购物车
个人中心
Din lumea celor care nu cuv?nt?
￥16.35
Aceste confesiuni au un caracter istoric i politic. S-ar prea deci c ele nu prezint dect un interes pentru specialiti cu menirea de a rmne simple documente de fapte pentru istoricii viitorului. Scrisorile domnului Ghica ns au un farmec literar i psihologic. Dac le urmreti cu atenie te simi mprietenit cu interesul faptelor i evenimentelor felurite ce se desfoar ntre ele ca nite tablouri triste i mree din panorama unei mari epoci sociale. Ca contimporan i ca unul din actorii principali ai acestei epoci domnul Ion Ghica desigur acum cnd ne povestete aminitirile sale din pribegie revars peste ele o emoiune personal care se trdeaz adeseori n unele pagini de o rar frumusee stilistic. i apoi vedei: chiar titlul Amintiri din pribegia de la 1848 are nu tiu ce aer de melancolie duioas ca o poveste din btrni. Cetirea acestor confesiuni mi-au produs o profund i fermectoare impresie. Ele mi-au mbogit mintea cu multe cunotine i mi-au alintat inima ca o poveste lung i frumoas rostit de un moneag nelept i ilustru.“ – Traian Demetrescu
Imnul l?utei rom?ne?ti
￥16.35
Colec?ie de povestiri populareCuprins:POZNE DIN COPIL?RIEBAZACONII DIN JUNIEN?ZDR?V?NII DIN ARMAT??OLTIC?RII FAMILIALEP?CAL? ?I T?NDAL?NEROZII DE PUS ?N PASC?GOGOM?NII DE-ALE CASEIP?C?LISMEPRAMATII ?I OBR?ZNICIIAVARI?II P?CLI?ITETIC?LO?II MANGOSITETR?ND?VELI TR?SNITEBRA?OAVE BE?IVITEBENGHIURI NEGHIOBE?TIRENGHIURI CO?C?RE?TIGOGONELE GOGONATEP?T?R?NII V?N?TORE?TIGIUMBU?LUCURI NEBISERICOASETOANE BOIERE?TIVORBE DE DUH ?I DE N?DUHVORB?-NTOARS?PEPELEA ?I AL?I NEF?RTA?I
C?ntece b?tr?ne?ti ale rom?nilor
￥16.35
O comoar? antic?. Un sacrificiu suprem.Un secret pentru care merit? s? ucizi. Alexandria, Egipt, 1977. ?n timpul unei scufund?ri ?n c?utarea unei epave, arheologul Isabella Warnock descoper? un artefact care nu seam?n? cu nimic din ceea ce ea a v?zut vreodat?: un astrarium, un instrument misterios, despre care se spune c? ar fi avut puterea de a hot?r? destinele faraonilor ?i regilor ?nc? de la ?nceputurile istoriei.Isabella pl?te?te ?ns? pre?ul suprem pentru descoperirea sa, ?i misiunea p?str?rii ?n siguran?? a acestui obiect de o valoare inestimabil? ?i revine so?ului ei, Oliver. ?n lupta cu un adversar necunoscut ?i cu o sect? puternic?, preg?tit? s? fac? orice pentru a pune m?na pe astrarium, Oliver se treze?te prins ?ntr-un v?rtej de evenimente, o curs? nebuneasc? pentru a proteja un secret de veacuri ?n lumea plin? de primejdii ?i comploturi a egiptologilor, ?n care vr?jile str?vechi ?i legendele intr? ?n conflict violent cu ambi?iile moderne. Alert ?i fascinant, acest thriller constituie o lectur? obligatorie pentru fanii lui Kate Mosse ?i ai lui Dan Brown.
