Spune nu agresiunii ?i h?r?uirii, fii un bun prieten! Ghidul de supravie?uire pentru adolescen?i acoper? toate problemele legate de h?r?uire: de la h?r?uirea cibernetic? la cea din ?coal?, de acas?, din grupul de prieteni ?i multe altele. Parcurg?nd acest ghid, vei ?nv??a cum po?i s?-?i ?nvingi frica ?i s?-?i construie?ti via?a pe care ai visat-o. Cartea Aijei Mayrock ??i pune la dispozi?ie ?roeme“ (poezii rap) inspirate, ponturi de supravie?uire, pove?ti personale ?i chestionare rapide, un capitol despre cum s? le dezv?lui p?rin?ilor problema ta ?i un interviu ?n exclusivitate cu autoarea. Ghidul de supravie?uire pentru adolescen?i a fost supervizat de dr. Deborah Temkin, specialist? ?n fenomenul de h?r?uire ?n ?coal?, ?i de dr. Myrna Fleishman, psiholog. Pentru fete ?i b?ie?i de 11–16 ani.

Proasp?t ajuns? ?n Japonia, Adriana ?ncearc? s? se integreze ?n via?a studen?easc?, cu rezultate ?ndoielnice. ?n cele din urm?, ??i g?se?te locul ?n r?ndul celorlal?i studen?i str?ini: australieni petrec?re?i, englezi plini de ei, finlandezi scandalagii ?i, bine?n?eles, singurul alt rom?n pe care ?l ?nt?lne?te acolo. ?mpreun?, exploreaz? temple, ?ncearc? diverse chimonouri, particip? la ceremonii, viziteaz? cluburi de jazz ?i travesti?i ?i filosofeaz? pe tema eternei fascina?ii japoneze. O perspectiv? plin? de umor asupra frumuse?ii, frustr?rilor ?i nebuniei vie?ii ?ntr-una dintre cele mai admirate culturi din lume.

Bine a?i venit ?n casa primitoare a naturii, aici unde numerele stau al?turi de flori ?i anim?lu?e. Din acest fermec?tor tablou, nu trebuie s? lipsi nici voi, dragi copii.V? ve?i ?mprieteni cu matematica, urm?rind zborul fluturilor sau zburd?nd printre t?m?ioarele parfumate ?i ve?i ?nv??a, ?n mijlocul lor, graiul prin care plantele ?i animalele ??i r?nduiesc via?a calcul?nd totul f?r? eroare.Juca?i-v?, bucura?i-v? ?i ?nv??a?i u?or matematic?!

n noiembrie 2011 i n lunile ce au urmat, mpreun cu un grup entuziast de oameni, dintre care doi investitori i doi directori ai companiei holding am pus bazele unei noi companii de IT, numit F-Startup.Am considerat important s pstrez n acest jurnal amintirea vie a evenimentelor trite, pentru ca i alii s beneficieze de pe urma experienei noastre. Anumite ntmplri le-am inut ascunse, din motive profesionale, ns acum m simt ndatorat s le scot la lumin. Voi, cei care suntei nceptori, putei considera acest jurnal confesiunea mea i sper c, dup ce vei citi povestea, vei nelege mai bine ce a mers prost i de ce.n momentul n care compania a dat faliment, m-am considerat responsabil pentru eecul colectiv. Totui cred c eforturile noastre nu au fost n van, deoarece am ctigat cu toii o lecie valoroas de via i o prietenie frumoas.n final, pot spune doar att: v urez succes n ncercrile voastre viitoare!

