Be? Kavram, Be? Deneme: (inan?, ?zgür irade, ya?am?n anlam?, ahlak, mutluluk)
¥9.40
Bu alma ilk olarak ekim 2007`de bir internet sitesinde (exlibrary.com) e-kitap formunda yaymland; daha sonra birinci kitabmn ikinci blümünde yer ald. Bu almay tekrar gzden geirip küük baz düzeltmeler yaptm. Bu kitapn ilham kayna Thomas Nagel’in “Her ey Ne Anlama Geliyor” balkl eseridir. 70 sayfalk bu küük ama youn kitab okuduumda hayran olmutum. Nagel almasnn giri blümünde unlar yazm: “Günümüzün ve gemiin büyük filozoflarndan seilmi metinler ieren birok harika giri el kitab vardr. Elinizdeki bu küük kitap onlarn yerine geecek türden bir kitap deildir. Onun, yalnzca, konuya olabildii kadar ak ve dorudan bir ilk deerlendirme sunmasn umuyorum.” Ben de aynsn umarak bu almaya ykündüm ve ortaya bu be deneme kt. Daha nce yaymlanm bu denemelerin yeniden yaymlanmasnn anlam hakl olarak sorulabilir. Ben de derim ki belki yeni baz okurlarn ilgisini ekebilir belki de yeniden okunabilir. Bu sefer de neden yeniden okunsun ki diyenler kabilir; ben de Borges’in bir szünü aktarmakla yetinirim: “Okumak nemli deildir, nemli olan yeniden okumaktr.” Yazar Hakknda Prof. Dr., 1955 doumlu. 1976 da Ankara niversitesi Fen Fakültesi kimya mühendislii blümünden mezun oldu. Eskiehir Anadolu ve Eskiehir Osmangazi niversitesinde retim üyesi olarak alt. 2002 de emekli oldu. Akademik yaynlar haricinde felsefe konusunda sobil yaynclk tarafndan yaymlanm ü kitab vardr: 1.“Düünmek zerine Düünmek” (2009), 2. “Zorunluluk ve Sorumluluk” (2012), 3.“Nietzsche ve Schopenhauer ile küük bir sylei” (2018).
Despre prostie
¥16.27
Volumul cuprinde o culegere de eseuri scrise de un filosof despre c?teva teme fierbin?i ale actualit??ii. Este un exerci?iu de ?angajare“ ?n cotidian, explor?nd statutul ?i ?utilitatea“ abord?rii filosofice ?ntr-o lume care pare s? -?i fi pierdut direc?ia. Valentin Mure?an scrie despre criza filosofiei, despre felul ?n care ar trebui reformat sistemul de ?nv???m?nt, despre anomaliile culturale ale dragostei ori despre secretul construirii unor institu?ii morale. Reflec?iile, amare ?n constat?ri, dar entuziaste ?n construirea solu?iilor, sunt completate de c?teva portrete sentimentale ale unor colegi.
Eu - ?i el. ?nsemn?ri subiective despre Ceau?escu
¥54.10
De?i frecvent contestat f?r? s? fie citit, Karl Marx r?m?ne a fi unul dintre cei mai importan?i g?nditori ai omenirii, r?u ?n?eles ?i, ?n ciuda celebrit??ii sale, r?u cunoscut; selec?ia – prima de dup? 1990 – f?cut? de marele c?rturar Ion Iano?i demonstreaz? r?spicat acest lucru.
Horda
¥72.27
Un mare vinovat f?r? vin?, sihastrul de la Sils-Maria a dinamitat g?ndirea secolului al XIX-lea, figur?nd – al?turi de Dostoievski – printre uria?ii profe?i ai omenirii, care au proorocit nenorocirile ce-au urmat, crimele ?n numele unei idei, rasismul, precum ?i devastatorul totalitarism ro?u. Dincolo de bine ?i de r?u e una dintre capodoperele g?nditorului de la na?terea c?ruia se va s?rb?tori ?n toamna anului 2014 (15 octombrie) 170 de ani.
