Loongunis need constant changes to thrive, while the strange-haired Earthmen hate the endless moving around. When a sabotage impairs the shift engines of their traveling Box, the forced immobility might drive all Loongunis mad… unless their translator can work out a solution!?? Science fiction adventure at its best, told by multiple award-winning author Michèle Laframboise.?? ?? If you like first-contact situations featuring an alien POV, this one is for you! A chunky 7000-word SF story.?? ? * "The author does a good job narrating from the point of view of an alien who thinks in very different ways from a human." --Tangent Online "...the psychological and mathematical elements of the tale come even more to the fore and they are quite interesting." -- Featured Futures

Can mere clouds threaten their now home?? Blanche, a young paraplegic girl, watches the clouds dancing in the Phoenix sky.? She wonders if their coordinated figures signal a threat. But the adults are too busy to listen, even her big sister Lupianne worries more about the air production’s failing quotas than? some weird clouds. Then, as the dances grow complex and temperatures rise, the sisters must hurry to prevent the annihilation of their budding settlement. A clever planet-opera featuring a disabled heroine, told by multi-award winning author Michèle Laframboise.?The French version of this novel received the 2001 Cecile Gagnon Award for best first YA novel. "We can only be fascinated by the powerful images?born from the descriptions, by the originality?and coherence of her universe (...)"?-- Le Devoir ?An excellent introduction to science fiction?and to a number of questions about the environment,?social relations and communication.? --Hélène Marchetto,?Les vagabonds du rêve

Laura Elizabeth Howe Richards (1850 – 1943) was an American writer. She born in Boston, Massachusetts, to a high-profile family. During her life, she wrote over 90 books, including children's, biographies,poetry, and others. A well-known children's poem for which she is noted is theliterary nonsense verse Eletelephony. Her father was Dr. Samuel Gridley Howe, an abolitionist and the founder of thePerkins Institution and Massachusetts School for the Blind. Samuel Gridley Howe's famous pupil Laura Bridgman was Laura's namesake.Julia Ward Howe, Laura's mother, was famous for writing the words to The Battle Hymn of the Republic. In 1871 Laura married Henry Richards. He would accept a management position in 1876 at his family's paper mill at Gardiner, Maine, where the couple moved with their three children.In 1917 Laura won a Pulitzer Prize for Julia Ward Howe, 1819-1910, a biography, which she co-authored with her sister, Maud Howe Elliott. Her children's book Tirra Lirra won the Lewis Carroll Shelf Award in 1959. A pre-kindergarten to second grade Elementary School in Gardiner, Mainehonors her name. Works:? St. Nicholas Magazine (contributed poetry)? Baby's Rhyme Book (1878)? Babyhood: Rhymes and Stories, Pictures and Silhouettes for Our Little Ones (1878)? Baby's Story Book (1878)? Five Mice in a Mouse Trap (1880)? The Little Tyrant (1880)? Our Baby's Favorite (1881)? Sketches and Scraps (1881)? Baby Ways (1881)? The Joyous Story of Toto (1885)? Beauty and the Beast (retelling, 1886)? Four Feet, Two Feet, and No Feet (1886)? Hop o' My Thumb (retelling, 1886)? Kaspar Kroak's Kaleidoscope (1886)? L.E.R. (privately printed, 1886)? Tell-Tale from Hill and Dale (1886)? Toto's Merry Winter (1887)? Julia Ward Howe Birthday-Book (1889)? In My Nursery (1890)? Captain January (later made into a movie with Shirley Temple, 1891)? Star Bright (Captain January sequel, 1927)? The Hildegarde Series? Queen Hildegarde (1889)? Hildegarde's Holiday (1891)? Hildegarde's Home (1892)? Hildegarde's Neighbors (1895)? Hildegarde's Harvest (1897)? The Melody Series? Melody (1893)? Marie (1894)? Bethsada Pool (1895)? Rosin the Beau (1898)? The Margaret Series? Three Margarets (1897)? Margaret Montfort (1898)? Peggy (1899)? Rita (1900)? Fernley House (1901)? The Merryweathers (1904)? Glimpses of the French Court (1893)? When I Was Your Age (1893)? Narcissa, or the Road to Rome (1894)? Five Minute Stories (1895)? Jim of Hellas, or In Durance Vile (1895)? Nautilus (1895)? Isla Heron (1896)? "Some Say" and Neighbors in Cyrus (1896)? The Social Possibilities of a Country Town (1897)? Love and Rocks (1898)? Chop-Chin and the Golden Dragon (1899)? Quicksilver Sue (1899)? The Golden-Breasted Kootoo (1899)? Sundown Songs (1899)? For Tommy and Other Stories (1900)? Snow-White, or The House in the Wood (1900)? Geoffrey Strong (1901)? Mrs. Tree (1902)? The Hurdy-Gurdy (1902)? More Five Minute Stories (1903)? The Green Satin Gown (1903)? The Tree in the City (1903)? Mrs. Tree's Will (1905)? The Armstrongs (1905)? The Piccolo (1906)? The Silver Crown, Another Book of Fables (1906)? At Gregory's House (1907)? Grandmother, the Story of a Life that Never was Lived (1907)? Ten Ghost Stories (1907)? The Pig Brother, and Other Fables and Stories (1908)? The Wooing of Calvin Parks (1908)? A Happy Little Time (1910)? Up to Calvin's (1910)? On Board the Mary Sands (1911)? Jolly Jingles (1912)? Miss Jimmy (1913)? The Little Master (1913)? Three Minute Stories (1914)? The Pig Brother Play-Book (1915)? Fairy Operettas (1916)? Pippin, a Wandering Flame (1917)? A Daughter of Jehu (1918)? To Arms! Songs of the Great War (1918)? Honor Bright: A Story for Girls (1920)? In Blessed Cyrus (1921)? The Squire (1923)? Acting Charades (1924)? Seven Oriental Operettas (1924)? Honor Bright's New Adventure (1925)? Biographies

