Celebrul, iubitul ?i controversatul profesor de filozofie Ion Petrovici a avut o via?? fracturat?. ?ntr-o vreme, a urcat p?n? pe Everestul performan?ei ?i al recunoa?terii publice, de unde, atunci c?nd istoria s-a virusat de o ideologie apocaliptic?, s-a pr?bu?it direct ?n groapa Marianelor – b?ntuit? de tot felul de silnicii ?i nes?buin?e. Mult? vreme s-a am?git cu ?n?elesul m?ng?ietor al filosofiei (De consolation philosophie), a?a cum i-l h?r?zise cei vechi, dar s-a ?i ?nfiorat de mizeriile ei, atunci c?nd a v?zut-o dec?zut? ?n condi?ia de surogat ideologic. Oare trebuia, dup? ce-a privit lumea prin sp?rtura pe?terii lui Platon, s-o p?ndeasc? ?i din spatele gratiilor ?i-a z?voarelor trase? Vremurile noi, r?scolnice, l-au g?sit total nepreg?tit. Glasul s?u, obi?nuit s? peroreze ?n aule universitare, ?n Camer?, ?n Academie, ?n cadrul unor fastuase reuniuni interna?ionale a fost, pentru multe decenii, obligat la t?cere. […] Paginile memorialistice reproduse de noi ?n aceast? carte reprezint? doar o diviziune (cap. VIII) dintr-o lucrare mai elaborat? ?i necunoscut?. Nu ?tim unde se g?sesc restul paginilor, dar n?d?jduim c? de?in?torul lor s? g?seasc? o formula de punere ?n circula?ie public? a ?ntregului material pentru a putea reconstitui o perioad? important? din via?a sa ?i, implicit, din istoria acestei ??ri. Dup? c?te putem estima, perioada circumscris? de aceste amintiri sub?ntinde anii cei mai grei din istoria mai recent? a ??rii noastre.

Mitul felin ?n literatura universal? este o lucrare ?n care s-a ?ncercat sintetizarea ?ntr-o form? accesibil?, ?ns? f?r? a fi superficial?, a unei cantit??i impresionante de material, material g?sit at?t ?n publicistica rom?n? c?t ?i cea str?in?. Subiectul lucr?rii a fost o alegere subiectiv?, fiind aproapiat de sufletul autoarei. Fiecare capitol ?n parte trateaz? un aspect al temei dezv?luite ?n titlu, respect?nd ?n acela?i timp o linie cronologic?, acest lucru facilit?nd ?n mod semnificativ ?n?elegerea ?i asimilarea informa?iei. ?ns? ?ntreaga lucrare are ca punct comun permanenta oscilare ?ntre planul real ?i cel fantastic, fabulos, ?ntre documente oficiale (precum cronicile) ?i m?rturiile oferite de supersti?iile populare. ?n primul capitol observam ?ara de origine a pisicii, Egiptul, ?i modul ?n care aceasta era tratat? ca o zeitate cu atribu?ii contradictorii (uneori benefice, alteori sinistre). De?i exportul lor a fost interzis de catre egipteni din motive religioase, acest lucru nu a ?mpiedicat r?sp?ndirea lor ?n toate culturile lumii. Sunt analizate de asemenea ?i diversele legende legate de na?terea pisicii la diferite popoare. Al doilea capitol trateaz? ?n detaliu o tr?s?tur? principal? a mitului felin ?i anume aspectul s?u, parc? implicit, feminin. Feminitatea, tandre?ea, instinctele materne, capriciile, viclenia, elegan?a, independen?a sunt doar c?teva dintre calit??ile comune ale femeii ?i pisicii, calit??i ?nf??i?ate de nenum?ra?i scriitori ?i arti?ti din toate timpurile ?i culturile.Capitolul al treilea ne ?nf??i?eaz? eternele conflicte dintre pisici ?i c?ini (lupt?ndu-se pentru ?ncrederea ?i afec?iunea omului), dintre pisici ?i ?oareci (o ?lupt?“ milenar? ?ntre Bine ?i R?u, unde binele, reprezentat de pisic?, nu ??i poate p?stra mereu puritatea). Aceste ?lupte“ au avut ca rezultat obsesia multor popoare pentru pisici. Dar cu toate acestea, pisicile au fost ?i vor r?m?ne fiin?e independente, niciodat? accept?nd un ?st?p?n“. Nu sunt pu?ini scriitori care ?n operele lor au ?nf??i?at pisicile asemenea unor oameni, capabile de absolut orice: a scrie, a citi, a c?nta, a juca teatru ba chiar ?i a vorbi. Ele au ?i unele dintre calit??ile omului (compasiune, abilitatea de a iubi) dar ?i c?teva dintre defectele acestuia (egoism, violen??, indiferen??). De asemenea li se atribuie puteri supranaturale cum ar fi clarviziunea.