The Tragedy of Julius Caesar
¥18.74
Mülkiyet kar??t? ya?l? anar?ist, hayat?n?n son y?llar?nda ironik bir durumda kald?. ?svi?re vatanda?l???na girmenin yollar?n? arayan Bakunin'e sunulan se?enek, orada bir ev sahibi olmas?yd? ve belki de en hazini, sahip olaca?? bu ev nedeniyle, polisin, resm? tutanaklara “Michael Bakunin, rantiye” notunu dü?mesiydi. 18 May?s 1814'te Rusya'da do?an Michael Aleksandrovich Bakunin, 1 Temmuz 1876'da ?ldü?ünde ülkesinden ?ok uzaklardayd? ve cenazesinde yaln?zca 30–40 ki?i vard?. Gen? Bakunin i?in, “A?k, insan?n yeryüzündeki en üst misyonuydu. Bir insan?n kendini a?ks?z vermesi, Kutsal Ruh’a kar?? i?lenmi? bir günaht?”.. ?Kad?nlar taraf?ndan olduk?a ?ekici bulunan Mihail'in ise kad?nlarla ili?kisi hep ruhsal bir a?k olarak kald?.??svi?re'nin muhte?em manzaras? e?li?inde George Sand romanlar? okuyan Bakunin, Frans?z dü?üncesinin Alman dü?üncesinden üstün oldu?u inanc?n? sa?lamla?t?r?yordu. ? Bakunin, Marx i?in, “O, beni duygusal idealist olarak adland?r?yordu; hakl?yd?. Ben de onu, hoyrat, kendini be?enmi? ve ac?mas?z olarak de?erlendiriyordum; ben de hakl?yd?m” diyordu.. ? Kendisine ili?kin konularda kindar olmayan Bakunin, Herzen'in kar?s?na g?sterdi?i so?uklu?u hayat?n?n sonuna kadar unutamad?.?“Art?k reaksiyonun muzaffer gü?lerine kar?? Sisifos'un ta??n? yuvarlamak i?in ne gerekli güce ne de güvene sahibim. Bu yüzden, mücadeleden ?ekiliyor ve arkada?lar?mdan tek bir iyilik bekliyorum: "Unutulmak”,?Orta ve ge? on dokuzuncu yüzy?lda, radikal sol –yani, a?g?zlü kapitalizm ele?tirmenleri ve sanayi i??ilerinin ?zgürlü?ünün savunucular?– iki temel franksiyona ayr?l?yordu: Marksistler ve anar?istler. Kabaca s?ylemek gerekirse (ki bu son derece kar???k bir hik?yedir), kazanan Marksistler oldu ve yirminci yüzy?l?n tüm ba?ar?l? sol devrimleri –Rus, ?in ve Küba, ?rne?in– Marksist ilkelere ba?l?l?klar?n? ilan ettiler. ? Marksistler ile anar?istler aras?ndaki sava? bu noktada tarihsel bir meraktan ?te devam eden bir meseledir. Pi?man olmayan ya da ele?tirilmeyen tek ger?ek Marksist sol Kim Jong Il ve taraf etraftaki birka? entelektüel ve profes?rdür. Anar?izm ise uygulanabilir bir toplumsal hareket olarak ?kinci Dünya Sava??yla yava? yava? tükenmeye yüz tutmu?ken küreselle?me kar??t? hareket ve d?nemimizin di?er radikalizmleri i?inde yeniden dirilmeye ba?lam??t?r. ? Ne var ki, d?neminde –Marx’?n di?erleriyle aras?ndaki– bu sava? bir ?lüm kal?m meselesiydi ve Marksizm muhtemel kapitalizm kar??t? olarak ve yan? s?ra anar?izm kar??t? olarak tan?mlan?yordu. Asl?nda, Marx’?n yazarl??? anar?izme y?nelik sald?r?lar? a??s?ndan handiyse gülün? bir geni?li?e ula?m??t?r. Marx’?n Alman ?deolojisi kitab?n?n büyük b?lümü –yüzlerce sayfas?– bireyci/anar?ist Max Stirner’e y?nelik bir sald?r?dan ibarettir. Felsefenin Sefaleti Proudhon’a kar?? büyük?e bir fikir sava??d?r. Marx onca zaman ve enerjisini Bakunin’e sald?rmaya harcam??t?r: ?“dangalak!”?“canavar, et ve ya? y???n?,” “sap?k” vesaire: ?bu tabirler, has?mlar? s?z konusu oldu?unda Marx’?n bildik üslubudur: yazarl??? yar? bilimsel inceleme, yar? s?zlü tacizdir. Marx’?n, gerek kendi a?z?ndan gerekse de kimi s?zcülerini kullanarak ony?llar boyunca y?neltti?i ve muhtemelen di?erleri denli e?lenceli olmayan var olan su?lamas?, Bakunin’in bir muhbir oldu?u y?nündeydi ve Marx’?n bu ba?ar?l? sald?r?lar? nihayetinde Bakunin’in Enternasyonal ???i Z?mb?rt?s?ndan tasfiyesine yol a?t?.. ?
