Este o carte care adun? ?n acela?i loc ?i-n acela?i timp, o diversitate de informa?ii ?i mesaje pozitive, energie ?i ?nv???minte care vin din istoria ?i cultura na?ional? ?i universal?, din tradi?iile ?i folclorul poporului rom?n dar ?i din lumea "necuv?nt?toarelor". Trebuie doar s-o "deschide?i" ?i ?sigur v? va cuprinde pasional? curiozitate. Primi?i ?n casele?domniilor voastre, "Pic?tura ?de ?n?elepciune" ?i "naviga?i" prin?"apele" ei lini?tite sau ?nvolburate ! S-ave?i "c?l?torie ?frumoas?"!

La zece ani de la moartea lui Emil Cioran – un studiu aplicat ?i incitant despre viata ?i opera sa, rela?ia filosofului de la R??inari cu marii g?nditori ai lumii, dar ?i cu ?ara ce l-a d?ruit lumii, cu care parisianul nu ?nceteaz? niciodat? controversele. Un studiu de teorie ?i istorie literar? extrem de interesant ?i util ce se adreseaz? elevilor, studen?ilor, precum ?i publicului larg de cititori.

Deja de lado lo que estás leyendo en la web sobre Elon Musk. Hay una cantidad de información más significativa que no se limita a hablar solo sobre su genio y sus logros. Este libro expone la vida que tuvo antes de llegar a los Estados Unidos y mira al ni?o que se encuentra en su interior, quien se abrió camino por sí solo, y literalmente pasó por los fuegos del infierno antes de obtener las oportunidades que deseaba.No cayó en la riqueza y no trabajó dentro de la escalera corporativa, sino que Elon conformó cada parte de su vida que puedes ver hoy. Algunas de las historias que encontrarás en este libro te sorprenderán, asombrarán y cambiarán la forma en que consideras tus propios desafíos. De llegar a un nuevo país con pocos dólares y no conocer a nadie, trabajar en granjas y limpiar los animales, hasta trabajar en el fuego de un horno tóxico. Lee sobre el hombre que está a punto de hacer que este planeta sea un lugar más seguro para vivir.Elon Musk es una inspiración para una generación porque representa muchos de los valores que definen a los Millennials de hoy y a los de la Generación X. Desde PayPal hasta Tesla, la fuerza impulsora que construyó estos íconos de la imaginación fue el deseo de hacer del mundo un lugar mejor para todos: y nunca se trató sobre el dinero. Este libro te da una mirada y un análisis más profundo de un hombre que desafía el molde tradicional de lo que es ser industrial, emprendedor y triunfador.

En cierta manera, este libro es una extensión natural del trabajo que hacemos en “Se?or Dios, dirígenos”; pues esta es una colección de textos escritos de manera personal, íntima, y honesta acerca de Jesús, el crucificado. Entre quienes escribimos estas letras, hay estudiantes, prestadores de servicio social, graduados, voluntarios, músicos, misioneros, y empleados que tienen la fortuna de poder experimentar la vida de maneras muy distintas los unos de los otros.Algunos pertenecen al área de las ciencias exactas, otros a las ciencias sociales, y hasta de las ciencias de la salud. Además, somos de escuelas públicas, de escuelas privadas, y hasta de escuela en casa; y todavía más, vivimos en diferentes ciudades de México. En esta peque?a obra, podrás encontrar una increíble variedad de perspectivas y experiencias de vida que están siendo transformadas por una misma persona: Jesús, el crucificado. Además, este libro está compuesto por una colección interesante de tipos de textos... poemas, reflexiones, oraciones, canciones, y otros más. Con mucha emoción, cada uno de nosotros y nosotras quisiéramos invitarte, no sólo a encontrarte con el Maestro en las hojas de esta antología, sino a escribir tú mismo… a escribirle letras al crucificado. Soli Deo Gloria.