Un roman al c?ut?rii de sine, al c?ut?rii eului, o spectaculoas? excavare ?n ad?ncurile fiin?ei, ne ofer? Irina Boca, revenind ?n aten?ia publicului rom?nesc cu un story fascinant, scris ?ntr-un stil alert, cu fraz? scurt?, ml?dioas?, casant?. O sondare ?n ad?ncurile ?eului profund“ (M. Proust), asupra experien?ei naratoarei l?s?ndu-?i amprenta, ?n chip cert, exilul, ?nstr?inarea, dorin?a vie, ascu?it?, de a se rea?eza ?n matca esen?elor. Aura Christi

Demersul interpretativ al Constantinei Buleu pare stimulat (ca sa nu spunem: ??ndr?gostit“...) tocmai de caracterul la limita non-definibil, misterios, ireductibil mitopetic al ?puterii“ ?i al reprezent?rilor sale din secolul al XIX-lea. Fie c? ne prezint? metodologii de obedien?? structuralist?, neomarxist?, jungian?, lacanian?, func?ionalist-simbolic? sau fenomenologic?, autoarea e constant fascinat? de un fenomen care, la un cap?t al s?u, presupune ordine, alegere ra?ional?, logic? instrumental?, iar, la celalalt, revela?ie, intensitate, magnetism, charism?, ?ntr-un cuv?nt: magie. Cartea are darul de a ?nf??isa, mai degraba dec?t o ?paradigma“, o panoram? a spiritului secolului al XIX-lea, ?n rela?ie cu tema puterii. Deschiderea curajoas? c?tre un fenomen de o asemenea amploare aminte?te de aura eroic? a unor faimoase ?ntreprinderi intelectuale (Peter Gay, de pild?), deseori invocate, cu implicita admira?ie ?i pricepere, ?n lucrarea Constantinei Buleu. Curiozitatea intelectual? mereu vie, claritatea g?ndirii, larga deschidere bibliografic? ?i, nu ?n ultimul r?nd, expresivitatea foarte personal? a stilului plaseaz? acest demers ?n categoria lucr?rilor de referin??.

Gina Sebastian este o foarte autentic prozatoare. Chiar rnile, dezamgirile, nemplinirile au lsat urme ce dau sensibilitii care se exprim n scrisul ei, nota lor particular, tonul lor, parfumul lor“.Nicolae BalotUn scriitor profesionist de prim mn… O construcie de carte extraordinar, nemaintlnita n carile altor scriitori“.Alex tefnescuEste o carte de meditaii, meditaii asupra unor teme i asupra unor personaliti. Rareori n lumea noastr, n sensul de lumea contemporan, mai poi gsi un spirit att de echilibrat i cu o asemenea scar de valori morale i culturale“.Ana Blandiana