Suprema?ia experien?ei. Conservatorismul anglo-saxon
¥57.14
Via?a fiec?ruia dintre noi se desf??oar? pe fundalul unor nara?iuni?sau teorii filosofice discrete ?i insesizabile, care ne ofer? sens ?i ne ?ndrum? ?n momentele de cump?n?.Au o istorie fascinant? ?i uneori extrem de agitat?, care st? m?rturie?pentru str?daniile noastre de a ?n?elege lumea ?i de a o transforma ?ntr-un mediu familiar.Cartea de fa?? ne prezint? istoriile a trei dintre aceste nara?iuni,?cunoscute mai mult filosofilor, cu toate c? ele ?ncearc? s? ofere r?spuns?la ?ntreb?ri tulbur?toare ?i de?o importan?? cov?r?itoare pentru?noi to?i: de ce exist? lumea, ?n ce const? identitatea persoanei, ce?este realitatea.
ALL, biografia unui succes
¥24.44
Charles Sanders Peirce (1839-1914) este o figur? important? a filosofiei secolului XIX ?i unul dintre prefa?atorii principalelor curente de g?ndire din secolul XX, fiind considerat fondatorul pragmatismului american. Cele dou? eseuri prezentate aici, primele din seria cunoscut? sub numele Ilustr?ri ale logicii ?tiin?ei, sunt reprezentative pentru opera sa, caracterizat? de profunzimi ?i subtilit??i specifice unui g?nditor care beneficiaz? ?i de preg?tirea unui om de ?tiin?a.Cu toate c? sunt uneori pur abstracte, observa?iile privitoare la convingeri ?i idei r?m?n, indiferent de sistem, puncte principale de sprijin pentru distinc?ia ?ntre g?ndirea s?n?toas? ?i cea viciat?.“ Este groaznic s? vezi cum o singur? idee neclar?, o singur? formul? f?r? ?n?eles, care se furi?eaz? ?n capul unui t?n?r, va ac?iona uneori ca un obstacol de materie inert? ?ntr-o arter?, ?mpiedic?nd circula?ia ?n creier ?i condamn?ndu-?i victima spre ofilire ?n plenitudinea vigorii intelectuale ?i ?n mijlocul abunden?ei intelectuale.“ - Charles Sanders Peirce
Convingeri ?i idei
¥24.44
Critic erudit ?i pamfletar de for??, Paul Zarifopol (1874-1934) a fost un fin observator al omului ?i al fibrei care alc?tuie?te ?es?turile sociale profunde. Volumul de fa?? cuprinde eseuri care au r?mas de o actualitate acut?, chiar ?i la aproape un secol dup? ce au fost scrise.Coroziv ?i doct, discursul aduce ?n fa?a cititorului concepte esen?iale pentru morala ?i politica mai mult sau mai pu?in balcanice ale Rom?niei interbelice. Lumina ?n care ne sunt prezentate tipul politic ?i geniul organizator, de pild?, ne ofer? at?t senza?ia unei glacia?iuni temporale, c?t ?i pe aceea a unei familiarit??i inefabile.