40 éves lettem. Bibliai értelemben – ha egy emberéletet 80 esztend?ben mérünk – eljutottam az élet felére. Ezért a cím: Félélet. 6 k?tet, kisregények sorozata után elgondolkodtam, miért is írok, hogyan jutottam el addig a pontig, amikor tollat vettem a kezembe. Végül ráj?ttem, és magam is meglep?dtem, hogy az els? nyomtatásban megjelent írásom 1996-ból való, ha innen indulok, akkor az életem felében írtam. Mindenfélét: verset, cikket, naplót, t?rténeteket. Ezekb?l állt ?ssze ez, az életem els? felét ?sszegz? k?tet. Nem változtattam a rég leírt szavakon, gondolatokon, akkor és ott jók voltak, ma is megfelelnek. Sokan kísértek az úton. K?sz?net jár mindazoknak, akiket illet, hogy eddig eljutottam. Indulok tovább. 2017. október 13. Csüll?g Ferenc

This volume collects the complete works of Edgar Allan Poe (Wikipedia). It started out as a restructuring and reformatting of the 1903 “Raven Edition” of his works—and then it grew.I have rearranged the texts according to genres in the order of first publications (though still using the later revised versions). I added all the stories, poems, essays, and some miscellanea that were missing in the “Raven Edition”. Thus, you’ll find in this collection: THE TALESMetzengerstein, The Duc de L’Omelette, A Tale of Jerusalem, Loss of Breath, Bon-Bon, Ms. Found in a Bottle, The Assignation, Berenice, Morella, Lionizing, The Unparalleled Adventures of One Hans Pfaal, King Pest, Shadow—A Parable, Four Beasts in One—The Homo-Cameleopard, Mystification, Silence—A Fable, Ligeia, How to Write a Blackwood Article, A Predicament, The Devil in the Belfry, The Man that Was Used Up, The Fall of the House of Usher, William Wilson, The Conversation of Eiros and Charmion, Why the Little Frenchman Wears his Hand in a Sling, The Business Man, The Man of the Crowd, The Murders in the Rue Morgue, A Descent into the Maelstr?m, The Island of the Fay, The Colloquy of Monos and Una, Never Bet the Devil Your Head, Eleonora, Three Sundays in a Week, The Oval Portrait, The Masque of the Red Death, The Landscape Garden, The Mystery of Marie Rogêt, The Pit and the Pendulum, The Tell-Tale Heart, The Gold-Bug, The Black Cat, Diddling, The Spectacles, A Tale of the Ragged Mountains, The Premature Burial, Mesmeric Revelation, The Oblong Box, The Angel of the Odd, Thou Art the Man, The Literary Life of Thingum Bob, Esq, The Purloined Letter, The Thousand-and-Second Tale of Scheherazade, Some Words with a Mummy, The Power of Words, The Imp of the Perverse, The System of Doctor Tarr and Professor Fether, The Facts in the Case of M. Valdemar, The Sphinx, The Cask of Amontillado, The Domain of Arnheim, Mellonta Tauta, Hop-Frog, Von Kempelen and his Discovery, X-ing a Paragrab, Landor’s Cottage.THE POEMSPoetry, O, Tempora! O, Mores!, Tamerlane, Song, Dreams, Spirits of the Dead, Evening Star, Imitation, Stanzas, A Dream, The Happiest Day, The Lake —— to ——, To Margaret, Alone, Sonnet—to Science, Al Aaraaf, Romance, To ——, To the River——, To M——, Fairy-Land, To Isaac Lea, An Acrostic, Elizabeth, To Helen, Israfel, The City in the Sea, The Sleeper, A P?an, The Valley of Unrest, Enigma, Fanny, The Coliseum, Serenade, To One in Paradise, Hymn, May Queen Ode, Spiritual Song, Latin Hymn, Bridal Ballad, To Zante, The Haunted Palace, Silence, Lines On Joe Locke, The Conqueror Worm, Lenore, A Campaign Song, Dream-Land, Impromptu. To Kate Carol, To F——, Eulalie, Epigram for Wall Street, The Raven, The Divine Right of Kings, To Frances S. Osgood, A Valentine, Beloved Physician, Deep in Earth, To Marie Louise (Shew), Ulalume, Lines on Ale, To Marie Louise (Shew), An Enigma, To Helen, A Dream within a Dream, Eldorado, For Annie, To My Mother, Annabel Lee, The Bells.THE NOVELSNarrative of A. Gordon Pym, The Journal of Julius Rodman.THE ESSAYSPal?stine, Maelzel’s Chess-Player, Letter to B——, American Novel-Writing, The Capitol at Washington, Instinct vs Reason—A Black Cat, The Philosophy of Furniture, Morning on the Wissahiccon, Some Account of Stonehenge, The Giant’s Dance, A Druidical Ruin in England, A Few Words on Secret Writing, Exordium, Harper’s Ferry, The Balloon-Hoax, Byron and Miss Chaworth, Pay of American Authors, Some Secrets of the Magazine Prison-House, Anastatic Printing, Street-Paving, American Poetry, The Philosophy of Composition, A Few Words on Etiquette, Eureka: A Prose Poem, The Rationale of Verse, The Poetic Principle.THE MISCELLANEAAutography, Pinakidia, Literary Small Talk, Intemperance, A Chapter on Science and Art, Cabs, Omniana, Prospectus of The Penn Magazine, Autobiographical Note, A Chapter on Autography, Prospectus of The Stylus, Souvenirs of Youth, The Head of St. John The Baptist, Doings of Gotham, A Moving Chapter, Desultory Notes on Cats, A Chapter of Suggestions, Marginalia, The Literati, Mr. Poe’s Reply to Mr. English and Others, Fifty Suggestions, Preface to “Tamerlane And Minor Poems,” Prologue to “The Folio Club”, Prefaces and Introduction to “The Conchologist’s First Book,” Preface to “Tales of the Grotesque and Arabesque,” Preface to “The Raven and Other Poems.”THE PLAYPolitian.THE CRITICISMThe Complete Works of Edgar Allan Poe, vols. 8-13, ed. by James A. Harrison, Thomas Y. Crowell & Company 1902.THE LETTERSThe Letters of Edgar Allan Poe, 2nd edition, 2 vols., ed. by J. W. Ostrom, The Gordian Press 1966.