Time is running out. Alice only has one year left to win her bet with the Bandersnatch, or be trapped as a prisoner in his garden forever. And Alice isn’t the only one losing heart. The Queen continues to steal peoples hearts, and the refugees from Neverland are the latest victims. For some reason, Alice can’t put them back and Adam refuses to leave Wonderland until they stop her. The pressure is on for Alice to keep the magic books from falling into the wrong hands. The clock is ticking and failure means none of the stolen hearts will be returned, Adam will remain trapped behind the mirror, and Alice will be forgotten in the Bandersnatch’s garden. Forever.

nchipuiete-i c i-ai pierdut prinii, dar nu ntr-un loc, ci ntr-un alt timp…Londra, secolul XXI. ntr-o zi ploioas, la ntoarcerea de la coal, Jake Djones un puti de paisprezece ani, este rpit de nite brbai ciudai. Acetia pretind c acioneaz pentru propria lui siguran i l duc n cartierul general al organizaiei lor, n Normandia, n… veacul al XIX-lea! Acolo, Jake afl c prinii lui au disprut i c ar putea fi oriunde, din Epoca Pietrei pn n secolul al XIX-lea, pentru c sunt cltori n timp i membri ai Serviciului Secret al Pzitorilor Istoriei. Responsabilitatea lor este aceea de a pzi istoria aa cum o tim noi, mpiedicnd un duman extrem de periculos s schimbe cursul evenimentelor.Veneia, iulie 1506. Diabolicul prin Zeldt i acoliii si pun la cale un plan minuios de a declana ciuma i de distruge epoca Renaterii. Alturi de cei trei ageni desemnai de organizaia secret, Jake se mbarc ntr-o cltorie plin de suspans, hotrt s-i gseasc prinii. Avnd ca arme doar calitile sale nnscute, curajul i o sticlu cu un lichid care nlesnete saltul n timp, putiul i asum misiunea de a lupta mpotriva teribilei armate a prinului Zeldt. Aventurile lui sunt pline de rsturnri neateptate de situaie, n care se confrunt cu spionaj de nalt clas, rpiri periculoase, chiar i o crim!Trecutul este n primejdie! Numai Jake l poate salva!A sosit clipa s faci cunotin cu un nou erou!Roman tradus n peste 25 de limbin curs de ecranizare la Working Title Films

