Cand orasul era inca un oras, oamenii se trezeau in fiecare dimineata in Berlinul de Vest si in Berlinul de Est, separate prin Zidul necrutator. Cand orasul era inca un oras, Timo, Jakob si Christa nu aveau cum sa stie ca, intr-o buna zi, vor fi nevoiti sa deschida ochii intr-o lume fara adulti, in cartierele unui Berlin de nerecunoscut, plin de primejdii. Un oras in care, pentru a supravietui, este nevoie sa faci parte dintr-un grup: Gropiusstadt, Havel, Reichstag, Tegel, Zoo. In ciuda luptelor inversunate insa, toti au ceva in comun: virusul care, la sfarsitul adolescentei, le va curma viata, ca si cum maturizarea ar fi fost o condamnare la moarte. Iar virusul nu este singura primejdie. O fiara misterioasa umbla libera pe strazi, ataca si ucide animale si copii, apoi dispare fara urme. Iar pentru a se apara de inamicul invizibil, tinerilor nu le mai ramane decat sa se alieze si sa lupte impreuna.

ngyilkosságokba hajszoló, hipnotikus ének tartja rettegésben Szími szigetének lakóit. Pireuszban egy megbélyegzett, elvágott torkú holttestre bukkannak a hatóságok. Vajon mi állhat az események hátterében A knyv szerepli ezekre a kérdésekre keresik a választ, számtalan veszélyen és rejtélyen át, hogy végül kiderüljn a megdbbent igazság.

Descoperi?i al cincilea volum dintr-o serie de c?r?i pentru copii a c?ror popularitate a dep??it orice a?tept?ri! ?Pisicile r?zboinice” s-au v?ndut ?n mai mult de 14 milioane de volume ?n peste 20 de ??ri ?i au ap?rut pe lista New York Times a celor mai v?ndute titluri. De genera?ii ?ntregi, patru clanuri de pisici s?lbatice convie?uiesc ?n p?dure, departe de oameni. Au un cod al onoarei ?i pre?uiesc loialitatea. Se antreneaz? ca r?zboinici pentru a-?i proteja Clanurile. Folosesc remedii naturiste pentru a se vindeca. Respect? legile statornicite de ?nainta?i. Sunt ghidate ?n ac?iunile lor de spiritele str?mo?ilor r?zboinici, reuni?i ?n Clanul Stelelor. Ro?covanul este un fost pisoi de cas? care s-a dovedit a fi puternic ?i descurc?re? ?n s?lb?ticie. Dup? ce a fost acceptat ca ucenic ?n Clanul Tunetului sub numele de Lab? de Foc, a primit titulatura de r?zboinic ?i numele Inim? de Foc. ?n cele din urm?, vitejia l-a adus p?n? la pozi?ia de secund ?n clan. Dar nu are o clip? de lini?te c?t? vreme Ghear? de Tigru, fostul secund, poate ataca oric?nd. ?i conduc?toarea Stea Albastr? ?i-a pierdut ?ncrederea ?n r?zboinicii clanului, dup? ce Ghear? de Tigru s-a dovedit a fi un tr?d?tor. Pe m?sur? ce ea este din ce ?n ce mai bolnav? ?i mai absent?, Inim? de Foc va fi nevoit s? preia fr?iele Clanului Tunetului. ?n aceast? perioad?, ?n p?dure ??i face sim?it? prezen?a un du?man misterios. Mai mult dec?t at?t, Ghear? de Tigru, devenit acum conduc?torul Clanului Umbrelor sub numele de Stea de Tigru, comploteaz? ?n continuare, la fel de ?nsetat de putere. Luptele pentru onoare ?i teritoriu sunt tot mai ?ncr?ncenate, iar ?ndoielile ?i tr?darea afecteaz? toate clanurile. Oare pisicile r?zboinice au fost p?r?site de spiritele din Clanul Stelelor pentru totdeauna? Volumul cuprinde h?r?i ?i simboluri din via?a pisicilor r?zboinice. ?O poveste plin? de aventur?, care v? va ?ine cu sufletul la gur?.” - Publishers Weekly ?Un episod palpitant din aventurile pisicilor r?zoinice, care va fi cu siguran?? pe placul cititorilor.“ - ALA Booklist ?Povestea este mereu surprinz?toare; personajele sunt ?nzestrate cu tabieturi ?i comportamente feline autentice.” - VOYA Din aceea?i serie: PISICILE R?ZBOINICE. CARTEA I - ?N INIMA P?DURII PISICILE R?ZBOINICE. CARTEA A II-A - FOC ?I GHEA?? PISICILE R?ZBOINICE. CARTEA A III-A - P?DUREA SECRETELOR PISICILE R?ZBOINICE. CARTEA A IV-A - FURTUNA