Mevsim, k?? ortas?yd?! Günlerce ya?murla ?slanm??t? ?stanbul! Bütün hafta f?rt?nayla, karla, so?ukla insanlar?n can?n ??kar. Sonra da insanlara ?ektirdi?ine pi?man olmu? gibi bir sevimlili?e büründü. ?stanbul bu, bir bakm??s?n?z f?rt?na dinmi?, güne? a?m??, bir bakm??s?n?z aniden kar ya?m??. ?stanbul b?yledir i?te… Parlayan güne?i f?rsat bilen binlerce insan sokaklara d?külür. Kimi bo?azda, kimi k?prüde, kimi deniz k?y?s?nda oltas?yla bal?k tutuyor, kimileri vapurla adalara gidiyor, kimi Emin?nü’ne, kimi al?? veri? merkezlerine, ya da kar?n tad?n? ??karmak i?in Belgrat ormanlar?na gidiyor… Bu gün hava karl?yd? ve tipik ?stanbul hali i?te! Zalim bir ?ehirdir ?u ?stanbul! Tehlike ?ok ama, bir o kadar da güzeldir. Sana hep ihanet eder ve sen yine onu sevmeye devam edersin. “?stanbul’u sevmeyen g?nül, a?k? ne anlar!” demi?ler ?airler ve bu s?zü bo?una s?ylememi?ler! Bir bakm??s?n?z güzel bir gün ge?irirken onu bozacak birisi mutlaka ??kar. Sanki ?stanbul’un de?i?mez bir kurald?r bu! Onu o kadar iyi tan?m?? durumday?m ki, hakk?nda ciltler dolusu kitap bile yazabilirim... ? ? ? Halit Fuat Be?ik kimdir? 1952 y?l?nda Fatsa'da do?du. ?lk ve orta ??renimini Fatsa'da, üniversite ??renimini ise ?stanbul'da tamamlad?. Kapal? ?ar??da ticaret hayat?na at?ld?. Bu arada dünyan?n pek ?ok ülkesini gezme f?rsat? buldu. ?nceleri rezaletten ka?mayan ve "Hep ben" mant???yla maceral? bir hayat ya?ad?. Okumay? ve not almay? ?ok sevdi?i i?in pek ?ok kitap ve notlara sahiptir… Yazar?n ?al??malar?; "TALAN MEVS?M?NDE ADAM G?B? YA?AMAK", "SOKRATES’?N ?SYANI", "HA?LILAR ?ANAKKALEDE", "Y?Z ELL? YA?INDAK? ADAM", "TEVRATIN ?OCUKLARI VE KURAN", "AR?F’?N ?L?M?", "???RLE A?LAMAK", "K???K MAHMUT ?LE KOCA BAYRAM", "VEN?S GEZEGEN?NDE ?SYAN", "ADEME MEKTUPLAR" gibi Kur-an ahlak?na dayal?, ama daha cüretk?r ve farkl? konuda yaz?lm?? kitaplard?r. ?Yazmak konusuna otuz y?ll?k bir emek vermesine ra?men, bu konuda daha pek ?ok ?ey yapmas? gerekti?ine inan?yor. “Talan Mevsiminde Adam gibi ya?amak”, “Sokrates’in ?syan?”, “Ha?l?lar ?anakkale’de”, “Tevrat’?n ?ocuklar? ve Kur-an”, “Yüz Elli Ya??ndaki Adam”, “?iirle A?lamak”, “Kü?ük Mahmut ile Koca Bayram”, “Venüs Gezegeninde ?syan” ve “Adem’e Mektuplar” isimli kitaplar? yay?nlanm??t?r. ?nan?, Adalet, ?nsan sevgisi ve Kuran ahlak?na dayal? o muhte?em denge i?inde eserler vermeye ?al???yor. Ger?ek eserlerini bundan sonra size sunaca??na inan?yor... ?imdilik, ya??yor i?te…