Will Grayson, Will Grayson
¥73.49
Pornind de la leg?tura natural? care se creeaz? ?ntre mam? ?i copil, D.W. Winnicott exploreaz? o serie de probleme cotidiene din via?a unui bebelu? ?i a mamei lui, cum ar fi hr?nirea, pl?nsul ?i joaca, grijile, primele mi?c?ri spre independen??, precum ?i, mai t?rziu, probleme serioase, cum sunt furtul ?i minciuna. Importan?a mamei la ?nceputul vie?ii, timiditatea, educa?ia sexual? ?n ?coal? ?i r?d?cinile agresivit??ii sunt expuse ?ntr-o manier? direct?, accesibil? ?i prietenoas?. Pe parcursul fiec?rui capitol, Winnicott scoate ?n eviden?? abilit??ile ?nn?scute ale mamei ?i ale p?rin?ilor ?n general ?i face diferen?a ?ntre acestea ?i deprinderile care trebuie achizi?ionate de-a lungul timpului de c?tre cei care cresc ?i educ? un copil. Capacitatea voastr? de a ?ti ceea ce este real ?i ceea ce nu este real ?i este de mare ajutor copilului din toate punctele de vedere, pentru c? el nu reu?e?te s? ?n?eleag? dec?t treptat c? lumea nu este a?a cum ne o imagin?m ?i c? imagina?ia nu este chiar ca lumea real?. Dar fiecare are nevoie de cealalt?. ?ti?i prea bine c? primul obiect pe care ?l iube?te bebelu?ul – o buc??ic? de p?tur? sau o juc?rie moale –?nseamn? pentru el o parte din propria persoan? ?i, dac? i o lua?i sau o da?i la sp?lat, este o tragedie. C?nd bebelu?ul ?ncepe s? arunce obiectul iubit ?i alte obiecte (a?tept?ndu-se, desigur, s? le ridice cineva ?i s? i le dea ?napoi), atunci ?ti?i c? a venit momentul ?n care ave?i ?i voi permisiunea de a pleca ?i a v? ?ntoarce. Unele persoane cred c? un copil este ca lutul ?n m?inile unui olar. Ele ?ncep s? ?l modeleze ?i se simt responsabile de ceea ce vor ob?ine. Total gre?it. Dac? asta este ceea ce sim?i?i, ve?i fi cople?i?i de o responsabilitate pe care nu trebuie s? v-o asuma?i. Dac? accepta?i ideea c? bebelu?ul con?ine ?n el tot ce ?i trebuie pentru a tr?i, atunci ve?i putea acorda mai mult? aten?ie procesului de dezvoltare ?i ve?i fi ferici?i s? r?spunde?i nevoilor lui.
Grani?ele alegoriei medievale
¥34.05
Are femeia vreun rol ?n evolu?ia spiritual? a b?rbatului? Ce anume, ?n iubire ?i ?n erotism, declan?eaz? intui?ii ?i tr?iri care dep??esc datul, ordinarul, norma? Otto Weininger, un g?nditor catalogat drept misogin ?i antisemit, repune ?n discu?ie opera Peer Gynt al lui Ibsen, st?ruind asupra temelor sale favorite: superioritatea masculinului, asociat spiritului, fa?? cu femininul, asociat instinctualit??ii oarbe, lipsite de spirit, de perspectiv?, deci ?i de valoare. Aforistica acestui autor, deopotriv? prezent? ?n volumul de fa??, abordeaz? problematica sadismului ?i a masochismului, imoralitatea dus? p?n? la ilegalitate ?i crim?, culmin?nd cu – sau decurg?nd din – p?catul originar.
Avu?ia na?iunilor
¥24.44
Scriitorul francez Xavier de Maistre (1763-1852) este fratele mai mic ?i mai pu?in celebru al g?nditorului Joseph de Maistre. Ironist fin ?i amator de filosofie, el ??i invit? cititorul ?ntr-o c?l?torie prin propria camer?, prilejuit? de cele ?ase s?pt?m?ni de arest cu care a fost pedepsit pentru participarea la un duel. Umorul ?i ingeniozitatea fac din acest text aparent banal o critic? spumoas? ?i fascinant? a viciilor umane ?i sociale bogat ?i expresiv ilustrate de contemporanii autorului ?i ai cititorului deopotriv?. Leprosul din Cetatea Aosta, un text prea pu?in semnificativ ca dimensiuni, constituie ?i el una dintre cele mai mi?c?toare incursiuni ?n arcanele condi?iei umane.