Critice
￥16.35
Cugetarea ascu?it?? ?i pu?intel sceptic?? pe care o g??sim ?n proverbe expresia colorat?? ?i plastic?? alternan?a de z?mbet ?i triste??? tot sufletul poporului variat ca o prim??var?? de la noi le g??sim ?n cel dint??i povestitor artist al nostru Ion Neculce - care nu e un mare c??rturar cum au fost Costine?tii ?i care vorbe?te ca un r??z??? sf??tos de odinioar??. N??cazurile s??racei Moldove Neculce le-a avut scrise ?n inima lui cum spune ?nsu?i. ?n marginile limbii simple ?i ?n?elepte a adunat ?n cronica lui comori de frumuse?i artistice. Letopise?ul s??u mi-i carte de c??p??t?i - ?i de c?te ori ?l deschid mi se umple sufletul de pl??ceri rare. [...] De la Ion Neculce ?i p?n?? la Creang?? a curs vreme ?ndelungat??: aproape dou?? veacuri. ??i ?n unul ?i ?n altul sim?esc ?ns?? sufletul cel ve?nic al neamului. ??i la unul ?i la altul g??sesc caracterele specifice ale poporului nostru. ??i unul ?i altul au ?nflorit pe aceste plaiuri ?i au scos la soare vechile comori. Am?ndoi au f??cut parte din acea familie de oameni rari ?i ciuda?i care ies din c?nd ?n c?nd de pe drumurile ob?te?ti ?i se r??zle?esc c?nt?nd cu ochii spre cer. Ca ?i ei odinioar?? c?te un p??stor nec??rturar se ?n??l?a pe aripi de g?nduri ?i de visuri c?nt?nd sfios frumuse?a ve?nic schimb??toarelor lucruri ?i jalea scurtei ?i trec??toarei vie?i. Aici e panteonul meu literar simplu ?i rustic f??r?? podoabe ca natura ?ns?? m??re? ca ?i d?nsa. Sim?indu-m?? al acestui popor ?i al trecutului ?i ucenic al acestor mari ?nainta?i le ?nchin lor clipa solemn?? de acum ?n care o adunare a?a de aleas?? pe ei ?i cinste?te ?n umila mea oper??. Mihail SADOVEANU Poezia popular??
Povestea vorbii
￥16.35
Biblioteca colarului“ cuprinde cele mai preuite opere ale scriitorilor clasici ai literaturii romne din programa colar. Crile de neuitat ale copilriei sunt disponibile astzi si in format e-book.
Balade vesele ?i triste
￥16.35
Urechi au luat izvoarele letopise?ului s??u ?n cronicile anterioare a ???rii ?n predaniile b??tr?nilor ?n hrisoavele domnilor ?i ?ndeos??bi ?n cronicarii le?e?ti a c??ror limb?? precum ?i acea latineasc?? le cuno?tea. De aceasta nu trebuie s?? ne mir??m. ?naintea venirei domnilor ?arigr??deni limbile latin?? slavon?? ?i polon?? era tot a?a de familiare boierilor ?i tot ce era ?nsemnat ?n societatea rom?n?? precum mai pre urm?? se f??cur?? acea elin?? ?n timpul fanario?ilor ?i ast??zi acea fran?ez??. [...] Cronica lui Urechi au slujit de urzeal?? tuturor cronicarilor urm??tori. Mai ?nt?i ea au slujit la compila?iile lui Evstratie Logof??tul Simeon Dasc??lul ?i Misail C??lug??rul. Lucrarea acestor s-au m??rginit ?n copierea letopise?ului lui Urechi cu oare?care adaosuri ?i noti?ii geografice a ???rilor megie?ite cu Moldova. Mihail KOG??LNICEANU Noti?ie biografic?? a cronicarilor Moldaviei
Letopise?ul ??rii Moldovei. O sam? de cuvinte
￥16.35
Pann are meteugul micrii fine, al amestecului savuros de mirosuri lingvistice tari. Portretul feciorului de mprat, fiu de iganc, poate servi ca specimen [...].Toate mainriile comediei sunt folosite, bineneles, cu materie aforistic, monologul, dialogul cu replici simetrice, jocurile de a parte, micile bufonerii de limbaj sau de mimic, Povestea vorbei fiind o comedie a cuvintelor pure i o comedie uman, fcut din observaii impersonale, surprinztoare n totala lor lips de inedit.“ – George Clinescu