Amit az olvasó a kezében tart, a F?ld kül?nb?z? pontjain feltárt lel?helyekr?l és a bennük található leletekr?l szól. Kül?nleges ablakot nyit elfeledett világokba, amiket a legt?bb ember nehezen tud elképzelni. Ezek a helyek olyan k?rülmények k?z?tt j?ttek létre, amik k?vetkeztében halált hoztak a figyelmetlenekre, legyenek azok kicsik vagy hatalmasak. Ebben a k?nyvben végigmegyünk kül?nb?z? f?ldt?rténeti korokon, mik?zben megtudjuk, hogy ezek a csapdák hogyan keletkeztek, hogyan m?k?dtek, és a bennük elpusztultak maradványaiból rekonstruáljuk a rég elfeledett él?lényeket.

Félelem helyett bizalom. Versengés helyett együttm?k?dés. Hogyan alakul át társadalmi-gazdasági k?rnyezetünk, mik a kihívások, mik a lehet?ségek? Mit jelent a tanulás a digitális korban? Mit jelent a karrier? Milyen szervezeti formákban zajlik a munka, milyen emberi min?ségeket keresnek a cégek?

Te is biztosan jártál már úgy, hogy szeretted volna pszichológushoz vinni a gyermekedet, de a k?zismert el?ítéletek (“Csak a bolondok járnak pszichológushoz!”) és a k?rnyezeted ellenállása visszatartott. Ez a k?nyv gyermekek és szüleik számára készült. Egy kislány, Lili t?rténetén keresztül mutatja meg, mi is t?rténik a gyermekpszichológusnál. Lili egy szorongó kislány, aki nem akar oviba menni és emiatt betegnek érzi magát. Kata néni, a pszichológus segít neki félelmei leküzdésében. A k?nyv segítségével egy r?vid progresszív izomrelaxációs gyakorlatot is ki lehet próbálni. Emellett pedig sok hasznos információval szolgál gyermeknek, feln?ttnek egyaránt.

Sunt bucuros s? ?tiu c? aceast? carte a fost remarcat? ?i luat? ?n considerare pentru publicarea ?n Rom?nia. ?mi amintesc vorbele lui Serghei Dovlatov, scriitor rus care ?i-a desf??urat activitatea literar? ?n America: ?Orice ziarist viseaz? s? scrie un roman.“ Un s?mbure de adev?r ?n aceast? fraz? exist?... E greu s? g?se?ti un jurnalist care, ?n timpul liber, s? nu fi ?ncercat s? scrie un roman, povestiri sau versuri... Principiul redac?ional era urm?torul: ?Scrie ?n a?a fel ?nc?t cel care va citi s? aib? co?maruri noaptea!...“ Totul p?rea extraordinar... Ie?it? din comun este ?i povestea dintre coper?ile acestei c?r?i.

Jane Forrest Hargitai nyugodtnak induló hétf? reggele abban a pillanatban felborul, amint a dugóban el?tte álló kocsiból el?kerül egy n?i holttest. A bizonyítékok az éjszakai élet vezéréhez, Dobó Renátóhoz vezetnek, de a férfi egy csepp hajlandóságot sem mutat arra, hogy segítsen. Még a halott nevét sem árulja el. Jane viszont nem hagyja annyiban a dolgot, minden k?vet megmozgat, hogy megtudja, ki is az illet?. Mikor kiderül, hogy Bárfai sógorn?je az, elindul a lavina. Vivien és Renátó elt?nik, Jane családját pedig folyamatos támadások érik. Mikor a nyomozón? két gyerekére is rál?nek, Jane ráj?n, hogy csak úgy védheti meg a gyerekei életét, ha végez Bátfaival. A n?ben kett?s érzések dúlnak. Egyrészr?l a nyomozó, aki a b?n ellen harcol, másrészr?l, az anya, aki bármire képes azért, hogy megvédje a családját. De vajon helyesen cselekszik-e, ha meg?leti a b?rt?nben ül? férfit? Jogilag semmiképp! De mint ember? Vajon elfogadható-e, hogy úgy védje meg a gyerekei életét, hogy felbujtóként meg?leti a családja életére t?r?t?