C?nd se treze?te ?n cartierul general al C?ut?torilor, du?manii ei dintotdeauna, Calla Tor este sigur? c? zilele ?i sunt num?rate. Dar C?ut?torii ?i fac o ofert? care ?i d? ?ansa de a-?i distruge fo?tii st?p?ni ?i de a-?i salva haita ?i partenerul, pe care a fost nevoit? s?-i abandoneze. Merit? oare Ren pre?ul libert??ii ei? ?i va r?m?ne Shay al?turi, orice s-ar ?nt?mpla? Lu?ndu-?i soarta ?n propriile m?ini, Calla trebuie s? ?nve?e ce b?t?lii merit? purtate ?i prin c?te ?ncerc?ri poate trece adev?rata dragoste f?r? s? se sting?.Merit? oare dragostea sacrificiul suprem? R?spunsul ?l vei g?si ?n ultima parte a trilogiei.?O poveste tulbur?toare, plin? de ac?iune, de suspans ?i, evident, de dragoste… ??i vei dori mai mult!“ – Romantic Times Book Reviews?O saga fantasy construit? inteligent, care te ?ine cu sufletul la gur?.“ – The Associated Press?Sexy ?i palpitant?.“ – Becca Fitzpatrick

Suite des Cages flottantes. Extrait : Et alors votre mari a administré une gifle formidable au baron, qui est allé rouler dans les placards en cassant de la porcelaine de prix. Oh ! ?a a été admirablement fait ! Maxime a toujours eu une poigne très solide. Là-dessus, il est parti en disant : ? J’attends vos témoins. ? Le baron m’a prié d’être son premier témoin. Je me suis récusé. J’ai toujours été beaucoup plus l’ami de Maxime que celui du baron ; enfin, madame, je suis aussi votre ami, à vous, et je viens offrir mes services au marquis.

Sikerül-e a vándordiáknak kiszabadítani Arabella hercegkisasszonyt, aki az Ezerarcú Szellem fogságában raboskodik? Évszakmesék. Tavasz után nyár, nyár után az ?sz, majd a tél. Így változnak az évszakok örökös körforgásban, mióta világ a világ. Falevelek hullnak, hópelyhek szállingóznak, tavaszi virágok nyílnak, sárgán izzik a nyári nap. Minden évszaknak megvannak a maga sajátosságai, s a maga sajátos történetei.Sikerül-e a némi varázser?vel is rendelkez? vándorló diáknak kiszabadítani Arabella hercegkisasszonyt, aki az Ezerarcú Szellem fogságában raboskodik? Odaér-e Frida id?ben a Havas Hegyek Birodalmába, egy titokzatos jégcsillagot követve?  Megtalálja-e Kristóf a zöld ruhás hölgyet, akiért a szíve dobog, vagy vajon megleli-e Roland király h?n áhított boldogságát? Kik azok az évszaktündérek, és miért segítenek h?seinknek?Mindezekre a kérdésekre választ kapunk, ha végigkövetjük, miként alakul a könyv szerepl?inek sorsa, s közben betekintést nyerhetünk a tündérek varázslatos, csodákkal teli világába is.

Marele romancier face o incursiune ?n trecutul nu foarte ?ndep?rtat al Rom?niei, trat?nd anii dictaturii ro?ii f?r? p?rtinire, ?ncerc?nd o radiografie crud?, impar?ial? ?i – lucru extrem de rar ?n Balcani – radical? a unei jum?t??i de secol de istorie.Cartea e destinat? studen?ilor, elevilor, profesorilor, precum ?i publicului larg de cititori.

nainte de orice altceva, Poezia de la Gndirea este o carte despre slbiciunea conceptelor. Ce mai definesc azi cuvinte precum tradiionalism sau modernism ntre rzboaie, termenii au polarizat probabil toate disputele, nelsnd n stare de neutralitate aproape nimic. Nu-i vorba, nu ideologiile fac literatura. Iar cnd este vorba despre poezie, lucrurile sunt cu atat mai complicate. Or, privind napoi cu suspiciune, Mircea A. Diaconu realizeaz nu doar o descriere comparativa a principalelor constante ale poeziei de la Gndirea, ci si o anatomie – sceptic mcar – a conceptelor n disputa lor cu realitatea de fapt. Criticii conceptelor – dublate de o ncercare de refundamentare a lor – i rspunde o analiz minuioas, fr parti-pris-uri, a realitii de fapt. n distana aceasta, dintre concept i realitate, ptrunde ochiul deopotriv al istoricului i al criticului literar. Iar ceea ce rezult nu mai este o sum de adevruri apodictice, ci o proiecie hermeneutic fundamentat interogativ.