YAKINDA SIRA G?KY?Z?NE DE GELECEK! ? ?ilahi nizama(Yarat?l?? Yasalar?na) g?re, yeryüzünün hi? bir yeri; hi? bir insana ve zümreye ait de?ildir. ?nsani düzene g?re ise ger?ek tamamen farkl? olup yeryüzü parsel, parsel ya?malanm?? olup nehirler, g?ller, denizler ve hatta k?talar bir avu? az?nl??a ya da zümreye hizmet etmektedir. S?z konusu bu az?nl?klar dünyan?n kaynaklar?n? ?e?itli y?ntemlerle dev?irip s?mürmektedirler. ??S?mürü sadece do?al kaynaklarla s?n?rl? olmay?p dünya üzerinde ya?ayan tüm canl?lar? da kapsamaktad?r. Bundan, tek hücreli organizmalar da nasibini almakta ve efendilerinin ahlaks?z ama?lar?na hizmet etmeye mecbur kalmaktad?r. Bu azg?n küresel s?mürgeciler, insanlar?n beden ve beyin gü?lerini s?mürdükleri yetmezmi? gibi ?imdilerde zihinlerini de ele ge?irmeye y?nelik yo?un bir gayret i?indedirler. ??S?mürgeciler, kaynaklardan dev?irdikleri de?erleri ?nce paraya daha sonra ise parayla birlikte bu kaynaklar? da kullanarak gü? dev?irmekte olup ?bu b?yle katlanarak devam etmektedir. Küresel emperyalistler, s?mürü düzenini hepimizin iyi bildi?i yedi(S) arac?l???yla, yani onlar? de?er dev?irmekte kullanarak ger?ekle?tirir. ? Bunlar s?ras?yla: Su (G?da),Sa?l?k, Seks, Silah, Sanat, Spor ve Siyaset olarak s?ralanabilmektedir. S?ra gü? dev?irmeye gelince bu s?ralamada siyaset birinci s?raya ge?mektedir. Sebebine gelince s?mürgeci en ?ok siyaseti ?veya baz? siyaset?iyi, ?baz? siyaset?iler ise bu sayd?klar?m?z?n tümünü birden kullanmaktad?rlar. ??Birde s?mürgecilerin elinde, onlar?n ?ok sevdikleri bir ba?ka (S) olan ad?na Sava? denilen alt?n (S) vard?r. Sava?lar?n ara?lar? ise sizlerin de ?ok iyi bildi?i gibi temel iki unsura dayanmaktad?r. Bunlar, dindarl?k ve kindarl?k olup toplumlar ayr??t?r?l?p dü?man kamplara b?lüne bilmeleri i?in; ya inan? farkl?l?klar?, ya da tarihin bir d?neminde atalar?n?n birbirlerine yapt?klar? yanl?? davran??lar? k?rükleyerek dü?manl?klar? yaratmaktalar. Sonras?nda da dü?manla?t?r?lan toplumlara gaz verirler, onlar sava??rken bunlar bir yandan silah satarken bir yandan da ya?malar?n?(has?latlar?n?) hazinelerine katarlar? ???nsanlar?, insanl???ndan ??karan, herkesi paran?n pe?inden ko?turan; en ac?s? da para i?in her türlü de?erlerinden vazge?ebilmeyi ba?ar? gibi sunan bu ?arp?k sisteme kar??: Bizler akl?m?z? ba??m?za toplamaz ve s?mürgecilerin de?irmenine su ta??maya devam etmeyi sürdürürsek; ?o zaman g?kyüzüne iyi bakal?m! ?ünkü; korkar?m :Torunlar?m?z g?kyüzünü b?yle mavi olarak bir daha zor g?rebilecekler !!! ?SADEKUL ? Y ? Z L E ? M E ( MAN?FESTO ) ?- G ? R ? ? ?TOPLUMSAL PAST?R?ZASYONLAR VE SAKINCALARI "Sosyolojik Past?rizasyon ve Yeni Bir Düzen ?zerine ?zgün Yakla??m" Hepimizin ?ok iyi?bildi?i gibi; kurals?z ya?ayan insan topluluklar? tarih i?erisinde kurall? ya?ama ge?erek; birer düzen toplumlar? haline gelmi?lerdir ??te: Toplumlar?n egemen oldu?u bu topraklar üzerinde ya?ayan bireylerinin hak ve ?zgürlüklerinin s?n?rlar?n? belirleyen bu tek siyasi erkin ad?na devlet denilmektedir. Bu ?rgütün, en temel g?revi yurtta?lar?n?n i? ve d?? güvenli?ini sa?lamak olmakla birlikte; devlet bu sorumlu?unu yerine getirirken ise her zaman herkese kar?? tarafs?z ve e?itlik?i olmak mecburiyetindedir. ?zellikle de i? güvenli?i sa?larken; hem kendisinden yurtta?lar?n?, hem de yurtta?lar?n? yurtta?lar?ndan korumakla yükümlüdür. Ayr?ca bireylerin beden ve ruh sa?l??? da tamamen bu ?rgütün güvencesinde olup devletler her ko?ulda ki?ilerin beden bütünlü?ü ile zihin sa?l???n? da korumaktan da soruludurlar.