Ianoi e viu, atent i emoionat de orice problem de parc acum abia ar ntra, aplecndu-se uor, sub naltul portic al Cunoaterii. Curios, profesnd acea dubl curiozitate, rar azi – fa de problem, dar i fa de cel ce o ridic. Fa de Fiin. Cultura romn se poate felicita, n zilele i anii notri un pic buimaci, unde Nordul valorilor pare a se fi rtcit undeva, n alte secole sau pe alte continente, c posed un cercettor, un profesor i un ins capabil de o asemenea cuprindere a unor platforme culturale att de auguste i, aparent, contradictorii. Unul din puinii supravieuitori ai acelei Mitteleuropa sapieniale, acei ndrgostii fr pricin de misterele artei i ale gndului, unul dintre acei, rari azi i n Europa, ce pesc uor peste granie istorice i mentale, rigide pentru atia, cu o graie, cu o uurin ce ne poate nela asupra acelui depozit afund de suferin i travaliu, de tenacitate unic pe care numai prezena unui ideal poate s-o explice. Iat unde putem gsi Idealul su Modelul, dezorientai nu rareori de propriile noastre ezitri i eecuri.“ (Nicolae Breban)Ianoi este un om pentru care problema morala exist, iar faptul acesta l aaz ntr-o postur extrem de fecund i de necesar, de mediator. ntr-o lume care devine tot mai conflictual, uneori n mod stupid, cu totul superficial i aberant. Ion Ianoi cred ca ne d o lecie de economie de conflict. Vd n aceast lecie i n persoana lui un model de senintate, de sinceritate intelectual, de europenitate.“ (Mircea Martin)[...] stilul Ianoi; un stil unic n cultura romn. Nu e vorba, n cazul d-sale, de cri de erudiie pedant, seac, ci de cri scrise cu un mare talent literar, cred eu, i cu extraordinare capaciti de evocare.“ (Gabriel Dimisianu)Am spus i cu alte prilejuri, am scris i cu alte ocazii c Ion Ianoi este un dar fcut literaturii romne. Oare avem puterea de a ne bucura de acest dar Avem fora de a-l onora i de a ne minuna de el, aa cum se cuvine Printre scriitorii romni, prietenul nostru e perceput drept un crturar evreu-maghiar atipic. Printre evrei e tratat drept un romn sadea. n Ianoi vd un model de prim rang, un mare crturar ce s-a nzidit n literatura romn, un scriitor care ar face onoare oricrei culturi majore a lumii. Ianoi este, apoi, un spectacol, n pofida felului su de a fi, aproape n ciuda sa...“ (Aura Christi)

Valaki azt mondta nekem, hogy az állatoknak nincs kultúrt?rténete. Ez a k?nyvecske a bizonyíték rá, hogy téved. A kutyák és macskák históriája a régmúltba nyúlik és nagyon izgalmas. Személyes t?rténeteik színesek, h?ségük megható, sokoldalúságuk megd?bbent?. Remélem a Kedves Olvasó hasonló szeretettel fogadja t?rténeteiket, mint amilyen szeretettel én gy?jt?gettem.

Edi?ie alc?tuit?, coordonat? ?i ?ngrijit? de Iulian Boldea?Profilul c?rturarului Nicolae Balot?, pe care acest volum se str?duie?te s?-l contureze, adun? laolalt? expresivitatea, rigoarea ?i erudi?ia eseistului ?i criticului literar, dar ?i afectivitatea sublimat? a memorialistului. Sumarul c?r?ii e alc?tuit din mai multe texte semnate de Nicolae Balot?, relevante pentru concep?ia sa critic? ?i estetic?, dintr-o schi?? de portret apar?in?nd lui Matei Boil?, din dou? dialoguri ?n care se ?mpletesc accentele confesive ?i proiec?iile teoretice ?i din dou? sec?iuni exegetice. Prima, Interpret?ri, con?ine abord?ri ale operei critice sau memorialistice a lui Nicolae Balot? ?n ansamblul ei, ?n timp ce a doua, Lecturi, cuprinde analize aplicate asupra unei anumite c?r?i. La toate acestea se adaug? necesarele repere bio-bibliografice. Textele au fost ini?ial tip?rite ?ntr-un num?r al revistei Vatra consacrat lui Nicolae Balot?; a?a se explic? unele referiri ale autorilor la binecunoscuta revist? din T?rgu-Mure?. Le mul?umesc, ?i pe aceast? cale, domnului Nicolae Balot?, pentru amabilitatea cu care a r?spuns provoc?rii noastre, ?i celorlal?i autori, pentru disponibilitatea domniilor lor, f?r? de care acest volum ar fi fost imposibil de realizat.“ – Iulian Boldea