Volumul reprezint? punctul de finalizare a unor preocup?ri anterioare ale autorului, afirmat ?n c?mpul semioticii ?i al stilisticii prin studii ?i eseuri dedicate cu prec?dere poeziei rom?ne?ti de-a lungul evolu?iei ei. F?r? a-i ignora pe creatorii medii, importan?i pentru c? dau expresie continuit??ii, el ?i-a propus s? explice, cu mijloacele puse la dispozitie de progresul ?nregistrat de disciplinele umaniste ?n ultima jum?tate de secol, ?misterul“ care transforma limba ?n opera. Sunt discuta?i marii poe?i na?ionali, de la Mihai Eminescu la Nichita St?nescu, relev?ndu-i-se fiec?ruia specificitatea, a?a cum se deta?eaz? ea pe fundalul unor constante care definesc ?ns??i esen?a poeticit??ii.

"Amerika z?r?s hely volt a hatvanas-hetvenes években: diáklázadások, hippik és polgárjogi mozgalmak, na meg persze szex, drog és rock&roll minden mennyiségben. Skip Gibbs és barátn?je, Robin Abbott kezdett?l fogva benne volt a legkeményebb balhékban, csak épp nem virággal harcoltak a rendszer ellen, hanem dinamittal. Nem csoda, hogy az FBI jó pár évre kivonta ?ket a forgalomból...Robin - akinek volt ideje t?prengeni a sitten - kiszabadulva végül arra a k?vetkeztetésre jut: nincs értelme a kapitalizmus ellen harcolni, elég megsarcolni azokat, akiknek amúgy is túl sok pénzük van. Választása a dúsgazdag Ricks testvérekre esik, els?sorban azért, mert úgy sejti, Woody és az ?ccse, Mark nyomták fel ?ket annak idején a sz?vetségieknél. Robin ?rd?gi tervet eszel ki, hogy elégtételt vegyen a b?rt?nben elvesztegetett évekért. Ha kell, akár dinamittal is.A páros csak egy valakivel nem számol: a volt bombaszakért? Chris Mankowskival, aki épp Woody Ricks után nyomoz a szexi Greta Wyatt meger?szakolása ügyében. Az id?zít? ketyeg, a kérdés már csak az, mikor robban a bomba!"

Citindu-l, recitindu-l pe Nietzsche, citind i recitind nietzscheenii, dostoievskienii, m recream, m remodelam, strunjindu-m pe mine nsmi i, n acelai timp, m reapropiam altminteri, de fiecare dat, de continentul Nietzsche, iar n timp probabil, iari i iari, mai rapid – prin intermediul celui care l-a creat pe Zarathustra – de mine nsmi. Scrierile mele, romanele, poemele, eseurile se afl, volens nolens, sub auspiciile dionisiace ale acestui scriitor spre care m harponeaz, instinctiv, de bun seam, i voina de a deveni ceea ce sunt: poet. Un poet care propaga un soi de stranie religie a viului, n esen de neexprimat, o religie-mit de sorginte nietzschean, construit pe un exces de personalitate.(...) Boala, cu un pic de noroc, poate fi pintenul dat de un nesfrit zeu rutcios i perspicace n bolgiile luminoase ale destinului. ntlnirea mea cu acest spectacol de un dramatism randiose – care este Nietzsche – din ntmplare cred c s-a transformat n destin. Da. i totodat n voina de Destin“. – Aura Christi.Am terminat de citit cu nfrigurare Nietzsche i Marea Amiaz (oricum, verbul a citi nu sintetizeaz dect imperfect efortul sinestezic pe care-l necesit o carte att de complex i de bogat n idei). La un prim nivel, volumul poate fi lecturat ca un impresionant catalog al marilor teme“ din literatura european (german, francez, englez, rus, romn), aceea nrudit, direct sau indirect, cu suflul zarathustrian al fostului profesor de la Universitatea din Basel. La un nivel secund ns, mult mai profund i mai semnificativ, el este un elogiu excepional adus vitalismului injectat de solarul divin, reflectat magistral prin textele unor Berdiaev, Sestov, Kierkegaard i mai ales Nietzsche. Filiaia cea mai puternic i mai transparent care mi vine n minte dup parcurgerea paginilor tale este Rudolf Otto: dei nu are nevoie s-l citeze niciodat explicit, cartea este infuzat de conceptul de numinos, acel sacru inefabil intuit de teologul german n lucrarea sa capital, Das Heilige. Te felicit pentru acest volum, exemplar n toate sensurile, i sunt convins c oamenii crora li se adreseaz nu vor mai fi aceiai dup parcurgerea sa.“ – Ctlin Ghi.