Initial value.~~Am citit o statistic? din care reie?ea c? procentul de pelerini rom?ni pe Camino de Santiago este de 0,04%. A fost momentul ?n care s-a n?scut ideea acestei c?r?i din dorin?a de a dezv?lui faptul c? exist? ?n lume un Drum pe care miracolul este la el acas?, un Drum pe care trebuie s? ai mare grij? ce-?i dore?ti, pentru c? acolo visele se materializeaz? cu mare repeziciune. Drumul reg?sirii de sine, Drumul care ??i ofer? privilegiul de a deveni varianta ta cea mai bun?. Cei ?apte milioane de pa?i f?cu?i mi-au revelat faptul c? ?n via?? nu exist? gre?eli, doar JOCUL ?n care ?n?elegi c? e?ti Lumin? ?i ?ntuneric. El Camino de Santiago sau Drumul Sf?ntului Iacob este o rut? legendar? de pelerinaj ce porne?te din Saint Jean Pied de Port ?i se termin? ?n Santiago de Compostela, ora? din nord-vestul Spaniei. ?nsum?nd o lungime de aproximativ 800 de km, Drumul c?l?uze?te pelerinul c?tre catedrala din Santiago ?n care ??i doarme somnul de veci apostolul iubirii, Sf?ntul Iacob. Po?i str?bate drumul pe jos, cu bicicleta sau c?lare, po?i s?-l parcurgi singur sau ?n compania cuiva. Urm?nd s?ge?ile galbene, care ??i indic? direc?ia de mers, vei fi c?l?uzit c?tre un loc magic: Sinele t?u.Buen Camino!

Am nceput s scriu pentru c aa am simit chemarea. E la fel ca preoia: devii pstor de suflete pentru c ai trimitere de sus, de la Tata. Aa s-a croit i destinul meu. Probabil c obria mea flticenean e de vin. n acest loc binecuvntat am crescut i am primit educaie. colile, dasclii, istoria literar a oraului – nesat de nume mari i sonore, care au trecut i trit pe aici – mi-au creat creuzetul. Mai departe a trebuit s muncesc singur, ca un rob, pe aceast plantaie plin ochi de litere, cuvinte i fraze. Aa am fost, sunt i voi rmne: un ego ce intersecteaz anii pe orizontal i vertical, aducndu-mi i eu, la rndul meu, contribuia pe care un ora minunat, numit Flticeni, mi-o cere. Mark Twain spunea: Dou zile sunt importante n viaa unui om: ziua n care s-a nscut i ziua n care a aflat de ce. Tu, cititorule, ai aflat” (Romulus Andriescu)

Ce ai face dac? ai g?si o carte ce te-ar provoca la un joc de-a v-a?i ascunselea cu indicii? Ai accepta provocarea sau ai pune cartea ?napoi ?n raft? ? Lily a l?sat ?n raftul libr?riei preferate din New York un jurnal plin de provoc?ri, care a?teapt? s? fie g?sit de b?iatul potrivi. Acesta este Dash, un adolescent ?n v?rst? de 17 ani, pasionat de c?r?i ?i cu o repulsie nem?rginit? fa?? de tot ce ?nseamn? s?rb?toarea Cr?ciunului. El accept? regulile jocului fetei. Dar sunt ei f?cu?i unul pentru cel?lalt? De?i par a se potrivi perfect ?n ceea ce prive?te exprimarea ?n scris, ?nt?lnirile lor nu sunt lipsite de surprize ?i le pun ?n pericol rela?ia ?nc? dinainte ca aceasta s? se ?nfiripe. ? Rachel Cohn ?i David Levithan au scris o poveste de dragoste care ?i va face pe tineri s? scotoceasc? prin rafturile libr?riilor, c?ut?nd ?i t?njind dup? o iubire (?i un jurnal) care s? fie numai a lor. ? “Cititorii vor fi ?nc?nta?i de limbajul spumos ?i de r?sturn?rile amuzante de situa?ie.“ Publishers Weekly ? “Sim?eam nevoia s?-i absorb numele, ?n timp ce cl?titele absorbeau untul ?i siropul. Abia dac?-mi mai aminteam cum ar?ta; imaginea lui era ?nconjurat? de o p?cl? de culoarea ?ampaniei, dulceag? ?i difuz?, neclar?. ?mi aminteam c? era mai degrab? ?nalt, cu p?rul bine tuns ?i proasp?t piept?nat, c? purta blugi ?i o jachet? marin?reasc? de l?n?, posibil de epoc?, ?i c? mirosea a b?iat, dar la modul pl?cut, nu la cel sc?rbos. ?i mai avea ?i cei mai alba?tri ochi din lume, ?i gene lungi, negre, aproape ca ale unei fete.“