Mai mult viu dec?t mort, comisarul San-Antonio asist? la propria-nmorm?ntare. Apoi, mai mult cu umor dec?t cu ?nd?rjire, b?ntuie Parisul ?n c?utarea celor care l-au ucis un pic, temporar. Semi-asasinii nu se las? u?or prin?i, p?n? c?nd fac gre?eala s-o supere pe mama semi-victimei. ?i gata, soarta lor e pecetluit?: nu te iei de mama lui San-Antonio ?i speri s? scapi basma curat?! E o b?tr?nic? prea simpatic?. San-Antonio e convins c? ea e mai ?nger dec?t dolofanii ?ia mici, picta?i cu aripioare prin biserici.Vremuri grele! Nimic nu mai e ce pare a fi: trafican?ii de droguri sunt patrio?i, spioanele sunt fiice care ?tiu de frica ta?ilor. Nevestele sunt un fel de amante costisitoare, iar culmea rafinamentului pervers ar fi s?-?i iei o amant? doar ca s? te ui?i la ea cum tricoteaz?, dup? ce ?i-a servit o sup?.San-Antonio e de savurat pe ?ndelete, o delicates? pentru adev?ra?ii degust?tori ai genului, cei care ?tiu c? un roman poli?ist te poate cuceri ?i prin umor, rafinamente de limbaj, inteligen?? ?i cultur?, nu doar prin suspans, urm?riri ?i ?mpu?c?turi, chiar dac? are – din bel?ug chiar – ?i aceste ingrediente.Mai multe detalii pe san-antonio.ro

Ce ai face dac? ai g?si o carte ce te-ar provoca la un joc de-a v-a?i ascunselea cu indicii? Ai accepta provocarea sau ai pune cartea ?napoi ?n raft? ? Lily a l?sat ?n raftul libr?riei preferate din New York un jurnal plin de provoc?ri, care a?teapt? s? fie g?sit de b?iatul potrivi. Acesta este Dash, un adolescent ?n v?rst? de 17 ani, pasionat de c?r?i ?i cu o repulsie nem?rginit? fa?? de tot ce ?nseamn? s?rb?toarea Cr?ciunului. El accept? regulile jocului fetei. Dar sunt ei f?cu?i unul pentru cel?lalt? De?i par a se potrivi perfect ?n ceea ce prive?te exprimarea ?n scris, ?nt?lnirile lor nu sunt lipsite de surprize ?i le pun ?n pericol rela?ia ?nc? dinainte ca aceasta s? se ?nfiripe. ? Rachel Cohn ?i David Levithan au scris o poveste de dragoste care ?i va face pe tineri s? scotoceasc? prin rafturile libr?riilor, c?ut?nd ?i t?njind dup? o iubire (?i un jurnal) care s? fie numai a lor. ? “Cititorii vor fi ?nc?nta?i de limbajul spumos ?i de r?sturn?rile amuzante de situa?ie.“ Publishers Weekly ? “Sim?eam nevoia s?-i absorb numele, ?n timp ce cl?titele absorbeau untul ?i siropul. Abia dac?-mi mai aminteam cum ar?ta; imaginea lui era ?nconjurat? de o p?cl? de culoarea ?ampaniei, dulceag? ?i difuz?, neclar?. ?mi aminteam c? era mai degrab? ?nalt, cu p?rul bine tuns ?i proasp?t piept?nat, c? purta blugi ?i o jachet? marin?reasc? de l?n?, posibil de epoc?, ?i c? mirosea a b?iat, dar la modul pl?cut, nu la cel sc?rbos. ?i mai avea ?i cei mai alba?tri ochi din lume, ?i gene lungi, negre, aproape ca ale unei fete.“