C?l?torie ?n jurul camerei mele
¥24.44
Thomas Hobbes (1588-1679) este unul dintre p?rin?ii liberalismului ?n g?ndirea politic?. Textele de fa?? reprezint? cel mai important segment din Leviathan - cea mai important? lucrare a lui Hobbes, scris? ?n 1651, care poate fi considerat pe bun? dreptate punctul de pornire al trecerii de la sabie la cuv?nt ca principal? arm? ?n politic?. Cititorul poate descoperi ?n aceste pagini un filosof care s-a aplecat asupra temei societ??ii cum pu?ini au f?cut-o ?nainte de secolul XX, ?ntruc?t acesta este ?miezul fierbinte“ al g?ndirii hobbesiene, pe care arhicunoscutele sintagme ?starea de natur?“ ?i bellum omnium contra omnes nu au reu?it niciodat? s?-l scoat? la iveal?.
Limba Rom?n?. Admiterea la drept. 1200 de ?ntreb?ri ?i r?spunsuri
¥48.97
Numele lui Comenius s-a ?nscris ?n istoria literaturii cehe ?i universale prin cea mai important? lucrare a sa de beletristic?, romanul alegoric Labirintul lumii ?i raiul inimii. Cartea cuprinde dou? p?r?i. ?n prima, Labirintul lumii, este ?nf??i?at? alegoric lumea sub forma unui ora? medieval, amintind de un labirint pe care ?l parcurge c?l?torul-povestitor. ?n cea de-a doua parte, Raiul inimii, c?l?torul se retrage dezam?git ?n l?ca?ul inimii sale, unde ?l ?nt?lne?te pe Dumnezeu, iar credin?a ?i aduce pacea ?i alinarea. C?l?torul este de fapt reprezentarea alegoric? a curiozit??ii omene?ti; el str?bate ora?ul-lume c?ut?ndu-?i o ?ndeletnicire pl?cut? sufletului ?i trupului.Labirintul lumii ?i raiul inimii face parte din a?a-numita serie de scrieri de consolare, prin care Comenius ?ncerca s? arate c? destinul oamenilor este condus prin dreapta decizie a lui Dumnezeu. Romanul este considerat de critica literar? ceh? ca fiind cea mai reu?it? lucrare a literaturii vechi, cel mai frecvent tip?rit? p?n? ?n zilele noastre.
Puterea miraculoas? a apei. Nu e?ti bolnav, doar ?nsetat! Nu trata setea cu medi
¥40.79
Cartea publicat? ?n 1983 este ?mp?r?it? ?n cinci p?r?i (ce cuprind treisprezece capitole). Fiecare capitol este constituit dintr-un dialog sau dialoguri, povestiri sau ra?ionamente ce abordeaz?, ?n general, paradoxuri, probleme de filosofie, logic? ?i matematic?. Printre temele redate ?n aceast? lucrare se num?r? problema p?catului ?i a virtu?ii (capitolul 4, intitulat ,,O ?ntrebare“), percep?ia ?i reprezentarea realit??ii (capitolul 7 ,,O fantezie minte-corp“), ontologia (capitolul 10 ,,Ce este existen?a?“), solipsismul (capitolul 12 ,,Solipsismul luminat“), problema adev?rului (capitolul 1 ,,De ce spui adev?rul?“ ?i capitolul 2 ,,O problem?“), problema vie?ii ?i a mor?ii (capitolul 9 ,,Zen de via?? ?i de moarte“). Lucrarea se remarc? printr-o formul? dens? ?i, ?n egal? m?sur?, elegant?, care ?i permite autorului s? prezinte chestiuni de altfel complexe ?n c?teva pagini revelatoare, prin povestiri sau dialoguri, f?r? a-?i plictisi cititorii. Ca ?ntr-un num?r de magie, art? de care autorul nu este str?in, publicul este atras ?i captivat de aparenta simplitate ?i ingeniozitate a ra?ionamentelor expuse. Probabil, ceea ce face cartea mai u?or de citit este atitudinea autorului, tonul s?u glume?, ludic ?n cea mai mare parte din cele 200 de pagini. Putem ilustra aceast? idee prin c?teva exemple. ?n cadrul capitolului 3, denumit ,,C?teva fragmente“, Raymond Smullyan poveste?te c? le-ar fi declarat studen?ilor ?n timpul unui examen c? dac? ei ?i-ar da cuv?ntul de onoare c? nu vor copia, atunci el ?i-ar da cuv?ntul c? nu va raporta mai departe dac? ei ar ?ncerca s? copieze. Cineva l-ar fi ?ntrebat la un moment dat dac? crede ?n astrologie. El a r?spuns c? nu crede ?n astrologie deoarece este ?n zodia Gemeni. Lista de propozi?ii care se contrazic singure, a lui Saul Gorn, un specialist ?n informatic?, pe care Smullyan le citeaz?, reprezint? ?i ele o mostr? de umor. Printre acestea se reg?sesc afirma?ii precum: ,,?nainte de a ?ncepe s? vorbesc, a? vrea s? v? spun ceva.“, ,,Jum?tate dintre minciunile pe care ei le spun despre mine sunt adev?rate.“ sau ,,Te ai dep??it pe tine ?nsu?i, ca de obicei.“
Il mago di Oz
¥32.54
