Sincerely do I hope that the issue of this little book may prove useful in drawing the attention of the public to the mental and physical condition of the unfortunates who form such a large proportion of our prison population.??To our authorities the sad plight of this mass of smitten humanity is well known. Year after year our Prison Commissioners, in presenting their reports, have not failed to impress upon the State the great part physical and mental afflictions play in the production of crime.??So far, the information given by the Prison Commissioners has produced little or no effect; neither have their representations led to any alteration in the treatment of unfortunate individuals whose infirmities are in reality the root cause of their delinquency.??To the official information I add the result of my own prolonged experience. This experience has imbued me with the conviction that the present methods of dealing with suffering humanity are neither wise, just, nor efficacious. I have seen the helplessness of so many that are called criminals that, in writing these pages, I am animated with a keen desire to hasten the day of sensible reform. Surely the day cannot be far distant when the State will take mental and physical infirmities into consideration when it has to deal with its erring children.??Thomas Holmes.?Howard Association,? Devonshire Chambers, Bishopsgate.? ?IS THERE A CRIMINAL TYPE? ??After years of close observation, during which I have formed many friendships with criminals, I can only answer this question in the words that I have answered it before, and say that, physically, I have not found any evidence to show that a criminal type exists. In saying this I know that I shall run counter to the teaching of a good many people, and probably run counter to public opinion. For the criminal class and the criminal type have been written about so largely, and talked about so frequently, that the majority of people have come to the conclusion that our criminals come from a particular order of society, and that the poorest; or that there exists a type of people whose physical appearance gives outward and visible signs that proclaim the inward criminal mind.??I believe both these ideas to be entirely wrong. I was confirmed in my opinion last year when I visited many of the largest prisons in the United States; for I found there, as I have found in England, a complete absence among the prisoners of those physical and facial peculiarities that we are taught to believe differentiate criminals from ordinary citizens.??Speaking on this subject to the American Congress at Washington on October 4, 1910, Sir Evelyn Ruggles-Brise, K.C.B., the esteemed chairman of our Prison Commissioners, made the following statement—??“There is no criminal type. Nothing in the past has so retarded progress as the conviction, deeply rooted and widespread, that the criminal is a class by himself, different from all others, with a tendency to crime, of which certain peculiarities of body are the outward and visible signs.??“This superstition, for such I think it must be called, was, you know, strengthened and encouraged by the findings of the Italian school.

Tot mai multe cupluri apeleaz? ast?zi la tehnici de reproducere artificial?. Ritmul stresant al vie?ii ?i decizia am?nat? de a avea copii conduc la diminuarea ?anselor de fecundare natural?. Psihologia ?i psihanaliza ne-au demonstrat ?ns? c? ?ntre minte ?i corp exist? influen?e reciproce, astfel c? unele situa?ii de via?? insuficient ?n?elese pot l?sa urme ad?nci la nivel mental ?i somatic. Ce se ?nt?mpl? ?n psihicul protagoni?tilor ?n tot acest proces de aducere pe lume a unei noi vie?i? Cum afecteaz? tr?irile lor pe cele ale copilului? Cel mic e bine oare s?-i cunoasc? pe donorii care au contribuit la conceperea sa? Printre subiectele abordate ?n prezenta carte se num?r?: trauma psihic? a infertilit??ii, compulsia de a recurge, ?n mod repetat ?i f?r? succes, la reproducerea asistat?, anxietatea legat? de maternitate, vie?ile copiilor proveni?i din fecundare artificial?. O noutate pe pia?a rom?neasc? de profil, cartea se adreseaz? publicului larg, dar ?i medicilor ?i psihologilor. ?n perioada de ?nceput a terapiei, Paula declarase c? ??i dore?te s? fie mam?. C?nd devenise tot mai clar c? rela?ia ei cu Frank era din ce ?n ce mai serioas?, a ?nceput s? simt? o oarecare ezitare. Va r?m?ne Frank al?turi de ea? Va continua ea s? ?l iubeasc? sau va deveni cineva ca mama ei, care n-ar fi putut aprecia ?darul “iubirii lui Frank? De vreme ce p?rerea comun? a femeilor din familia ei era c? un copil ruineaz? rela?ia dintre p?rin?i, se va ?nt?mpla acest lucru ?i ?n cazul rela?iei ei cu Frank? (...) ?ase luni mai t?rziu, Paula era preg?tit? s? ?nceap? s? caute o donoare.Terese Schulman, autoare inclus? ?n prezentul volum colectiv Aceast? carte con?ine elemente de sociologie (de ce femeile am?n? decizia de a concepe), insighturi psihanalitice (privind rela?ia mamei cu propria-i mam?, precum ?i fantasmele copilului referitoare la p?rintele necunoscut), dar se refer? uneori ?i la efectul traumatic pe care e?ecul conceperii ?l are asupra viitoarei evolu?ii a cuplului.Axel Hoffer, psihanalist ?i profesor de psihiatrie la Harvard Medical School