A?i auzit de statul Khalaab al Amouk? Fi?i pe pace, nici San Antonio nu auzise ?nainte de noua lui misiune. Cu at?t mai pu?in fidelul s?u Bérurier, totu?i un fin cunosc?tor al at?tor lucruri, precum soiurile franceze de br?nz? ?i deloc elegantele lovituri pugilistice, ?mp?r?ite cu m?rinimie, ?i unele, ?i celelalte, b??tina?ilor (khalaabagii, pe numele lor). Imaginea Enormit??ii-Sale Béru c?lare pe c?mil?, str?b?t?nd de?ertul, ?l va face de ru?ine pe Don Quijote. ?inta le este palatul emirului Obolan, care nu i ascunde numai pe cei doi agen?i francezi care trebuie elibera?i, ci ?i un a????tor harem, ?n care, dup? cum lesne pute?i b?nui, glorio?ii salvatori vor fi ispiti?i s? dea iama. Cum, vai, nu i pute?i urma ?n desf?t?rile sexuale, v? r?m?n, deloc de lep?dat, cele textuale.Mai multe detalii pe san-antonio.ro

Dac? ?nc? nu a?i aflat la ce folose?te o linie de metrou care nu duce nic?ieri, dac? sunte?i curio?i s? ?ti?i de ce unii oameni ??i devoreaz? soacrele ?n ziua nun?ii lor de argint ?i ?n ce const? deosebirea fundamental? dintre englezi ?i francezi, e timpul s? c?l?tori?i pe insula Miserupe din Arhipelagul Mitocanilor. ?mpreun? cu San-Antonio ?i Bérurier, afla?i de data asta ?n ?nalta societate a mini?trilor ?i a sini?trilor, a unui vraci ?i a unei regine de dimensiuni apocaliptice care-l face pe Enormul s? par? un b?rbat sub?ire. Iar dac? vi se pare c? intriga acestui roman e prea ingenioas?, r?sturn?rile de situa?ie prea nea?teptate, comisarul prea simpatic, iar limbajul lui Bérurier de un comic delirant, nu pute?i ?nvinui pe nimeni – doar ?ine?i ?n m?n? o carte de San-Antonio.Mai multe detalii pe san-antonio.ro

Alexandra, o adolescent? rebel?, este trimis? de p?rin?i s? ??i petreac? vacan?a de var? ?ntr-un sat din Transilvania, pentru a fi ?ndep?rtat? de o iubire considerat? imoral?. Odat? ajuns? ?n V., ea este atras? de pove?tile localnicilor legate de o crim? s?v?r?it? ?n urm? cu mai mult de un veac: contesa Aneke fusese acuzat? de incest ?i vr?jitorie ?i ucis? ?n p?dure. Alexandra porne?te pe urmele contesei, hot?r?t? s? afle ce s-a ?nt?mplat cu adev?rat. Castelul ascunde mistere la fiecare col?… Pe m?sur? ce fapte ?i personaje stranii ies la iveal?, Alexandra ??i d? seama c? are ?n comun cu frumoasa vr?jitoare mai mult dec?t ?i-ar fi imaginat, inclusiv iubirea ei secret? ?i interzis?. Va reu?i Alexandra s? salveze aceast? iubire ?i ?n final propria via??, sau va avea soarta tragic? a Anekei?Dou? lumi distincte se ?ntrep?trund: lumea adolescen?ilor de azi, cu Facebook, concerte rock, tatuaje ?i pierce-uri, ?i lumea contesei disp?rute, cu intrigi de curte ?i pove?ti uitate.Un mistery romance ?n tonuri ?ntunecate despre incest, supersti?ii, tr?d?ri, secrete, legende transmise peste veacuri.

Auzim adesea pe c?te cineva spun?nd, Via?a mea e un roman! Dar c??i dintre noi au curajul s? zugr?veasc? ?n cuvinte ?i s? pun? pe h?rtie ceea ce li s-a ?nt?mplat de-a lungul anilor?Elena Dican este unul dintre foarte pu?inii care ?i-au transformat amintirile ?ntr-un roman. Domnia-sa nu numai c? a trecut testul curajului, dar a ?i dovedit c? are toate calit??ile necesare pentru a duce un astfel de proiect la bun sf?r?it: u?urin?a de a construi scene memorabile, de a da via?? fiin?elor evocate, cre?nd personaje veridice, gata s? sar? din pagin? ?n via?a real?, precum ?i capacitatea de a medita pe marginea celor v?zute, auzite, experimentate ?i rememorate.?n acest fel, scrierea Elenei Dican creeaz? nu un jurnal al vie?ii sale, ci un adev?rat roman, cu toate valen?ele ?i atributele romanului, dar care p?streaz? ?n acela?i timp ?i valoarea de document al vremurilor ceau?iste ?i al vremurilor de azi. Prin mijloacele specifice acestei specii literare, autoarea direc?ioneaz? cu mare pricepere curiozitatea ?i imagina?ia cititorului c?tre mesajul pe care ?l are de transmis.Un mesaj plin de c?ldur?, de umanitate, de ?ncredere ?n via?? ?i de recuno?tin?? pentru ceea ce este frumos ?i atr?g?tor pe aceast? lume.