Nietzsche despre filologia clasic? – iat? un subiect cu adev?rat pasionant, prilej de satisfac?ii unice pentru amatorul de a urm?ri fascinantul spectacol al form?rii ?i al cunoa?terii de sine. C?ci acest subiect ?nseamn?, de fapt, Nietzsche despre el ?nsu?i ?i ?n acest sens pledeaz? chiar propria sa m?rturie – ?Filologii sunt asemenea oameni care folosesc sentimentul ap?s?tor pe care ?l provoac? infirmitatea proprie omului modern pentru a c??tiga cu el bani ?i p?ine. ?i cunosc, eu ?nsumi sunt unul dintre ei“ (Noi, filologii, fr. 170). Mai precis, este vorba despre o ipostaz? a personalit??ii spirituale nietzscheene considerat? din unghiul evolu?iei sale interioare; dar, nu o ipostaz? oarecare, ci una esen?ial?. ?i aceasta nu pentru simplul motiv c? este cea dint?i, ci pentru c? este cea mai profund?, cea care i-a marcat definitiv orizontul de cultur? ?i de g?ndire ?i a l?sat o amprent? durabil? ?n desf??urarea destinului personal al omului. (Vasile Musc?)
Nagyapó mesésk?nyve
¥22.73
...a knyvet ne tekintsük úgy, mint amelynek a fejldése már befejezdtt, és amin már nincs is mit tkéletesíteni... azzal mintha nem foglalkozna senki, hogy a knyvet miként lehetne az olvasó számára használhatóbbá tenni... nagyon is el tudnék képzelni ergonomikusabban megtervezett és knnyebben kézben tartható knyvet is (amelyet nem ejtek el, ha a mobilom után kezdek kotorászni a 6-os villamoson. Ha egyszer vehetünk jobban kézbe ill tollat, akkor talán ez sem képtelenség).”
Ruins of Ancient Cities: (Volume -II)
¥28.61
More’s “Utopia” was written in Latin, and is in two parts, of which the second, describing the place ([Greek text]—or Nusquama, as he called it sometimes in his letters—“Nowhere”), was probably written towards the close of 1515; the first part, introductory, early in 1516. The book was first printed at Louvain, late in 1516, under the editorship of Erasmus, Peter Giles, and other of More’s friends in Flanders. It was then revised by More, and printed by Frobenius at Basle in November, 1518. It was reprinted at Paris and Vienna, but was not printed in England during More’s lifetime. Its first publication in this country was in the English translation, made in Edward’s VI.’s reign (1551) by Ralph Robinson. It was translated with more literary skill by Gilbert Burnet, in 1684, soon after he had conducted the defence of his friend Lord William Russell, attended his execution, vindicated his memory, and been spitefully deprived by James II. of his lectureship at St. Clement’s. Burnet was drawn to the translation of “Utopia” by the same sense of unreason in high places that caused More to write the book. Burnet’s is the translation given in this volume. The name of the book has given an adjective to our language—we call an impracticable scheme Utopian. Yet, under the veil of a playful fiction, the talk is intensely earnest, and abounds in practical suggestion. It is the work of a scholarly and witty Englishman, who attacks in his own way the chief political and social evils of his time. Beginning with fact, More tells how he was sent into Flanders with Cuthbert Tunstal, “whom the king’s majesty of late, to the great rejoicing of all men, did prefer to the office of Master of the Rolls;” how the commissioners of Charles met them at Bruges, and presently returned to Brussels for instructions; and how More then went to Antwerp, where he found a pleasure in the society of Peter Giles which soothed his desire to see again his wife and children, from whom he had been four months away. Then fact slides into fiction with the finding of Raphael Hythloday (whose name, made of two Greek words [Greek text] and [Greek text], means “knowing in trifles”), a man who had been with Amerigo Vespucci in the three last of the voyages to the new world lately discovered, of which the account had been first printed in 1507, only nine years before Utopia was written. Designedly fantastic in suggestion of details, “Utopia” is the work of a scholar who had read Plato’s “Republic,” and had his fancy quickened after reading Plutarch’s account of Spartan life under Lycurgus. Beneath the veil of an ideal communism, into which there has been worked some witty extravagance, there lies a noble English argument. Sometimes More puts the case as of France when he means England. Sometimes there is ironical praise of the good faith of Christian kings, saving the book from censure as a political attack on the policy of Henry VIII. Erasmus wrote to a friend in 1517 that he should send for More’s “Utopia,” if he had not read it, and “wished to see the true source of all political evils.” And to More Erasmus wrote of his book, “A burgomaster of Antwerp is so pleased with it that he knows it all by heart.” Sir Thomas More, son of Sir John More, a justice of the King’s Bench, was born in 1478, in Milk Street, in the city of London. After his earlier education at St. Anthony’s School, in Threadneedle Street, he was placed, as a boy, in the household of Cardinal John Morton, Archbishop of Canterbury and Lord Chancellor. It was not unusual for persons of wealth or influence and sons of good families to be so established together in a relation of patron and client. The youth wore his patron’s livery, and added to his state. The patron used, afterwards, his wealth or influence in helping his young client forward in the world.