Faraonii
￥16.35
Locul pe care-l ocup? un scriitor ?n ierarhia istoriei literare a unei na?iuni e condi?ionat de cel pu?in trei factori: personalitatea sa opera sa ?i in???uen?a acestei opere ?n primul r?nd asupra contemporanilor s?i ?i implicit dup? aceea asupra urma?ilor; a?adar ecoul prelungit ?i durabil cu care aceast? oper? ancoreaz? ?n posteritate. Perpessicius
Snoave sau pove?ti populare
￥16.35
Ct privete poeziile dlui Stamati dei un critic posomort ar putea gsi n ele oarecare neglijri de rime mrturisesc c eu le-am cetit cu mult interes [...] i [...] snt dispus a descoperi multe frumusei n poeziile sale.“ – V. Alecsandri
?n zarea anilor
￥16.35
Cele cuprinse-n cartea aceasta au fost scrise si publicate in deosebite timpuri la deosebite ocaziuni si-n urma unor deosebite indemnuri sunt deci in ele pe ici pe colo fie repetitiuni fie complectari care vor fi suparand pe unii dintre cititori. Le cer acestora iertare; am socotit insa ca buna credinta literara imi impune sa le reproduc toate asa cum au fost publicate fara de nici o scadere si fara de nici un adaos. (Ioan Slavici)
Poezii ?i proz?
￥16.35
Cap al poeziei noastre literare ?n genera?ia trecut?, poetul Doinelor ?i L?crimioarelor, culeg?torul c?ntecelor populare p?ruse a-?i fi terminat chemarea literar?. ?i nici aten?ia publicului nu mai era ?ndreptat? spre poezie; o agitare stearp? preocup? toate spiritele. Deodat?, dup? o lung? t?cere, din mijlocul iernii grele ce o petrecuse ?n izolare la Mirce?ti, ?i iernii mult mai grele ce o petrecea izolat ?n literatura ??rii sale, poetul nostru re?nviat ne surprinse cu publicarea Pastelurilor…, un ?ir de poezii, cele mai multe lirice, de regul? descrieri, c?teva idile, toate ?nsufle?ite de o sim?ire a?a de curat? ?i de puternic? a naturii, scrise ?ntr-o limb? a?a de frumoas?, ?nc?t au devenit f?r? comparare cea mai mare podoab? a poeziei lui Alecsandri, o podoab? a literaturii rom?ne ?ndeob?te.
?ntuneric ?i lumin?
￥16.35
Nu invenia epic sau aciunea (cunoscut de mai nainte) intereseaz la Budai-Deleanu, ct viziunea sa satiric caricatural, enorma jovialitate, verva parodistic inepuizabil, formidabila ironie, n fine, capacitatea maxim de a zugrvi autentic realitatea sub aparenele cele mai bufone i de a propune idei pe calea bunei dispoziii continui. (…) Veritabila creaie a lui Budai-Deleanu nu trebuie cutat n direcia tipurilor individuale. La fel ca scriitorii ardeleni de mai trziu, ca, de pild, Rebreanu, Budai e, n schimb, un excelent observator i pictor al aglomerrilor umane, al maselor vzute sub aspect colectiv, deci, cu att mai mult al iganilor, caracterizai printr-o existen tribal, gregar."Alexandru Piru
Troi?a
￥16.35
Autor al lui Alexandru L?pu?neanu, nuvela unanim recunoscut? drept o capodoper? ?n peisajul literelor rom?ne?ti, Costache Negruzzi (1808-1868) se dovede?te a fi ?i un fin observator al lumii ?i vremurilor sale. Citind scrisorile din Negru pe alb, vom descoperi un foarte bun jurnalist ?i un umorist de calitate, din aceea?i v?n? bonom? ?i s?n?toas? ca ?i Creang?, dar ?i ,,tr?ndav? Moldov?'' cu t?rgu?oarele sale ?i cu oamenii ei ridicoli ori, dimpotriv?, cu demnii urma?i ai r?ze?ilor lui ?tefan.