Cafeaua fierbinte coboar i urc n acelai timp, ceaca se umple, pereii rotunzi se nclzesc, Tante Dante (din prun) simte cldura i se trezete, Nea Tza simte n nri aburul cafelei i deschide ochii, midiile snt deja fierbini, Tante Dante ateapt cuminte, n prun, s fie servit. De ani de zile, n fiecare diminea, mblnzitorul privete amuzat cum cafeaua fierbinte readuce la via imaginea inscripionat pe ceaca de cafea, mblnzitorul privete cum, simind cldura cafelei, Tante Dante i Nea Tza ncep s se mite de fiecare dat dup acelai scenariu, adresndu-i din fotografia aceea fierbinte aceleai cuvinte, de ani i ani de zile:— Bun dimineaa, Tante Dante!— Bune midii, Nea Tza!“

O sut? cincizeci de mii la peluze e una dintre cele mai puternice c?r?i scrise ?n perioada postsocialist?. E o carte care, la fel ca ?i Tratat de Tanatofobie sau ?oboloniada (de Steliana Grama) va bulversa, cu siguran??, clasamentele literaturii contemporane. Doar c?, spre deosebire de celelalte dou? c?r?i, tragem n?dejdea c? cei care fac critic? literar? nu vor str?mba din nas ?i o vor citi acum. Iar dac? acest lucru nu se va ?nt?mpla, suntem siguri c? peste ani se va g?si cineva care o va descoperi ?i o va aprecia la justa valoare. (Dumitru Crudu)Diana Iepure e o poet? matur? ?i complet?, textele ei sunt scrise bine ?i controlate, iar cartea unitar? adun? ?i formeaz? o lume proprie, ceea ce e foarte important pentru un poet, o lume contradictorie ?n raport cu titlul c?r?ii. Un experiment interesant, cu r?d?cini ad?nci ?n .md, care m? face curios ?n leg?tur? cu urm?torul proiect al Dianei Iepure. (Mihail Vakulovski)Poezii ca ni?te scrisorele sau file de jurnal simulat adolescentin. Cele mai bune mostre, ?lefuite ?i frizate exact c?t s? nu par? prea aranjate, sunt parc? inspirate de noua sinceritate sau, ?i mai bine, de experien?ele holistice, intime ale performatismului. Diana Iepure este valoroas? pentru c? reu?e?te s? scape influen?elor. Uneori, e bine ca poe?ii s? stea mai mult ?n cas?, s? c?nte la pian, s? vad? c?t mai rar al?i poe?i. (Felix Nicolau)