Aproxima?ii o carte de critic? literar? ?n care autorul a ?nregistrat cele mai importante apari?ii din literatura rom?n? a ultimilor ani, ?n studii critice, cronici literare ?i eseuri care comenteaz? c?r?i, scriitori sau tendin?e ale momentului actual. Structurat? ?n trei cicluri, cartea lui Iulian Boldea se remarc? prin precizia formul?rilor, obiectivitatea enun?urilor ?i prin metodele critice adecvate valorificate. Tototdata, ea con?ine numeroase puncte de vedere, perspective ?i ipoteze critice meritorii, dup? cum v?de?te o extrem? aten?ie la nuan?ele textului, la relieful s?u subliminal. Demersul critic al autorului se caracterizeaz?, ?nainte de toate, prin rigoarea aser?iunilor ?i relevan?a demonstra?iei. ?ntre autorii comenta?i ?n aceast? carte, pot fi aminti?i Virgil Nemoianu, Al. Paleologu, Nicolae Manolescu, Gabriel Liiceanu, Adrian Marino, Ion Vartic, Marta Petreu, Mircea Muthu, Dan Culcer, ?tefan Borbély, Horia B?descu, Vasile Dan, Eugen Dorcescu, Ion Zuba?cu s.a.

Pornind de la Ioana Em. Petrescu, studiul propus urm?re?te s? probeze cu arsenalul criticii de descenden?? fenomenologic?, mereu actualizat?, o teorie referitoare la asumarea eminescianismului de c?tre cei mai importan?i poe?i ai secolului trecut. Actualitatea lui Eminescu se dovede?te astfel ?i prin ve?nica recitire ?i asumare a poeziei sale de c?tre poe?i precum Bacovia, Blaga, Barbu, Arghezi, Labi?, Nichita St?nescu. Aceast? prezen?? eminescian?, asumat? teoretic (vezi Blaga) sau topit? ?n profunzimile textelor poetice (vezi Labi? sau Nichita St?nescu), sus?ine valabilitatea canonului eminescian. Eminescu este astfel inactual doar dac? privim o parte ?nsemnat? a poeziei actuale, prea ancorat? ?ntr-o realitate golit? de semnifica?ie, o poezie s?r?cit? de profunzimea transfigurat? a Creatorului. (In)actualitatea lui Eminescu probeaz? astfel doar tragic? noastr? inactualitate./ – Florin Oprescu