A?i auzit de statul Khalaab al Amouk? Fi?i pe pace, nici San Antonio nu auzise ?nainte de noua lui misiune. Cu at?t mai pu?in fidelul s?u Bérurier, totu?i un fin cunosc?tor al at?tor lucruri, precum soiurile franceze de br?nz? ?i deloc elegantele lovituri pugilistice, ?mp?r?ite cu m?rinimie, ?i unele, ?i celelalte, b??tina?ilor (khalaabagii, pe numele lor). Imaginea Enormit??ii-Sale Béru c?lare pe c?mil?, str?b?t?nd de?ertul, ?l va face de ru?ine pe Don Quijote. ?inta le este palatul emirului Obolan, care nu i ascunde numai pe cei doi agen?i francezi care trebuie elibera?i, ci ?i un a????tor harem, ?n care, dup? cum lesne pute?i b?nui, glorio?ii salvatori vor fi ispiti?i s? dea iama. Cum, vai, nu i pute?i urma ?n desf?t?rile sexuale, v? r?m?n, deloc de lep?dat, cele textuale.Mai multe detalii pe san-antonio.ro

Dac? ?nc? nu a?i aflat la ce folose?te o linie de metrou care nu duce nic?ieri, dac? sunte?i curio?i s? ?ti?i de ce unii oameni ??i devoreaz? soacrele ?n ziua nun?ii lor de argint ?i ?n ce const? deosebirea fundamental? dintre englezi ?i francezi, e timpul s? c?l?tori?i pe insula Miserupe din Arhipelagul Mitocanilor. ?mpreun? cu San-Antonio ?i Bérurier, afla?i de data asta ?n ?nalta societate a mini?trilor ?i a sini?trilor, a unui vraci ?i a unei regine de dimensiuni apocaliptice care-l face pe Enormul s? par? un b?rbat sub?ire. Iar dac? vi se pare c? intriga acestui roman e prea ingenioas?, r?sturn?rile de situa?ie prea nea?teptate, comisarul prea simpatic, iar limbajul lui Bérurier de un comic delirant, nu pute?i ?nvinui pe nimeni – doar ?ine?i ?n m?n? o carte de San-Antonio.Mai multe detalii pe san-antonio.ro

Din Antichitate, c?nd visele erau considerate mesaje transmise de zei, profe?ii sau solu?ii oferite problemelor muritorilor, ?i p?n? ?n ziua de azi, visele au continuat s? fascineze mintea uman?. Oamenii ?i le povestesc unii altora ?i le ofer? ?interpret?ri“ populare, transmise din b?tr?ni. ?ns? odat? cu apari?ia psihanalizei la finele secolului al XIX-lea, visele au ?nceput s? suscite interesul mediului academic. ?Calea regal? spre incon?tient“, a?a cum a numit Freud visul, ne poart? spre profunzimile min?ii noastre, dezv?luindu-ne comori neb?nuite. Dic?ionarul interpret?rii viselor, singurul dic?ionar psihanalitic de vise disponibil pe pia?? ?n acest moment, cuprinde peste o mie de vise, apar?in?nd fie oamenilor simpli, pacien?i ai autorului, fie unor personalit??i precum Napoleon, Henry Miller sau Dali. Alte materiale provin din literatur?, mituri, basme, picturi, ?tiut fiind c? produsele culturii umane pot fi interpretate asemenea viselor. Cartea de fa?? reprezint? o lucrare de referin?? at?t pentru speciali?ti, c?t ?i pentru to?i cei dornici s? cunoasc? mai bine psihicul uman. Interpretarea modern? a viselor ?ncearc? s? aduc? oamenii ?napoi, la simplitatea pe care o aveau str?mo?ii no?tri, ?nainte ca societatea s? fie cotropit? de tehnologie ?i suprapopulare. Visele sunt ele ?nsele un limbaj primitiv. Freud numea limbajul din vise ?proces primar“, iar limba pe care o ?nv???m la ?coal?, ?proces secundar“. Din nefericire, pe m?sur? ce oamenii moderni au devenit mai educa?i ?i mai cultiva?i, ei ?i-au pierdut leg?tura cu procesele primare. Multe dintre bolile omului modern pot fi puse pe seama acestui factor. -- Gerald Schoenewolf