Deniz fenerinin ki gibidir: Ayd?n?n da ?????. Birisi gemileri, di?eri insanlar? ayd?nlat?r. Onlar?n sayesinde: Gemiler ve toplumlar yollar?n? bulabilirler."Batmaktan" kurtulup ayakta kalabilirler. Yeter ki: I??klar? söndürülmesin. Hiçbir fener, hiçbir ko?ulda; bir geminin tonaj?n? ve band?ras?n? sormaz. Gerçek bir ayd?n da öyle: Ayd?nl???n?n bilgisini sunarken; insanlar?n hiçbirine, ne ?rk?n? ve cinsiyetini ne de inanç tercihini sormaz. Ayd?n dedi?in; ayn? zamanda gerçekçidir. Gördü?ü: Hiçbir kötü rüyay? da hayra yormaz!...Her ikisi de; ?ss?z ve sessiz geceler boyu çal??arak; ayd?nlatmaya çabalar karanl?klar?. Ayd?nlar da fenerler gibidirler: Ortakt?r yaln?zl?klar?!..Özetle:"Ben de;Küçük bir "burunda"Küçük bir deniz feneriyim,Hümanizmin ise; sad?k bir neferiyim.I????m? hep çakar?m, Her durumda.Ya?am benim kutsal?m:Ya?ayan her canl? benim umurumda.Fenerler, kimseleri aramazlar;Arayanlar, mutlaka onlar? bulurlar:Ço?u kez de zor durumda.Ben her daim i?ime bakar,Sürekli ?????m? çakar?m.Hiç y?lmam; bunu hep yapar?m!...FELSEFE ???RLER? tüm bu duygular? ifade etmek için, yeni bir ?iir türü olarak yaz?ld?..

Cosmos I Go search the ?ons an you willWhere withered leaves of Doubt are whirled,And who hath solved this riddle, Life,Or Death - that moves with sails unfurled,Beyond the straining eyes of manMarooned upon an unknown world. II Nor tongue hath told, nor vision caughtThat paradox. Primeval Cause;Each age has had some parableEach age succeeding marked the flaws;While shifted, with the calendar,What men have termed generic laws. III Creed after creed behold them nowLike Etna on Vesuvius piled;Till, scaled to earth by drifting sandsThey lie in later days reviled,And pushed aside by Time's rough handAs toys are, by a peevish child.