The Sorrows of Young Werther
¥18.74
Among the notable books of later times-we may say, without exaggeration, of all time--must be reckoned The Confessions of Jean Jacques Rousseau. It deals with leading personages and transactions of a momentous epoch, when absolutism and feudalism were rallying for their last struggle against the modern spirit, chiefly represented by Voltaire, the Encyclopedists, and Rousseau himself--a struggle to which, after many fierce intestine quarrels and sanguinary wars throughout Europe and America, has succeeded the prevalence of those more tolerant and rational principles by which the statesmen of our own day are actuated. On these matters, however, it is not our province to enlarge; nor is it necessary to furnish any detailed account of our author's political, religious, and philosophic axioms and systems, his paradoxes and his errors in logic: these have been so long and so exhaustively disputed over by contending factions that little is left for even the most assiduous gleaner in the field. The inquirer will find, in Mr. John Money's excellent work, the opinions of Rousseau reviewed succinctly and impartially. The 'Contrat Social', the 'Lattres Ecrites de la Montagne', and other treatises that once aroused fierce controversy, may therefore be left in the repose to which they have long been consigned, so far as the mass of mankind is concerned, though they must always form part of the library of the politician and the historian. One prefers to turn to the man Rousseau as he paints himself in the remarkable work before us. That the task which he undertook in offering to show himself--as Persius puts it--'Intus et in cute', to posterity, exceeded his powers, is a trite criticism; like all human enterprises, his purpose was only imperfectly fulfilled; but this circumstance in no way lessens the attractive qualities of his book, not only for the student of history or psychology, but for the intelligent man of the world. Its startling frankness gives it a peculiar interest wanting in most other autobiographies. Many censors have elected to sit in judgment on the failings of this strangely constituted being, and some have pronounced upon him very severe sentences. Let it be said once for all that his faults and mistakes were generally due to causes over which he had but little control, such as a defective education, a too acute sensitiveness, which engendered suspicion of his fellows, irresolution, an overstrained sense of honour and independence, and an obstinate refusal to take advice from those who really wished to befriend him; nor should it be forgotten that he was afflicted during the greater part of his life with an incurable disease. Lord Byron had a soul near akin to Rousseau's, whose writings naturally made a deep impression on the poet's mind, and probably had an influence on his conduct and modes of thought: In some stanzas of 'Childe Harold' this sympathy is expressed with truth and power; especially is the weakness of the Swiss philosopher's character summed up in the following admirable lines: "Here the self-torturing sophist, wild Rousseau, The apostle of affliction, he who threw Enchantment over passion, and from woe Wrung overwhelming eloquence, first drew The breath which made him wretched; yet he knew How to make madness beautiful, and cast O'er erring deeds and thoughts a heavenly hue Of words, like sunbeams, dazzling as they passed The eyes, which o'er them shed tears feelingly and fast. "His life was one long war with self-sought foes, Or friends by him self-banished; for his mind Had grown Suspicion's sanctuary, and chose, For its own cruel sacrifice, the kind, 'Gainst whom he raged with fury strange and blind. But he was frenzied,-wherefore, who may know? Since cause might be which skill could never find; But he was frenzied by disease or woe To that worst pitch of all, which wears a reasoning show."