Zece basarabeni pentru cultura rom?n? face parte dintr-un proiect mai amplu numit Interviuri cu tinerii dintre milenii. Anul 2000 era considerat unul mistic ?i chiar apocaliptic, s-a vorbit ?i s-a scris foarte mult despre aceast? cifr? plin? de simboluri, oricum, atunci treceam nu doar dintr-un secol ?n altul, ci ?i dintr-un mileniu ?n altul. Cum erau tinerii care au tr?it aceste momente, ce f?ceau, cum g?ndeau, ce proiecte de viitor aveau? – cartea aceasta ne r?spunde la aceste ?ntreb?ri-st?ri. Tinerii ale?i pentru dialoguri erau ?n focul ac?iunii, ?n v?rf, iar acum fiecare e o certitudine, nici unul nu a tr?dat speran?a investit? ?n ei, chiar dac? soarta lor – inevitabil – s-a schimbat de atunci.Dumitru Crudu nu mai scrie poezie, ?n schimb, acum a debutat ?i ca romancier ?i e unul din cei mai aprecia?i dramaturgi contemporani, piesele sale fiind puse ?n scen? pe toate continentele, ceea ce se ?nt?mpl? ?i cu piesele Nicoletei Esinencu, care atunci ?nc? nu debutase ?n volum, de?i textele ei erau jucate pe scena unor teatre de prestigiu at?t din Rom?nia, c?t ?i din Rusia, SUA, Germania, iar acum are c?r?i publicate ?i aici, ?i peste hotare. ?tefan Ba?tovoi a devenit ieromonahul Savatie, poetul deosebit de talentat dintre milenii s-a c?lug?rit, ?i-a f?cut o editur? ?i a ?nfiin?at ?i o revist?, iar c?r?ile sale de dup? c?lug?rire, romane ?i eseuri existen?iale, sunt poate cele mai citite c?r?i, cel pu?in asta spun v?nz?rile. Alexandru Vakulovski nu mai e debutantul furios care demonstreaz? prin c?r?ile sale de debut (3!) c? se poate scrie ?i altfel, revolu?ion?nd limbajul ?n literatura rom?n?. ?ntre timp, trilogia Letopizde? a fost publicat?, scriitorul edit?nd ?i c?teva c?r?i de poezie, iar piesele sale de teatru au fost traduse ?i editate ?n antologii din str?in?tate, unde au fost dramatizate, poeziile sale fiind selectate ?i pentru antologia de poezie din SUA, New European Poets, cea mai recent? carte a sa fiind romanul 157 de trepte spre iad sau Salva?i-m? la Ro?ia Montan? (Editura Cartier, 2010). Vasile Ernu a lucrat la una dintre cele mai mari edituri din Rom?nia, a editat o carte de mare succes (N?scut ?n URSS, Editura Polirom, 2007), tradus? ?n mai multe limbi, iar pe a doua a publicat-o direct ?n str?in?tate. Pavel P?duraru ??i continu? lupta ziaristic?, dar ?ntre timp s-a afirmat ca poet ?i a publicat ?i un roman destul de controversat, care a provocat multe discu?ii. Mito? Micleu?anu este, al?turi de Florin Braghi?, fondatorul ?i realizatorul ?Planetei Moldova“. ?ntre timp, Florin s-a concentrat pe munca de designer, iar Mito? pe literatur?, edit?nd trei c?r?i ?i devenind una dintre cele mai sigure voci literare. Roman Tolici este unul dintre cei mai aprecia?i arti?ti plastici tineri, expun?nd mai mult ?n str?in?tate dec?t acas? – la Praga, Strausberg, Celje, Berlin. Super-boxerul Octavian ??cu a devenit un om de ?tiin?? la fel de st?p?n pe noile instrumente de munc?, care scrie c?r?i de istorie ?i lucreaz? la multe proiecte valoroase. Iar Zdob ?i Zdub este una dintre cele mai populare ?i mai originale forma?ii de limb? rom?n?, c?nt?nd la prestigioase festivaluri europene, ?n turnee de promovare a albumelor sau pur ?i simplu ?n concerte, purt?nd marca unui nou stil: hardcore moldovenesc.Ce-i une?te pe ace?ti arti?ti ?nc? tineri? ?n primul r?nd, locul na?terii, to?i fiind rom?ni basarabeni, apoi limba ?n care creeaz?, to?i cei ?zece“ intervieva?i trec?nd Prutul ?i activ?nd ?n cultura rom?n?. Interviurile sunt splendide, Mihail Vakulovski fiind un maestru ?n domeniu, iar r?spunsurile sunt deschise, directe, lipsite de orice fel de inhibi?ii. O carte cu siguran?? interesant? ?i pentru cititorii dintre mileniile trei ?i patru. Lectur? pl?cut?!

Volum nominalizat la sec?iunea ?Critic?. Istorie ?i Teorie Literar?“ – Premiile ?Observator cultural“, edi?ia a VI-a, 2012 Acest al doilea volum abordeaz?, tot din perspectiva experimentalismului, care sufer? ?n contextul postdecembrist anumite ?radicaliz?ri“, poezia autorilor intra?i ?n literatur? dup? 1990. Asemenea ?radicaliz?ri“ (care pot fi subordonate unei ideologii/retorici a excesului) sunt privite din perspectiva conceptului de ?hiper?modernitate“ teoretizat de Gilles Lipovetsky, pe care autorul ?l propune ?n locul celui (consacrat) de postmodernism. Plec?nd de aici, sunt luate ?n discu?ie abord?rile teoretice ale ultimelor dou? promo?ii poetice, ca ?i ?manifestele literare“ (fracturist, utilitarist etc.) ale acestora ?i sunt analizate c?teva direc?ii poetice, situate ?n continuitatea experien?elor experimentaliste discutate ?n volumul anterior.