Agasat de o doamn? care gira rubrica monden? a unui ziar newyorkez, cu privire la preferin?ele sale, la ?ntrebarea care este obiectul s?u favorit din natur?, Mark Twain a r?spuns, ?n maniera sa unic?: ?O frumoas? mut?!“Ziarist, traduc?tor, autor de c?r?i, Irina Airinei ?ndepline?te doar una dintre condi?ii. Fiind universitar – doctor ?n filologie -, pred?nd cursuri, ?in?nd seminarii, preg?tind studen?i, nu prea are cum s? fie mut?. ?i, cu at?t mai mult, ca ziarist de pres? scris? ?i de radio. Urm?rind ?ns? transcrierile interviurilor luate de ea unor personalit??i din aproape toate domeniile, ??i dai seama c?, departe de a fi t?citurn?, Irina Airinei are o mare calitate: ?tie nu numai s? ?ntrebe, ci mai ales s? asculte. Este perfect con?tient? c? rolul reporterului, dincolo de a descoperi oameni cu vie?i ?i personalit??i interesante, nu este s? se pun? ?n valoare pe sine cu ?ntreb?ri ?inteligente“ p?n? la narcisism sau incisive p?n? la obr?znicie, dimpotriv?, ci s? se apropie de partenerul de discu?ie cu discre?ie, ?ncerc?nd s? scoat? din mintea ?i sufletul s?u tot ceea ce este mai semnificativ ?i mai interesant. Pentru c? oamenilor care au fost ?sorti?i s? vad?“ nu le prea place s? vorbeasc? despre ei ?n?i?i. Multe dintre interviurile sale aduc aminte de tehnicile arheologice, de migala dezgrop?rii cu delicate?e a frumosului ascuns ?n eul interlocutorului, ref?c?nd din cuvinte ceea ce, poate, altfel nu ar fi fost spus niciodat?. (Dorin Suciu)

Dan Ioan Nistor ??i intituleaz? volumul de versuri C?ntul clipei dup? una din poeziile din volumul de debut editorial, Pelerin pe drumul m?slinilor (Editura Metafora, Constan?a, 1996). O selec?ie din poeziile ap?rute ?n volume, dar ?i ?n alte publica?ii la sugestia scriitorilor Geo Vasile ?i Florentin Popescu sunt cuprinse ?n aceast? lucrare. Un prim capitol din C?ntul clipei – Dezgr?diri – ?l prezint? pe autorul aflat ?n peregrin?ri ?n mirificul spa?iu dobrogean. Capitolele T?cerea ta-mi gr?ie?te, Psaltice, Incanta?ii, Imne, glose, Filocalice daruri sunt cele ?n care poetul ??i m?rturise?te permanenta preocupare de a-?i g?si ?mp?carea cu sine, slujirea aproapelui ?i dorin?a apropierii de divinitate ?i de lauda adus? Creatorului.

O panoram? edificatoare a poeziei rom?ne?ti, un dosar de critic ?i poet realizat pe ?ntinderea anilor, aceast? carte cuprinde texte critice publicate ?n revistele Contemporanul, Luceaf?rul, Ramuri ?.a.

Un fascinant atelier de crea?ie unde sunt convocate c?r?ile cele mai importante ap?rute ?n perioada postdecembrist?, meritul acestei monografii fiind acela de a aborda un domeniu marginalizat ?n ultimii ani ?i tratat pe nedrept ca o cenu??reas?. Rostul acestui studiu monografic este acela de a informa lectorul asupra poeziei majore scrise ?n Rom?nia, redeschiz?ndu-i apetitul pentru Poezie. Cartea se adreseaz? elevilor, studen?ilor, precum ?i publicului larg de cititori.

Lumin?, ?ncet este o antologie care reune?te cele mai valoroase poeme scrise de Marian Dr?ghici – un poet atipic, greu de integrat ?ntr-o anume genera?ie, de?i, structural, pare s? r?m?n? afiliat unei ontologii postmoderniste. Marian Dr?ghici scrie o poezie cerebral?, fragmentar?, ironic? ?i autoironic?, din care nu lipsesc ?ns? m?rcile unui vizionarism ?bine temperat“. De?i poezia din Lumin?, ?ncet e mai degrab? geometric?, ?n care, totu?i, abund? artele poetice, se poate remarca aici – cum sus?ine ?i criticul literar Dan Cristea – ??mbinarea dintre religia poeziei ?i poezia religiei“.