Marieta Rdoi Mihi face parte din acea restrns categorie de poei a cror creaie este lipsit de metafora spectaculoas (glgioas!), beneficiind ns de taina cuvintelor, dnd alturrii acestora acea imprevizibilitate, venind parc dinspre Mallarmé sau, i mai aproape de noi, de la Ion Barbu, acest farmec al imprecisului care asigur autoarei o indiscutabil originalitate i esenializare a acestei poetici.“ – Radu Crneci

Nora Iuga mi-a spus c? scriu despre ce nu se vede. Mi-a pl?cut foarte mult formularea. De?i vorbim despre un paradox, av?nd ?n vedere c? orice carte, mai ales una de poezie, este o form? de exhibi?ionism. Cartea aceasta este a?adar despre ceea ce percepem c? exist? ?n jurul nostru. Despre o lume pe care ne-o cl?dim singuri ?i ?n care s?ntem unicii locuitori. Locul ?n care ajungem de fiecare dat? c?nd vrem s? fim doar cu noi ?n?ine. Mi-ar face mare pl?cere ca mul?i dintre cei care o vor citi s? simt? la fel.

BORNAI TIBOR ?S BORNAI TIBOR? Talán csak nem ?nmagával fog társalogni a szerz?? Nos, ezúttal másról van szó. A k?nyvet, amit most a kezében tart az olvasó, ketten írták: Bornai Tibor, az édesapa, aki hatvanéves korában, negyven évvel ezel?tt hunyt el, és fia, Bornai Tibor, aki akkor még csak tizenhét éves volt. Az apa 1912-ben született, és 1972-ben halt meg. Fia 1955-ben látta meg a napvilágot, a másik dátum még titok. Kettejük t?rténeteib?l rajzolódik ki ez a nehéz, csodákkal és tragédiákkal telezsúfolt id?szak, amelynek kezdete éppen most, a k?nyv megjelenésekor ér százéves évfordulójához. Err?l a száz évr?l mesélnek ?k ketten: a kályha mellett ülve téli estéken, a Balaton partján heverészve, egy május elsejei felvonuláson, egy Párizs felé robogó kisbuszon, a Népliget mutatványosbódéi el?tti padon vagy egy ?ll?i úti bérház konyhájában. Sírós-nevet?s k?nyv ez, dokumentumregény, minden benne szerepl? tény és adat valóságos. Apa és fia jegyzetfüzetében lapozgathatunk csodálkozva, hogy mennyire rímel egymásra ez a két sors. ?s talán sokan lesznek majd, akik a maguk életében is megtalálják az ugyanilyen rímképlet? verssorokat. ?Oroszlán az Ecseri úton? Hogy kerül egy oroszlán az Ecseri útra, ahol a használt gyerekkocsitól a hibás rádióig, a szakadozott k?nyvekt?l a molyos rókaboáig ócska tárgyakat adnak-vesznek az emberek?” Kiderül majd, ahogy az olvasók az igazi, nagy kérdésekre is választ találnak ebben az emberséggel és humorral átsz?tt k?nyvben.