Mai mult dec?t psihoz? este un roman psihologic. Ac?iunea se desf??oar? pe mai multe planuri, plec?nd de la jurnalul eroinei principale, Ynonne Daphne, care, suferind de dou? boli psihice, ?ncearc? s? fac? fa?? neajunsurilor bolii. Fundalul c?r?ii este unul al spitalului, prezent?ndu-se realitatea dur? a bolii. ?n aceast? atmosfer? se desf??oar? ac?iunea real? care se suprapune cu lumile din mintea lui Yvonne. Faptul c? Yvonne cre?te prin spitale o determina s? vad? ?n medicii reali – p?rin?i, dezvolt?nd psihopatii ?i fantasme care o vor urm?ri ?i ?n timpul facult??ii. Traseul psihologic este bine g?ndit ?i analizat de autoare, pun?nd-o pe eroin?, succesiv, ?n mijlocul vie?ii reale c?reia trebuie s?-i fac? fa??. Yvonne este ?ns?, psihologic vorbind, un copil, iar reac?iile ei vor fi de fiecare dat? tulbur?toare, nea?teptate. Scenariul c?r?ii va fi ancorat prin diferite medii, prin spitale, prin universit??i, la conferin?e, printre scriitori, pentru c? Yvonne ajunge scriitoare. Planul real cu cel imaginar se ?mplete?te cu fine?e, aduc?ndu-se ?n planul ?nt?i o discu?ie imaginar? la care particip? principalii scriitori ai lumii, mas? la care va participa ?i Yvonne. Fragilitatea existen?ei umane o va determina pe Yvone s? comit? o tentativ? de suicid c?reia ?i supravie?uie?te. ?n final, cel care o va face s? ?n?eleag? c? ?n lume nimic nu conteaz? mai mult dec?t prietenia, prietenia adev?rat? dintre oameni, este medicul Hermann, pentru mintea lui Yvonne tata Hermann.

Gabriela Crean scrie poezie cu gnoz dedesubt. Faptul a fost remarcat nc de la prima sa carte, iar modul acesta de a construi a rmas nu constant, ci neschimbat, chiar dac unele accente s-au mai mutat. Gnoza, tradus apocrif, nu e ns dect schela unei viziuni de intensitate paroxistic. Important cu adevrat e suflul imaginativ, dezlnuirea spasmatic a imaginaiei i ritmul frenetic n care sublimele se topesc n grotesc sau imnoidele se revrs n apostrofe. Gabriela Crean vede lumea oximoronic, n coincidene stupefiante i radicale, n care gramatica sacrelor nu se mai poate distinge de cea a infernalelor. Modului ei de a traduce juisarea vizionar n sarcasme i febra celest n repulsii violente i s-ar potrivi conceptul de profanare al lui Giorgio Agamben. Asta dac poezia n-ar face altceva dect filosofia; dar cum face, Gabriela Crean scrie cu o exasperare exuberant i cu o arden vitriolat despre cel mai inconfortabil mod de a fi n lume: sub un imperativ atroce.“ – Al. Cistelecan

Florin Logreteanu propune noul su roman intitulat Casa cu iedera. Aciunea lui se desfoar pe fundalul evenimentelor care au premers conflictului balcanic dintre srbi i albanezi din ultimul deceniu al mileniului trecut. L-am citit n manuscris i sunt n msur s spun c e vorba de un excelent romn al psihozei colective, care lumineaz subsolurile contiinei umane.“ – Eugen Negrici

Ore de diminea?? ?ntr-o nou? edi?ie. F?r? ?ndoial? un eveniment. Este cartea care arunc? ?n aer bariera dintre pacostea proletcultist? ?i dreptul elementar de a g?ndi ?i a scrie liber. Cu discre?ie dar f?r? mil? prietenul meu Platon reu?e?te s? p?trund? natura uman? ?i s? simt? r?ul acolo unde nimeni n-ar fi crezut c? se poate ascunde. Ore de diminea?? este o carte despre timpul care i-a fost lui dat. Cartea asta vine din trecut dar apar?ine ?n aceea?i m?sur? prezentului ?i, poate, timpurilor care vor veni. O carte pentru cei ce nu scot din context prezentul pe care nu ei l-au ales. ?n aceia?i m?sur?, un text pentru cei (pu?ini?!) ?n stare s? priceap? c? a trimite ca pe o cer?etoare hoa?? istoria la tribunal este, dac? nu demagogie, atunci o prostie incurabil?. Citi?i Ore de diminea??. Scris? ?i tiparit? ?n anii '70. Este cartea unui autor de seam?. G. B?l?i???