O t?n?r? care ??i pune prietenul s-o ?ncuie ?ntr-o cu?c? ?n propria ei buc?t?rie; un b?rbat locuind singur pe o planet? ?ndep?rtat? dintr-o galaxie necunosct?; un scriitor ?nc?run?it, ?ntr-un pat cu gratii, devenit piesa principal? a arhivei propriei sale opere postume; ?i mai e ?i Lilly, care, ?dup? o zi lung? ?i grea la birou, a constatat c? i-au crescut aripi pe omopla?i: ni?te excrescen?e de piele roz murdar, cu un aspect vulnerabil, care-i d?deau m?nc?rimi ca acelea ale ?n?ep?turilor de ??n?ar“. Sunt doar c?teva dintre personajele stranii ale acestui volum de proz? scurt? al t?n?rului scriitor austriac Clemens J. Setz. La apari?ie, Dragostea ?n vremea Copilului din Mahlstadt a fost o revela?ie pentru critic? ?i public deopotriv?, prin fine?ea ?i rafinamentul limbajului, prin iscusin?a cu care scriitorul ??i pune personajele s? se descurce ?n situa?ii bizare sau de-a dreptul grote?ti, prin inser?iile nea?teptate de fantastic ?i comic ?ntr-un cotidian marcat de banalitatea ?i stresul obliga?iilor sociale.

Un nou thriller din seria Helen Grace Cadavrul unui b?rbat este g?sit ?ntr-o cas? goal?. Inima i-a fost scoas? din piept ?i trimis? so?iei ?i copiilor lui. E prima victim?, iar inspectoarea Helen Grace ?tie c? nu va fi ultima. Dar de ce s-ar afla un b?rbat cu o via?? ?mplinit? departe de cas? ?n toiul nop?ii? Presa ?l nume?te Jack Spintec?torul ?n sens invers: un criminal ?n serie, v?n?nd b?rba?i ?nsura?i care duc vie?i duble. Helen simte furia din spatele crimelor. Dar ceea ce nu poate ea s? prevad? este c?t de schimb?tor e criminalul - sau ce o a?teapt? la cap?tul cursei... ?Alert, tensionat, cu adev?rat impresionant!“ – Sun ?Arlidge creeaz? o poveste ce te captiveaz? ?i te ?nsp?im?nt? ?n acela?i timp.“ – Daily Mail ?Un thriller macabru pe care nu-l po?i l?sa din m?n?!“ – Woman and Home ?Deodat? capul i s-a dus pe spate. L-a s?getat o durere insuportabil? – era tras de p?r foarte str?ns, tras ?napoi cu for?a, tot ?napoi. Deja nu mai putea s? respire – o c?rp? ?i astupa gura ?i nasul. O duhoare ?n?ep?toare i-a inundat n?rile, iar reflexele i s-au declan?at prea t?rziu. Se lupta s? tr?iasc?, dar ??i pierdea deja cuno?tin?a. Apoi s-a f?cut ?ntuneric.“