Meg lehet-e gyógyulni egy súlyos betegségb?l, amelynek már a puszta neve is sokakat rettegéssel t?lt el? Péceli Rita válasza: igen! S hogy mi kell hozzá? Elszántság, bátorság, bizalom és szeretet. Odafigyelés ?nmagunkra, remek orvosok, barátaink támogatása és nem utolsósorban egy h?séges társ, aki jóban-rosszban kitart mellettünk. Mert a gyógyulás lehetséges, még akkor is, ha a bajban éppen azoktól nem kapunk segítséget, akikre a leginkább számítunk. A t?rténet bizonyítja: a legnehezebb helyzetb?l is megtalálhatjuk a kiutat. Mert a szeretet és a segítség er?t ad. Ennek k?sz?nhet?en Rita felveszi a keszty?t, és a hosszú, gy?trelmes küzdelem végén megtalálja a gyógyulást, a boldogságot és igazi hivatását is. Visszakapja egészségét, normális életét, s?t a szenvedés árán egy sokkal gazdagabb, igazabb életet nyer a régi helyett. ?Hamarosan hozzám is odaj?ttek. – Ni, csak, a vicces kedv? h?lgy. – Engem is átraktak a kórtermi ágyamba. Megint elveszítettem az ?ntudatomat. Amikor végleg felébredtem, úgy éreztem, majd kicsattanok. Az ablaküvegen átfúródó napsugarak táncot jártak a szobában, minden sarokba jutott bel?lük. Az ágynem?k a korábbinál is fehérebben vakítottak. Egy darabka mennyország dicsfénnyel és felh?kkel. Valóságos eufória lett úrrá rajtam. – ?lek, élek, élek! – kiáltottam. – Micsoda boldogság!” A visszakapott élet Rados Virág második regénye, a nagy siker? Bipoláris folytatása, amely szintén igaz t?rténet alapján íródott.

A szerz? a két nem k?z?tti klasszikus konfliktushelyzeteket vázol fel, majd k?nnyedén kivitelezhet? és hatékony megoldásokat kínál a kezelésükre. Ha megfogadjuk tanácsait, vérbeli "férfiszelídít?ként" nem esik majd nehezünkre, hogy k?lcs?n?s megbecsülésre és szerelemre épül? párkapcsolatban éljünk, olyan intim viszonyban, amelyben kulcsszerepet játszik a humor, és amelyben álmaink férfija szívesen és ?nszántából k?vet bennünket, hogy kapcsolatunk boldog és sikeres legyen.

A bájos, v?r?s hajú Répássy Rebeka szereti a magas sarkú cip?ket, a drágak?veket és a bécsi kávét. Nem szereti viszont a tenger gyüm?lcseit, a tolakodó pasikat és a felt?nést. A sors szeszélye folytán mégis egyik pillanatról a másikra az osztrák tévé képerny?jén találja magát, és a Kísérletkastély cím? valóságshow ígéretes szerepl?jeként egy ország kíséri figyelemmel minden mozdulatát. A tét Rebeka számára százezer euró, a hírnév, és váratlan ráadásként a szívfájdítóan jókép? producer, Marcus szerelme. A Bécsben dolgozó magyar lány igyekszik megállni a helyét a kereskedelmi tévék számára ismeretlen világában, ahol semmi sem az, aminek látszik: az ellenfelek barátnak álcázzák magukat, a segítség kerül? utakon jár, és még az igazi szerelem is álruhába bújik. Vajon ki mozgatja a szálakat a háttérben? Mi a szerepe az eseményekben a titokzatos újságírón?nek, Fr?ulein Lemkének? ?s vajon megtartja-e Rebeka kezdeti elhatározását, miszerint nem hajlandó szerelmeskedni a kamerák el?tt? Aki a rokonszenves Rebekához hasonlóan kedveli az osztrák f?várost, a karácsonyi hangulatot és a bécsi kávét, az kül?n?sen élvezni fogja PALOT?S PETRA izgalmakban és fordulatokban nem sz?k?lk?d? regényét.

