Nazl?han isimli iki ?ocuk babas?.

Jeffrey Kluger a crescut ?ntr-o familie al?turi de al?i trei fra?i b?ie?i. De asemenea, mai are doi fra?i vitregi gemeni, dintr-o a doua c?snicie a tat?lui s?u – o fat? ?i un b?iat.Plec?nd de la experien?a personal?, autorul exploreaz?, cu ?n?elegere ?i umor, lumea complex? a fra?ilor din mai multe puncte de vedere: ?tiin?ific, psihologic, sociologic ?i memorialistic. El este de p?rere c? nimeni nu ne afecteaz? la fel de profund ca fra?ii ?i surorile noastre – nici p?rin?ii, nici copiii, nici prietenii no?tri. Din momentul ?n care ne na?tem, fra?ii sunt colaboratorii no?tri ?i cei cu care conspir?m, modelele noastre ?i cei de la care avem cele mai multe lucruri de ?nv??at. Ei ne ?nva?? cum s? ne rezolv?m conflictele, cum s? ne facem prieteni ?i cum s? st?m departe de necazuri. Fra?ii no?tri sunt singurele persoane pe care le cunoa?tem care se calific? ?ntr-adev?r ca parteneri de via??.Printre subiectele pe care autorul le examineaz? ?n aceast? carte se num?r?: conflictele ?ntre fra?i ?i rezolvarea lor; ordinea na?terii ?i influen?a acesteia asupra evolu?iei ulterioare a fra?ilor; consecin?ele pe care faptul de a fi favoritul unuia dintre p?rin?i le are asupra celorlal?i fra?i; urm?rile pe care divor?ul p?rin?ilor le are asupra copiilor, care fie trebuie s? locuiasc? cu un singur p?rinte, fie sunt nevoi?i s? tr?iasc? ?n cadrul unei familii noi, l?rgite; conceptul de alloparenting (ajutorul dat de fra?ii mai mari la cre?terea fra?ilor mai mici); drogurile, consumul de alcool ?i sarcina la adolescen??; studiile care au ca subiect gemenii ?i copiii unici (d?nd ca exemplu politica na?ional? a copilului unic din China); codificarea genetic? a tr?s?turilor comportamentale; tulbur?rile emo?ionale ?i efectele lor asupra rela?iilor fraterne; evolu?ia ?n timp a leg?turilor fraterne ?i multe altele.

The Corpus Hermeticum are Egyptian-Greek wisdom texts from which are mostly presented as dialogues in which a teacher enlightens a disciple. The texts form the basis of Hermeticism. They discuss the divine, the cosmos, mind, and nature. Some touch upon alchemy, astrology, and related concepts.

Lumea ?n care tr?im este tot mai schimb?toare. Tehnologia progreseaz? rapid, valorile se transform?, apar ?i dispar profesii cu o vitez? uluitoare. Cum am putea preg?ti ast?zi copilul, pentru lumea ?n care va tr?i m?ine, c?nd, poate, ceea ce pre?uim ast?zi, m?ine va fi dat uit?rii?P?rin?ii oscileaz? adesea ?ntre permisivitate ?i exigen??, ne?tiind care este strategia educa?ional? optim? pentru viitorul copiilor lor. S?-l scutim de orice efort ?i de orice responsabilitate? S?-l ?nscriem la cursuri op?ionale, ?n speran?a de a-i deschide c?t mai multe drumuri? S? insist?m pe disciplin? ?i materiile ?colare??n Calea ?nving?torului, cei doi autori recurg la numeroase exemple din via?a de zi cu zi ?i cercet?ri de ultim? or? ?i, ?ntr-un stil alert ?i atractiv, ofer? solu?ii simple. P?rin?ii nu numai c? se vor bucura mai t?rziu de roadele eforturilor lor, ci vor reu?i, prin intermediul activit??ilor desf??urate ?mpreun? cu copiii, s? creasc? coeziunea dintre ei ?i ace?tia.

Psihologia Sinelui, ?ntemeiat? de Heinz Kohut, este una dintre cele mai importante orient?ri din psihologia, psihoterapia ?i psihanaliza contemporan?. Pornind de la tulbur?rile narcisice de personalitate, frecvente ?n clinica sa din America anilor ‘50, Kohut se distan?eaz? de teoria pulsiunilor elaborat? de Freud pe baza trat?rii nevrozelor, foarte r?sp?ndite ?n Europa ?nceputului de secol. ?n centrul psihologiei sinelui se va afla linia narcisic? a dezvolt?rii psihice, pe care Kohut o consider? prioritar?. Sinele, obiectele sinelui, oglindirea, transferul narcisic iau locul principalelor concepte freudiene. Importantele modific?ri teoretice se concretizeaz? ?n ?nnoiri ale tehnicii, ?ntre care privilegierea empatiei ?n raport cu interpretarea se situeaz? pe primul plan.Sintetiz?nd ?ntreaga concep?ie a lui Kohut, prelegerile interactive sus?inute de el la Chicago la mijlocul anilor ‘70 se adreseaz? psihoterapeu?ilor, psihiatrilor, psihologilor, precum ?i tuturor celor interesa?i de cunoa?terea de profunzime a omului.