Iat?, ?n cuvintele Aurei Christi, curg?nd abundent, din surse ascunse, fluidul vivifiant al poeziei, s? nu ne temem de retorica majusculelor, al marii Poezii. (Nicolae Balot?) Aura Christi a uimit critica de specialitate prin ample volute metaforice, calde, ?ndr?zne?e, abord?nd, ?n c?teva volume, printr-o splendid? frond?, clasicul sonet poetic ?i dovedind o excelent? st?p?nire a limbii, a mijloacelor specifice, ?ntr-o liric? a medita?iei grave, ad?nci, exprimat? ?n metafore, ?n care modernitatea ?i sensibilitatea secolului se confund?, cu vigoare clar?, de o marcat? originalitate, tumultuos ?i muzical aproape, ?ntr-o subtil? rezonan?? eufonic?, cu trimiteri, accente ?i imagini simbolice, cu marele torent al liricii europene de ?nalt nivel, de la Rimbaud ?i Baudelaire, la Rilke ?i Blaga. ?i, ?nc? odat?, la ?vetaieva ?i Nichita St?nescu. (Nicolae Breban) M? auzi tu, oare, ?nstr?inato? Am citit poeziile tale la ceas de sear?, pe o teras?, av?nd ?n fa?? colinele Ierusalimului. Eu nu sunt un bun comentator de poezie, cei care au scris despre poezia ta te-au ?prins“ foarte bine, ai for??, un sim? rar al tragicului ?i antene pentru transcenden??… (Leon Volovici) Ignor?nd retorica unei poezii postmoderniste intolerante, metonimice – baliz?ndu-se ?n criteriul retoricului, un trop ajunge, iat?, s? impun? un model poetic – Aura Christi continu? s? ofere un osp?? metaforic. Psalmul coexist? cu viziunea aspr?, expresionist?. Universul ?i limbajul au torsiuni tragice, ?n nara?iuni poematice deopotriv? fruste ?i fabuloase, cvasimitice. Moartea e o prezen?? familiar?, ca privirea ?i olfac?ia ?ns??i. Mitul e prezent ca joc automodelator. Calea spre mit ajunge o traversare a suferin?ei. (Marian Victor Buciu) A scrie c?derea apocaliptic? nu e u?or. E un merit al Aurei Christi faptul de a g?si singura solu?ie la aceast? c?dere fatal?, dat? din pornire: cel care o scrie o ?i ?opre?te“, ?incit?nd rigoarea/ celui din urm? frig“. Doar un fel de zeu al poeziei, o divinitate descoperit? cu greu, con?tient? de destr?marea mitului, poate s? impun? din nou mitul: instituirea ?mai viului“ este cu putin?? doar datorit? mor?ii. ?nvierea nu e posibil? dec?t datorit? ei. Sensul celei mai mari dintre taine se dezleag?, astfel, paradoxal, prin r?sturnarea negativit??ii generale a sensului. (...) Descoperirea f?cut? de poet? este c? realul ?nsu?i are origine poetic? (nu real?!), prin c?derea ?n ?emisfera cealalt?“, de parc? Dante ?nsu?i ar fi acum reeditat ?n alt? semantic?: ?Ah, calul e fiu al pega?ilor dintotdeauna“. Fiin?ele existente ??i au ob?r?ia ?n himere, iar realitatea ia fiin?? din metafor?. (...) Alt? ?descoperire“ poetic?: ?ntreg mitul temporal al omenirii poate fi ranversat. (…) Iat?, deci, cum se poate recupera mitul ?ntr-o epoc? ?n care toat? lumea postmodern? a visat la demitizare ?i dez-iluzionare pentru a se apropia de realul ca atare. (?tefania Mincu)

Toate popoarele sunt preocupate de identitatea lor, dar la rom?ni aceast? chestiune a ?mbr?cat forme speciale. Rom?nii, locuitori p?n? ?n epoca modern? ?n dou? principate autonome supuse Por?ii Otomane ?i r?vnite de mul?i al?i vecini, dar tr?itori ?i ?n vaste provincii ocupate de unguri, de austrieci, de ru?i ?i de turci, pierdu?i ?n mijlocul at?tor str?ini rapace, s-au ?ntrebat, parc? mai mult dec?t al?ii, de unde vin ?i cine sunt ei. P?n? la urm? ?ns?, toate popoarele mici, lovite de soart? ?i l?sate la cheremul celor mari, au asemenea preocup?ri, transformate uneori ?n adev?rate obsesii. (Ioan-Aurel Pop)