Dup? treisprezece ani de la prima apari?ie, m?-ntreb unde-a ajuns oare Drumul furnicilor? Strada pe care plou?-ntotdeauna ?i-o fi luat un new look? Josefina, musca dintre ferestre, cum se adapteaz? la termopane? La baie apa continu? s? curg? zi ?i noapte ca un fluviu particular? Colacul de s?rm? ploioas? s-o fi dezr?sucit de tot, l?s?nd moartea pe dinafar?? Vreun paparazzi o fi ob?inut vreo poz? a p?s?rii din pod pe care nimeni n-a z?rit-o? Nu m?-ntreba?i pe mine, eu n-am f?cut altceva dec?t s? bat la ma?in? litere unele dup? altele. Tot ce ?tiu este c? ?i dup? treisprezece ani norii ?i be?ele de chibrit r?m?n cele mai frumoase lucruri de pe lume. (Constantin Ab?lu??, decembrie 2010)

Apreciat? la vremea ei pentru angajamentul ?i talentul de a media ?ntre culturi, Regina Elisabeta a Rom?niei (1843-1916) este considerat? p?n? ?n zilele noastre drept una dintre cele mai importante mediatoare ale literaturii ?i culturii rom?ne?ti ?n spa?iul de limb? german? de la sf?r?itul secolului al XIX-lea. Prin apari?ia sa neconven?ional? ca scriitoare, sub pseudonimul literar Carmen Sylva, angajat? ?n prop??irea dinastiei rom?ne, prima regin? a Rom?niei, Elisabeta, a demonstrat ?n fa?a publicului semnifica?ia modern? a ?profesiei“ de so?ie de monarh, un exemplu pe care succesoarea sa, Regina Maria a Rom?niei ?l va des?v?r?i.

Soii Claudia i Haruya Sumiya sunt modele de buntate i sensibilitate. Au parcurs zeci de mii de kilometri n drumurile lor din Japonia pn n Ro-mnia, pentru salvarea cinilor fr stpn, n timp ce 90% dintre romni, spre ruinea lor, au asistat pasivi la mcelrirea a peste 300.000 de cini. Etalon pentru iubitorii de animale, cartea se adreseaz tuturor vrstelor; are i candoare, i caracter educativ, i mult nelepciune. Dac au inim, n paginile ei se regsesc oameni din toate categoriile socia-le. Judecata de valoare a doamnei Claudia Sumiya este imbatabil: ntr-adevr, toi cei care se ocup s omoare cinii, de la preedinte pn la hingherul de rnd, sunt oameni cu mintea contorsionat”. Devotai unei cauze nobile, soii Sumiya i-au salvat de la un sfrit iminent i ngrozitor pe celua Fetia din Romnia, pe motanul Sultan i pe ci-nele Sheba din Japonia. Grija lor i a iubitorilor de animale s-a ndreptat i spre eroul Ta-keshi Koizumi, condamnat la moarte pentru vina de a-i fi rzbunat cel mai loial prieten, cinele Chiro, ucis de hingheri, cu bestialitate. Cu siguran, familia Sumiya este binecuvantat cu mult fericire, pentru c iubirea revrsat ctre un animal se ntoarce nze-cit spre cel care-l iubete necondiionat. nchei prin a-i felicita pe cei doi autentici iubitori de animale i scriitori remarcabili, care ne dau permanent lecii de via: Iubim oamenii, de aceea cei mai inteligeni dintre ei spun c noi suntem cei mai buni prieteni ai lor. V mulumim c existai!“ – Marius Marinescu