De la autorul bestsellerurilor Ierusalim ?i ?ntr-o noapte de iarn?. O poveste zguduitoare despre pasiune ?i tr?dare, descoperit? ?n arhivele secrete KGB Iarna lui 1916: Sankt Petersburg. Rusia e ?n pragul revolu?iei. ?n fa?a Institutului Smoln?i pentru Fete din ?nalta Societate, Sa?enka, fiica de doar ?aisprezece ani a baronului Zeitlin, este a?teptat? de c?tre guvernanta sa, dar ?i de poli?ia secret? a ?arului... Frumoas? ?i aprig?, Sa?enka este captivat? de noua ideologie bol?evic? ?i intr? ?n jocul periculos al conspira?iei ?i seduc?iei. Dou?zeci de ani mai t?rziu, e c?s?torit? cu un membru de seam? al partidului comunist ?i are doi copii. ?ns? idila interzis? cu un scriitor are consecin?e devastatoare pentru familia sa. ?Aceast? saga surprinde at?t zbuciumul unei elite bol?evice c?zute ?n dizgra?ie, c?t ?i paradoxurile istoriei pe care avem impresia c? o cunoa?tem.“ – The Independent ?Cu frumuse?ea ireal?, cu distinc?ia care trece dincolo de avere sau clas? social? ?i cu idealurile sale sincere care au costat-o at?t de mult, Sa?enka reu?e?te s? ne cucereasc? definitiv.“ – The Spectator ?Montefiore se dovede?te a fi un povestitor inegalabil, cu un stil precis, care te marcheaz?.“ – Wall Street Journal ?Pe coridoarele acestei aripi a ?nchisorii era un du-te-vino continuu: b?rba?i ?i femei erau arunca?i ?n celulele lor, adu?i la interogatorii, trimi?i ?n lunga c?l?torie din exilul siberian. Unii pl?ngeau cu sughi?uri, al?ii dormeau; ?ntreg spectrul vie?ii era adunat aici. Jandarmul din spa?tele ghi?eului ??i tot ?ndrepta privirea c?tre Sa?enka, de parc? aceasta ar fi fost un p?un ?ntr-o cocin? de porci.“

Mai mult viu dec?t mort, comisarul San-Antonio asist? la propria-nmorm?ntare. Apoi, mai mult cu umor dec?t cu ?nd?rjire, b?ntuie Parisul ?n c?utarea celor care l-au ucis un pic, temporar. Semi-asasinii nu se las? u?or prin?i, p?n? c?nd fac gre?eala s-o supere pe mama semi-victimei. ?i gata, soarta lor e pecetluit?: nu te iei de mama lui San-Antonio ?i speri s? scapi basma curat?! E o b?tr?nic? prea simpatic?. San-Antonio e convins c? ea e mai ?nger dec?t dolofanii ?ia mici, picta?i cu aripioare prin biserici.Vremuri grele! Nimic nu mai e ce pare a fi: trafican?ii de droguri sunt patrio?i, spioanele sunt fiice care ?tiu de frica ta?ilor. Nevestele sunt un fel de amante costisitoare, iar culmea rafinamentului pervers ar fi s?-?i iei o amant? doar ca s? te ui?i la ea cum tricoteaz?, dup? ce ?i-a servit o sup?.San-Antonio e de savurat pe ?ndelete, o delicates? pentru adev?ra?ii degust?tori ai genului, cei care ?tiu c? un roman poli?ist te poate cuceri ?i prin umor, rafinamente de limbaj, inteligen?? ?i cultur?, nu doar prin suspans, urm?riri ?i ?mpu?c?turi, chiar dac? are – din bel?ug chiar – ?i aceste ingrediente.Mai multe detalii pe san-antonio.ro

The Last of the Mohicans is a historical novel written by James Fenimore Cooper. The book, which is set during the French and Indian War, was made into an award-winning film starring Kevin Costner.?James Fenimore Cooper's most famous character, Hawkeye, and his Mohican companions, Uncas and Chingachook, are tasked with rescuing the daughters of a British colonel, who have been abducted by the very man entrusted to keep them safe.?This ebook has been professionally proofread to ensure accuracy and readability on all devices.?