Doamna Chiajna
￥16.35
Dup? titlul ?i dup? cuprinderea acestui mic volum, ?e?cine va vedea c?am avut drept model frumoasa nuvel? istoric? a domnului C. Negruzzi asupra lui Alexandru L?pu?neanu. Ca orce imita?ie, ?ncerc?rile mele sunt, negre?it, cu mult mai prejos de acel mic cap d?oper?; ?n lipsa talentului, m?am silit cel pu?in s? p?strez, pre c?t s?a putut, formele ?i limba Letopisi?elor na?ionale, cu care, ?n dreptate, se poate l?uda mai v?rtos ?ara Moldovei; s? adun datine, numiri ?i cuvinte b?tr?ne?ti, spre a colora aceste dou? episoduri culese din cronicele vechiFaptele istorice ale unei ??ri sau ale unei epoci au totdeauna un interes mai viu c?nd traiul ?i ideile, obiceiele ?i graiul de acolo sau de atunci ne sunt cunoscute. Scopul roman?elor istorice este, ?n parte, d?a ni le ar?ta; ?sta este ?i folosul lor instructiv. Alexandru Odobescu
Teatru
￥16.35
[...] Plutonismul borealismul si neptunismul traiesc intr-o corespondenta perpetua cu serafismul in mai toate poemele vizionare si in prozele eminesciene. Mi se pare ca nucleul lui se afla in Cezara unde poetul trateaza programatic tema ?sanatoasei barbarii“ asociindu-i trei mituri: mitul implinirii erotice mitul paradisului rustic si mitul reincorporarii fiintei in natura... Este o parabola in care sihastria si senzualitatea se conjuga cu o filosofie a plenitudinii si a singuratatii. Eminescu creeaza aici ca un pandant al paradisului lunar din Sarmanul Dionis un rai pamantesc prin care cutreiera nerusinat de frumoasa cu toata bucuria simturilor dezlantuite Cezara.
Poezii
￥16.35
Nu exist? nici un roman care s? fi fost la fel de prost citit ca Rusoaica lui Gib Mih?escu. Inclusiv de c?tre critica literar? a anilor '30 din secolul trecut. Despre critica de dup? r?zboi e greu de vorbit. Tip?rit ?n 1933, romanul n-a fost reeditat niciodat? ?n timpul comunismului. Nici m?car ?n edi?iile critice. Motivul este ?n primul r?nd titlul. Cu toat? ?desp?r?irea“ politic? a regimului de la Bucure?ti de Uniunea Sovietic? din aprilie 1964, liderii romani au continuat s? menajeze p?n? la sf?r?it ?marea ?ar? prietena“, era formula obi?nuit?, de la R?s?rit, interzic?nd orice referire direct?.Rusoica e un roman captivant, care se cite?te cu pl?cere, dincolo de toate sofisticatele considera?ii ale criticilor. E un roman de aventuri ?i de iubire, despre un t?n?r care ??i ia dorin?ele drept vise ?i iluziile drept idealuri. Cu to?ii, la o anumit? v?rst?, p??im acest lucru. ?i p?n? s? ne fie ru?ine de p??ania proprie, ne desf?t?m cu nemaipomenitele p??anii sentimentale ale locotenentului Ragaiac.NICOLAE MANOLESCU
Scriitori rom?ni
￥16.35
ntia lucrare importanta a lui Ibrileanu, Spiritul critic n cultura romneasc (1908) este un eseu sociologic. Autorul analizeaz geneza formelor culturii n Romnia, lund ca documente operele scriitorilor mai nsemnai din perioada 1840-1880, adic din momentul apariiei revistei lui Mihail Koglniceanu, Dacia literar – unde se afirm pentru ntia oar spiritul critic, condamnndu-se literatura de imitaie si se atrage atenia asupra necesitii reprezentrii caracterului naional – pn la constituirea statului romn modern, cnd Romnia a luat fizionomia unui stat european. Aceast oper a lui Ibrileanu, de o cuceritoare vioiciune dialectic, conine observaii ptrunztoare asupra atitudinii principalilor scriitori romni fa de formele de civilizaie si cultur dintr-un proces de patru decenii de dezvoltare, trecnd prin revoluia burghezo-democrat de la 1848, Unirea Principatelor si dobndirea independenei naionale.