Selec?ie de Teodor Dun? ?O parte a criticii a socotit c? Mazilescu este un ?poet de limbaj?, elaborat, rafinat, atras de artificiu, nu cu scopul exacerb?rii retorice a limbajului, ci, din contr?, pentru configurarea unui minimalism poetic, prin distorsiuni sintactice, blancuri, omisiuni, ?ntreruperi etc. ce au rolul de a revela o insolitare suplimentar? a limbajului poetic. Eugen Negrici caracteriza lirica lui Mazilescu prin formula fericit?: ?o stilistic? a eschivei?. Virgil Mazilescu trebuie privit, ?ns?, nu doar ca un poet al limbajului, oric?t de ?ncifrat, ci ?i ca un poet al fiin?ei, cu un discurs liric ce are o miz? clar ontologic?, dispus? chiar ?ntr-un registru neoexpresionist, un discurs ce ?ncorporeaz? ?n sine ‘?marile teme? ale modernit??ii: moartea, nebunia, suferin?a, Poezia cu ?majuscul?? ?i care percepe ?mistica poeziei ca instrument de m?ntuire, gravitatea rostirii? (Mircea C?rt?rescu)’.“ – Iulian Boldea

Unul dintre volumele de v?rf ale scriitorului german, ?n traducerea romancierului Nicolae Breban.

O alta fa?? a tranzi?iei ce atinge mediul rural, o familie ce risc? s? se destrame. Stil clasic, de un calm ?i o limpezime imperturbabile. Un roman fascinant, destinat marelui public cititor.

Intra?i ?n hora ideilor ?i a sentimentelor! Aceasta este invita?ia lansat? de volumul de versuri C?ntecul, jocul ?i hora ideilor. Sensibilitate ?i inteligen??, dragoste de cunoa?tere, fascina?ie fa?? de muzic? ?i filosofie - aceste matematici ale sufletului -, toate r?zbat din cartea poetului Beniamin Apahidean ?i ne ?ndeamn? s? le recept?m cu inima.

Lidia Lazu a scris aceste poeme. i pe urm a uitat c le-a scris. Le-a gsit pe marginea unei ferestre, ciugulite de psrile cerului, cu frumuseea pierdut pentru totdeauna – c toate lucrurile sortite s ntrein miracolul existenei. Acesta este mitul n jurul cruia ar putea s se consolideze o ntreag oper poetic. Eu cred c nici unul dintre poeii romni nu a reuit s construiasc o asemenea imagine, care ntr-adevr s ne reprezinte ntr-un asemenea chip i ntr-o asemenea msur. Lidia Lazu scrie din preaplinul firii sale. (...) Ea face parte dintre acei oameni care nu scriu din pricina slbiciunilor lor, ci din pricina prea multelor daruri cu care a fost nzestrat de Dumnezeu.“ – Mircea Ciobanu