Sasha are aproape treisprezece ani si viata ei este pe cale sa se complice. Mai intai, problema cu Lily si Priti – cum pot fi ambele cele mai bune prietene ale Sashei si, cu toate astea, sa nu se inteleaga deloc una cu alta? Pe urma, mai e si Raffy, fratele mai mare al lui Lily, cea mai buna prietena a Sashei, pe care, dintr-odata, eroina noastra il vede cu alti ochi… Si, colac peste pupaza, mama Sashei si-a gasit in sfarsit marea dragoste – nimeni altul decat Leo, profesor de engleza la scoala unde invata Sasha si cu zece ani mai tanar decat mama ei! Sasha evadeaza in ascunzatoarea ei secreta – Casa Florilor – un conac pustiu, perfect pentru a visa cu ochii deschisi, la umbra ciresilor in floare. Dar Casa Florilor are propriile ei secrete.

Editura Corint Junior aduce in aceasta toamna un alt titlu de succes al scriitoarei Gwyneth Rees – Surori in luna de miere. Dusmanie la catarama. Prietenie la cutite, o fictiune pentru copii si adolescenti, peste 8 ani. Din familia lui Poppy au facut parte intotdeauna si un fratior vitreg sau o surioara vitrega. Dar cand mama ei anunta ca un nou copil adoptat urma sa li se alature, Poppy nu se astepta sa fie chiar Sadie Show. Sadie e tare ca piatra, rece ca gheata, mai dura ca o tigroaica – si este fata nou venita in clasa lui Poppy. Niciodata nu fusesera vazute impreuna in public. Acum trebuie sa imparta aceeasi baie. Cum de mama se lasa pacalita de linguselile lui Sadie, cand Poppy stie prea bine cum este ea in realitate? O carte care va tine cu sufletul la gura si in care aventurile celor doua surori iau tot felul de intorsaturi.?

De data aceasta, Domnul Lemoncello a invitat mai multe echipe din toata America sa concureze la prima Olimpiada din Biblioteca. Oare va fi la fel de antrenanta ca Jocurile Olimpice? Dar cum se spune in reclama: Hei, doar e un joc Lemoncello! Dar cand din biblioteca incep sa dipara cartile si concurentii nu mai pot duce probele la bun sfarsit, copiii trebuie sa dezlege un mister mai adanc decat si-au inchipuit vreodata. De aici inainte, Olimpiada nu va mai fi un joc, iar alegerea campionilor va depinde in primul rand de rezolvarea misterului. Aceasta continuare trepidanta a bestsellerului Evadare din Biblioteca Domnului Lemoncello invita cititorii sa se inscrie la Olimpiada - enigmele, indiciile si surprizele fiind acum nu doar un test de cultura generala, ci si un test al prieteniei si al spiritului de echipa.

Cand orasul era inca un oras, oamenii se trezeau in fiecare dimineata in Berlinul de Vest si in Berlinul de Est, separate prin Zidul necrutator. Cand orasul era inca un oras, Timo, Jakob si Christa nu aveau cum sa stie ca, intr-o buna zi, vor fi nevoiti sa deschida ochii intr-o lume fara adulti, in cartierele unui Berlin de nerecunoscut, plin de primejdii. Un oras in care, pentru a supravietui, este nevoie sa faci parte dintr-un grup: Gropiusstadt, Havel, Reichstag, Tegel, Zoo. In ciuda luptelor inversunate insa, toti au ceva in comun: virusul care, la sfarsitul adolescentei, le va curma viata, ca si cum maturizarea ar fi fost o condamnare la moarte. Iar virusul nu este singura primejdie. O fiara misterioasa umbla libera pe strazi, ataca si ucide animale si copii, apoi dispare fara urme. Iar pentru a se apara de inamicul invizibil, tinerilor nu le mai ramane decat sa se alieze si sa lupte impreuna.