„Bucur?-te de fiecare clip? tr?it?!“ „Principala mea preocupare în via?? a fost s? mi cultiv pl?cerile sim?urilor. Sim?indu-m? n?scut pentru sexul opus, l-am iubit întotdeauna ?i m-am l?sat iubit de el. Mi-a pl?cut la nebunie savoarea meselor bune ?i m-a pasionat tot ceea ce era menit s?-mi incite curiozitatea.“ – Casanova Casanova (n. 1725, Vene?ia), „scandalosul ?i insolitul vene?ian, nu a fost doar ceea ce s-a crezut: un aventurier, escroc ?i libertin. Ci ?i poetul, memorialistul, filosoful, muzicianul ale c?rui Memorii au fost considerate «adev?rata Enciclopedie a secolului al XVIII lea».“ – Blaise Cendrars „Pu?ine persoane îi pot egala cunoa?terea, inteligen?a ?i imagina?ia.“ – Lamberg ?Via?a monden? ?i amoroas? a lui Casanova a fost consemnat? f?r? pudoare în miile de pagini ale Memoriilor sale, intitulate ?i Povestea vie?ii mele, autobiografie lipsit? de complezen??, care traverseaz? Secolul Luminilor. Scris? extrem de savuros, cartea – din care edi?ia de fa?? ofer? o bogat? selec?ie – este considerat? o capodoper? a literaturii, prin picanteria detaliilor, amploarea moravurilor descrise ?i erudi?ia autorului.

Actorii ne druiesc generos gnduri despre viaa pe care i ei o triesc ca orice oameni, cu necazuri i bucurii. Alexandru Arinel – fiind definit n timp de Marele Public drept o valoare artistic naional – se destinuie acum, cu privire la drumul parcurs din satul de batin Dolhasca pn pe Calea Victoriei. Citind amintirile sale sincere, vei cunoate un om, nu numai un artist, care evoc trei epoci istorice prin care a trecut, fiind prin argumentele invocate mai convingtor dect orice carte de istorie banal. i pune pe tav sufletul prin relatarea unei biografii netiute de nimeni. n aceste destinuiri, Alexandru Arinel ne propune discret s gndim atent la calea profesiei alese, de actor sau de orice fel, i s nu uitm nicio clip de cei din preajma noastr, de familie.“ – Ileana Lucaciu

Iubitafizica este ?tiin?a iubirilor imaginare. Toate iubirile ?i iubitele imaginare s?nt excep?ii ce se supun, ?n t?cere, iubitafizicii. Adev?rul care conteaz? pentru iubitafizic? este cel inventat, adev?rul ?nchipuit, adev?rul visat, adev?rul din flori.

Aceast carte este o eliberare de Cioran, o desprire de acesta. Dar nu este o rfuial, ci o desprire atent i amiabil i, cred eu, provizorie, pentru ca nu poi scpa definitiv de bolile culturale ale adolescenei i primei tinerei, nici nu ar fi bine s-o poi face, ns le poi mblnzi. i, cred, acesta este efectul pe care l va obine autoarea asupra ei nii n urma scrierii acestei cri, dincolo de excelena lucrrii ca atare – pentru ca este o carte foarte bine gndit i scris – i trecnd peste debutul n volum. i este foarte bine aa! Cioran cu care va avea de-a face de acum nainte, nu mai poate fi un autor devastator, cotropitor, care-i reduce propria personalitate, ncercnd s-o paraziteze“, s-o vampirizeze“ pe a ta. Efectul sau nu va mai fi, n termeni blagieni, unul modelator, ci unul catalitic, deci autoarea – ca i oricare alt ins care a trit o asemenea experien – va merge mai departe pe propriile picioare, ns beneficiind i de plus cunoaterea cptat n urma frecventrii operei sale, a disecrii gndirii sale oximoronice i paradoxale.“ – Liviu Antonesei