Spiritul critic ?n cultura rom?neasc?
￥16.35
Cntecul ce-ades i-l cntCnd te-adorm n fapt de sear,Puiule, e-un cntec sfnt,Vechi i simplu de la ar.Mama mi-l cnta i ea,i, la versul lui cel dulce,Puiul ei se potoleai-o lsa frumos s-l culce.Azi te-adorm cu dnsul eu,Ieri — el m-adormea pe mine,i-adormi pe tatl meuCnd era copil ca tine…Mine, cnd voi fi pmnt,Nu uita nici tu — i zi-le,Zi-le doina, cntec sfnt,La copiii ti, copile!“
Fire de tort
￥16.35
Personalitatea lui Miron Costin se dovede?te a fi total deosebit?? de a lui Ureche. Nu are principii de stat nu face filosofie politic?? nu se g?nde?te la rela?iile care exist?? sau care trebuie s?? existe ?ntre suveran ?i supu?ii lui ?i nici nu a meditat asupra misiunii pe care o are ?n societatea contemporan?? clasa nobil?? c??reia ?i apar?ine. Toate acestea sunt lucruri pe care el le simte dar nu le spune pentru c?? pe d?nsul nu-l intereseaz?? istoria ?n sensul Rena?terii celeilalte care t?rziu p??trunsese ?n Polonia ?i mai t?rziu ?nc?? la noi; pe d?nsul ?l preocup?? ceea ce se ?nt?mpl?? cu el ?i cu familia lui. [...] Nicolae IORGA Istoria literaturi rom?ne?ti
Dic?ionar de proverbe rom?ne?ti
￥16.35
La temelia acestei culegeri de folclor stau cercet??rile de teren pe care le-am efectuat ?n ultimele dou?? decenii ?n localit???i din Republica Moldova ?n special din st?nga Nistrului regiune denumit?? tradi?ional Transnistria precum ?i din Bucovina. O baz?? solid?? o constituie materialele p??strate ?n arhiva Academiei de ??tiin?e a Republicii Moldova informa?ii colectate ?i depozitate ?n anii de dup?? cel de-al doilea r??zboi mondial. De un real folos ne-au fost colec?iile de folclor ?ngrijite ?i publicate de cercet??tori din ?ar?? precum ?i ?nregistr??rile f??cute ?n cadrul Festivalului folclorului ost???esc ce se desf???oar?? la Chi?in??u la ale c??rei cinci edi?ii am participat p?n?? acum. O parte ?nsemnat?? din aceste materiale cum ar fi legende povestiri orale snoave basme c?ntece epice eroice istorice lirica popular?? ?n marea sa diversitate crea?ii din complexul ceremonial de familie ?i calendaristic etc. au v??zut anterior lumina tiparului ?n ziare ?i reviste ?n volume tematice culegeri zonale ?i monografii folclorice ale unor localit???i. ?n context men?ion??m c?? este salutabil?? mai ales aceast?? din urm?? ac?iune de alc??tuire ?n ultimii ani a unor studii ?i culegeri etnofolclorice ale satelor din st?nga Prutului chiar dac?? unii autori sunt mai pu?in aviza?i. Tudor Colac
La hanul lui M?njoal?
￥16.35
Caragiale e mai viu ca niciodat? ?i schi?ele lui se potrivesc timpurilor noastre a?a cum o f?ceau ?i pe la 1900. Ne-a fost ?nc? o dat? demonstrat c? ce a ie?it din mintea sarcastic? a pamfletarului din Haimanale ?nc? se aplic? ?n societatea rom?neasc? ?i c? tot ce ?ine de politic?, stil de via?? ?i cultura din prezent e la fel de actual ca relat?rile lui Caragiale de acum aproape 100 de ani.