THE Spanish peninsula, separated from France on the north by the Pyrenees, and bounded on the three remaining sides by the Mediterranean Sea and the Atlantic Ocean, con-tains an area of 225,600 square miles, being a little larger than France. Nature has reared a very formidable barrier between Spain and France, for the Pyrenees, extending in a straight line 250 miles in length, from the Bay of Biscay to the Mediterranean, and often rising in peaks more than ten thou-sand feet in height, offer but three defiles which carriages can traverse, though there are more than a hundred passes which may be surmounted by pedestrians or the sure-footed mule. The soil is fertile; the climate genial and salubrious; and the face of the country, diversified with meadows and mountains, presents, in rare combination, the most attractive features both of loveliness and sublimity.?History does not inform us when and how this beautiful peninsula—called Hispania by the Romans—first became in-habited. Whether the earliest emigrants crossed the straits of Gibraltar from Africa, or came from Asia, coasting the shores of the Mediterranean, or descended from France through the defiles of the Pyrenees, can now never be known. The first glimpse we catch of Spain, through the haze of past ages, reveals to us the country inhabited by numerous barbaric tri-bes, fiercely hostile to each other, and constantly engaged in bloody wars. The mountain fastnesses were infested with robber bands, and rapine and violence everywhere reigned. The weapons grasped by these fierce warriors consisted of lances, clubs, and slings, with sabres and hatchets, of rude fashion but of keen edge. Their food was mainly nuts and ro-ots. Their clothing consisted of a single linen garment, girded around the waist; and a woollen tunic, surmounted by a cloth cap, descended to the feet. As in all barbarous nations, the hard work of life was performed by the women.??The names even of most of these tribes have long since perished; a few however have been transmitted to our day, such as the Celts, the Gallicians, the Lusitanians, and the Iberians. Several ages before the foundations of Rome or of Carthage were laid, it is said that the Phoenicians, exploring in their commercial tours the shores of the Mediterranean, established a mercantile colony at Cadiz. The colonists growing rich and strong, extended their dominions and founded the cities of Malaga and Cordova. About 800 years before Christ, a colony from Rhodes settled in the Spanish peninsula, and established the city of Rosas. Other expeditions, from various parts of Greece, also planted colonies and engaged in successful traffic with the Spanish natives.??Four hundred years before Christ, the Carthaginian republic was one of the leading powers, and Carthage was one of the most populous and influential cities on the globe. The Carthaginians crossed the narrow straits which separate Africa from Spain, landed in great strength upon the Spanish peninsula, and, after a short but severe conflict, subdued the foreign colonies there, brought the native Spaniards into subjection, and established their own supremacy over all the southern coast. Cadiz became the central point of Carthaginian power, from whence the invaders constantly extended their conquests. Though many of the interior tribes maintained for a time a sort of rude and ferocious independence, still Carthage gradually assumed dominion over the whole of Spain.??In the year 235 B.C., Hamilcar, the father of the illustrious Hannibal, compelled nearly all the tribes of Spain to ack-nowledge his sway. For eight years Hamilcar waged almost an incessant battle with the Spaniards. Still it was merely a military possession which he held of the country, and he erected Barcelona and several other fortresses, where his soldiers could bid defiance to assaults, and could overawe the surrounding inhabitants.

Ninge ?n martieNinge ?ntr-un hornDin care iese fumNinge tot mai densCople?itor?i ?ntoarce fumul din drum?l preseaz? ?n horn ca-ntr-un teasc?l ?ndeas? la loc ?n c?rbuniAstup? flac?raRea?az? focul ?nMiezul ?nsu?i al P?m?ntului.