Mai presus de observaiile strlucite risipite pe parcursul analizelor romanelor lui N. Breban, de siturile pertinente, de sigurana tonului i ingeniozitatea cailor de abordare, ne ispitete n acest studiu figura spiritului creator ntrezrit de M.V. Buciu n atitudinea prozatorului fa de dubla opresiune, a codului ideologic i a scriiturii, deopotriv alienante. Cum autorul este, el nsui, prozator, teza manifest un interes special pentru o anumit specie de luciditate creatoare care recunoate sau cunoate limitele scriiturii i i alege contient forma de alienare. Ea trdeaz admiraia fa de un destin exemplar i, poate, un vis de transvazare, fapt care i explic tensiunea participativ a frazelor.“ – Eugen Negrici.E un rezultat spectaculos al aplicrii unui sistem unitar de interpretare, combinnd n proporii adecvate teoria i analiza. (...) Noiunile-cheie se potrivesc n broasca textului, deschis astfel interpretrii ntr-un mod expert, fr a utiliza peraclul impresionismului.“ – Ion Simu.Refuzndu-i conformarea la tradiiile autohtone ale reveriei impresioniste n marginea textului i a re-citirii rnd cu rnd, n faa publicului, autorul a procedat n maniera unui universitar american: nzuin a randamentului maxim, redundana minim, livrare extrem-modernizat a demersului critic ctre utilizator, o atmosfer de document informatic, cu elaborare asistat de calculator. Abordarea e complet problematizat, iar cartea e contruita n sistem fagure: celulele, odat stabilite prin identificarea i delimitarea problemelor relevante, au fost umplute compact cu pasta informaiei i analizei.“ – Nicolae Brna.Sunt sigur c Marian Victor Buciu va deveni, n urmtorii zece ani, autorul unei opere.“ – Mircea Ciobanu, 1993.mi place judecata Dvs., rapid, adnc, cu acces, a zice instinctiv, la abstract.“ – Nicolae Breban.Subtil, rafinat, erudit, Marian Victor Buciu este probabil cel mai european critic din Romnia.“ – Dumitru epeneag.

A ncerca experiena rentoarcerii ctre firescul ce a fost nainte, adic o recuperare n registru postmodernist, o sprtur n cuirasa metatextului, spre o reevaluare a resurselor poetice, o revigorare natural, fr acea automacerare sisific, a te elibera de capcanele pe care i le-ai ntins singur n desiul textului, a evada din ngrdire zidindu-i alt cas a poeziei, iat direcia derulat contient de Rodica Braga, cu o implicare tonifiant […]. Contribuia poetic a Rodici Braga n aceast carte este fundamental, ntruct intrrile ei (s-ar putea scrie un studiu aparte despre organizarea muzical programatic a acestui Commentarius perpetuus..., organizare ce ar pune n eviden mai exact principiul tonal care st la baza ntregii construcii poetice) umplu material un spaiu rarefiat de eul autoscopic al lui Mircea Ivnescu…“. (Marin Mincu)Rodica Braga este o scriitoare deplin, cu acces egal la mai multe modaliti ale expresiei literare. […] Poemele cresc paralel cu proza nvluie concentric acelai miez tare al analizei: trecerea. Proza vibreaz nu de puíne ori poematic, iar poemele au o poveste discret n fundal.[…] Poezia Rodici Braga are un timbru propriu, modulat volum dup volum, cu un elegant echilibru ntre cntecul nalt-reflexiv al modernitii i frngerile de ritm ale postmodernitii dezvrjite“. (Irina Patra)Rodica Braga scrie o literatur oarecum special, cu sonoriti dramatice vtuite, cu vibraii de afectivitate […] ce se practic puin la noi i pe care am numi-o, mprumutnd termenii muzicali, de camer. O poezie de interior, dar un interior al fiinei, al sufletului ce reverbereaz n sine, profund, la zgomotul tumultuos din afar, capabil a nregistra, cu finee, ns cu fineea unui seismograf sentimental, seismele produse n omenescul vital de scurgerea implacabil a timpului...“. (Constantin Cublean)