Noica. B?t?lia continu?
¥81.67
Ce este dragostea? Cum poate fi explicat ceva at?t de intim, de misterios, de minunat? Autorul nu ??i propune s? ne dezv?luie vreun mare adev?r filosofic, nici s? ne ofere sfaturi practice. Nu ne ?nva?? cum s? avem orgasm sau cum s? sc?p?m de gelozie. Nu ne spune c? femeile g?ndesc cu o alt? parte a creierului dec?t b?rba?ii, nici nu ne arat? cum s? ne salv?m rela?ia. ?n schimb, ne ajut? s? ?n?elegem comportamentul sexual ?i social, dar ?i mecanismele din spatele unor reac?ii pe care le consider?m normale ?i fire?ti.?n c?utarea r?spunsului la ?ntrebarea Ce este dragostea?, Richard David Precht exploreaz? discipline dintre cele mai diverse: biologia, psihologia, sociologia, filosofia, chiar ?i chimia. De la fiecare vom afla c?te ceva despre dragoste: c?t de egoiste sunt genele noastre ?i c?t de mult ne influen?eaz?; ce este tipic comportamentului sexual feminin ?i celui masculin; c?t de mare este aportul culturii la capacitatea noastr? de a ne ?n?elege pe noi ?n?ine ?i de a ?n?elege lumea, ca femeie sau ca b?rbat; ce se ?nt?mpl?, de fapt, ?n creierul nostru c?nd iubim; care este diferen?a dintre dragoste ?i sex; de ce a devenit at?t de important? pentru noi dragostea romantic?.?n final, afl?m c? dragostea nu are explica?ie. Ea nu poate fi dec?t tr?it?!
半小时喵星哲学史
¥44.40
写给大忙人的喵喵漫画哲学书 不读哲学,少了文青感;想读哲学,又怕深奥难懂? 这套书破你对哲学的认知! 国内以猫猫形象来讲解哲学的图书,用独创的漫画形式,按时间线为横轴,融合了中西方的哲学思想,随手翻,就能轻松有趣的哲学世界。 本套书分为古代·中世纪、现代和近代三册,全部精选当时*有代表性的大咖喵! 37位有着人类大智慧的哲学喵,例如“有哲学就够了”的苏格喵底(地球名:苏格拉底)、改变世界的大神牛顿喵(地球名:牛顿);一统哲学江山的康德喵(地球名:康德);“英年早疯”的尼采喵(地球名:尼采)等等。大家平时对他们耳熟能详,但未必真正了解他们的生平事迹和观主张,我们把它画出来给你看,保证你是哲学小白也能看得懂、学得会!
宗镜录略讲(卷三)
¥21.60
《列子》为道家重要典籍之一,与老庄并列。它高深莫测,易读而难懂,以故事、神话的形态,阐释道家的学术及观念。 《列子臆说》是南怀瑾先生关于《列子》的讲记,共分上中下三册。南怀瑾先生讲述列子,深浅出、生动自在,以《列子》的内容为研究重,带领读者广阔的视野、深难测的奇妙境界,并破了意识的种种局限。列子,这个御风而行的人,要我们从一切自设的框架中突围,成就天地间的自在逍遥。

购物车
个人中心