Mitul felin ?n literatura universal? este o lucrare ?n care s-a ?ncercat sintetizarea ?ntr-o form? accesibil?, ?ns? f?r? a fi superficial?, a unei cantit??i impresionante de material, material g?sit at?t ?n publicistica rom?n? c?t ?i cea str?in?. Subiectul lucr?rii a fost o alegere subiectiv?, fiind aproapiat de sufletul autoarei. Fiecare capitol ?n parte trateaz? un aspect al temei dezv?luite ?n titlu, respect?nd ?n acela?i timp o linie cronologic?, acest lucru facilit?nd ?n mod semnificativ ?n?elegerea ?i asimilarea informa?iei. ?ns? ?ntreaga lucrare are ca punct comun permanenta oscilare ?ntre planul real ?i cel fantastic, fabulos, ?ntre documente oficiale (precum cronicile) ?i m?rturiile oferite de supersti?iile populare. ?n primul capitol observam ?ara de origine a pisicii, Egiptul, ?i modul ?n care aceasta era tratat? ca o zeitate cu atribu?ii contradictorii (uneori benefice, alteori sinistre). De?i exportul lor a fost interzis de catre egipteni din motive religioase, acest lucru nu a ?mpiedicat r?sp?ndirea lor ?n toate culturile lumii. Sunt analizate de asemenea ?i diversele legende legate de na?terea pisicii la diferite popoare. Al doilea capitol trateaz? ?n detaliu o tr?s?tur? principal? a mitului felin ?i anume aspectul s?u, parc? implicit, feminin. Feminitatea, tandre?ea, instinctele materne, capriciile, viclenia, elegan?a, independen?a sunt doar c?teva dintre calit??ile comune ale femeii ?i pisicii, calit??i ?nf??i?ate de nenum?ra?i scriitori ?i arti?ti din toate timpurile ?i culturile.Capitolul al treilea ne ?nf??i?eaz? eternele conflicte dintre pisici ?i c?ini (lupt?ndu-se pentru ?ncrederea ?i afec?iunea omului), dintre pisici ?i ?oareci (o ?lupt?“ milenar? ?ntre Bine ?i R?u, unde binele, reprezentat de pisic?, nu ??i poate p?stra mereu puritatea). Aceste ?lupte“ au avut ca rezultat obsesia multor popoare pentru pisici. Dar cu toate acestea, pisicile au fost ?i vor r?m?ne fiin?e independente, niciodat? accept?nd un ?st?p?n“. Nu sunt pu?ini scriitori care ?n operele lor au ?nf??i?at pisicile asemenea unor oameni, capabile de absolut orice: a scrie, a citi, a c?nta, a juca teatru ba chiar ?i a vorbi. Ele au ?i unele dintre calit??ile omului (compasiune, abilitatea de a iubi) dar ?i c?teva dintre defectele acestuia (egoism, violen??, indiferen??). De asemenea li se atribuie puteri supranaturale cum ar fi clarviziunea.

Opera lui N. Steinhardt are ?capacitatea“ de a descuraja tentativele de sistematizare ?i analiz? critic?. Apar?in?nd unui intelectual evreu erudit, spirit febril, avid de limpezire ?i afirmare, aceasta se ramifica at?t ?n planul literaturii, c?t ?i ?n cel al teologiei, al ideologiilor politice sau al dreptului constitu?ional. ?n perioada interbelic?, cea a formarii intelectual-spirituale, N. Steinhardt publica, ?n doar ca?iva ani, o lucrare de drept constitu?ional, dou? studii despre iudaism, un volum de parodii ?i peste o suta de studii literare ?i articole de ideologie liberal-conservatoare. ?n perioada postbelic?, ?ncepand cu finalul anilor '60, el scrie memorialistic? ?i microromane, traduce, re?ncepe o activitate publicistic? sus?inut?, care va dura p?n? ?n 1989, ?i scrie predici ?i eseuri teologice erudite. Volumele de eseuri critice din anii '70 ?i '80 ale lui N. Steinhardt, singurele apari?ii editoriale din perioada comunist?, s-au bucurat de o receptare pozitiv?, ?ns? pozi?ia contestatara a scriitorului fa?? de regim a condus la marginalizarea sa. Abia odat? cu apari?ia postum? a Jurnalului fericirii (1991), a Cuvintelor de credin?? (1992) ?i a Primejdiei m?rturisirii (1993) au fost recunoscute de c?tre publicul larg valoarea intelectual? ?i morala a scriitorului N. Steinhardt ?i particularitatea locului ocupat de acesta ?n deceniile totalitare.Irina Ciobotaru (Suceava, 2 mai 1978), absolvent? a Facult??ii de Litere din cadrul Universit??ii ??tefan cel Mare“ din Suceava, doctor ?n filologie al aceleia?i universit??i, cu o tez? despre opera lui N. Steinhardt, coordonata de Prof. univ. dr. Mircea A. Diaconu. Colaboreaz? la reviste precum ?Contemporanul. Ideea European?“, ?Verso“, ?Tabor“, ?Dacia literar?“, ?Hyperion“, ?Transilvania“, ?Bucovina literar?“. Este profesor de limba ?i literatura rom?n?.