n aceast serie de conferine radio, susinute la BBC, Winnicott abordeaz o serie de probleme specifice creterii copiilor, cu scopul de a reda mamelor i tailor ncrederea n propriile instincte parentale. Printre temele abordate se afl: suptul degetului mare ori al pturicii, legturile dintre copil i printele vitreg, momentele n care celui mic trebuie s i se spun Nu“, gelozia dintre frai, sentimentele de vinovie ale mamelor, dezvoltarea simului moral n pruncie sau consolidarea ncrederii de sine la copil. Lipsit de orice ton moralizator, pediatrul britanic ofer, cu o atitudine empatic i ncurajatoare, explicaii i sfaturi extrem de actuale pentru prinii zilelor noastre, ilustrnd totodat concepte devenite clasice n psihologia copilului (obiect tranziional, mam suficient de bun“ etc.).Scopul acestor conferine nu a fost acela de a le spune prinilor ce s fac, ci de a detoxifica tiina creterii copilului, de a le da ncredere prinilor n ceea ce fac i de a-i ndemna s se simt liberi s caute ajutor individualizat atunci cnd se lovesc de vreun obstacol neateptat n creterea copiilor lor.“ – dr. T. Berry Brazelton, coautorul crii Nevoile eseniale ale copiilorNite prini ndeajuns de buni pot fi folosii de ctre bebelui i copiii mici, iar ndeajuns de bun nseamn oameni ca dvs. i ca mine. Pentru a fi consecveni i astfel previzibili pentru copiii notri, trebuie s fim noi nine. Cci dac vom juca un rol, cu siguran o s fim descoperii cnd o s fim prini fr machiaj.“ – D.W. Winnicott

Fra?i… surori… cuvinte ce ne poart? cu g?ndul la h?rjoana copil?riei, la conflicte mai mult sau mai pu?in deschise, la frontul comun realizat c?teodat? ?mpotriva p?rin?ilor. Dar dac? a fi fratele sau sora cuiva, a avea un frate sau o sor?, implic? o rela?ie emo?ional? cu influen?e reciproce, cu sui?uri ?i cobor??uri, o rela?ie care, constat?m la finalul vie?ii, a fost cea mai durabil? dintre toate?Prima carte de acest fel din psihologia american? ?i o noutate pe pia?a rom?neasc?, Psihologia rela?iilor fraterne deschide drumuri ?ntr-un teritoriu emo?ional intens pasional, ?ns? adesea ascuns de privirile celor din afara fratriei, motiv pentru care a fost at?t de pu?in studiat.Prin aceast? lucrare, bazat? pe cercetare ?i pe dovezi clinice adunate ?n peste dou?zeci de ani de experien??, pres?rat? cu studii de caz ?i cre?nd noi perspective asupra teoriilor ata?amentului, dezvolt?rii sinelui ?i apari?iei identit??ii sexuale, cei doi autori aduc ?n lumin? importan?a rela?iilor fraterne ?n cadrul terapiei individuale ?i familiale, permi??nd totodat? cititorului interesat s? se redescopere ?i s?-l redescopere pe cel?lalt ?n leg?tura fratern?.

nvturile lui Osho, unul dintre cei mai cunoscui lideri spirituali ai secolului XX, rstoarn tiparele clasice de gndire, provocndune la o permanent punere sub semnul ntrebrii a certitudinilor i la un proces de contientizare de sine.Crile din seria Incursiune ntrun nou mod de via prezint viziunea lui Osho privind cele mai importante probleme pe care i le pun oamenii interesai de tiina transformrii de sine i de o spiritualitate adaptat la provocrile cotidiene ale vieii contemporane.

Cnd a constatat, pe baza identitii structurale ntre simptomul nevrotic, pe de o parte, i vis, act ratat, cuvnt de spirit, produse culturale, pe de alt parte, c ntre normal i patologic exist doar o deosebire de grad, i nu una de natur, Freud a trecut de la psihopatologie la psihologie. Psihanaliza, ca psihologie, este o psihologie a incontientului. Spre deosebire de psihologia contiinei, care studiaz fenomenele psihice contiente (sau accesibile n mod direct contiinei), psihologia incontientului cerceteaz acele fenomene psihice accesibile contiinei doar indirect, prin intermediul interpretrii de tip psihanalitic. Descoperirea incontientului psihic a revoluionat nu numai psihologia, ci i celelalte tiine ale omului: filosofia, antropologia, sociologia, estetica etc. Dac ar fi s formulez n puine cuvinte i ntr-un mod sugestiv esena psihologiei incontientului, a spune c ea const n ideea c i oamenii sntoi, nu numai nevroticii, au incontient. Iar incontientul oamenilor sntoi are aceleai coninuturi ca i incontientul nevroticilor. Diferena e doar de grad. Orict ar prea de surprinztor, psihanaliza nu este, aa cum ne-am obinuit s o gndim, un domeniu nestructurat interior, ci un adevrat sistem de discipline. Disciplinele psihanalitice – psihoterapia, psihopatologia, psihologia, metapsihologia i psihanaliza aplicat – se afl n relaii cronologice i logice. Din punct de vedere cronologic, prima a fost psihoterapia psihanalitic. Teoretizarea experienei psihoterapeutice a condus la constituirea psihopatologiei psihanalitice, care a stat la baza psihologiei psihanalitice. Pe temeiul acesteia s-au cldit metapsihologia i psihanaliza aplicat. Structura de rezisten a acestei cldiri multietajate o formeaz ideea de incontient. Parcurgerea celor optsprezece volume ale operelor complete a lui Jung mi-a prilejuit constatarea, surprinztoare la prima vedere, c exist mai multe tipuri de arhetipuri, dac folosim drept criteriu definiia arhetipului cu care Jung opereaz de-a lungul ntregii sale opere, i anume de pattern of behaviour, de for interioar de ordinul instinctului, cu valene spirituale. Arhetipurile care corespund acestei definiii i pe care le-am numit tipice descriu ntr-adevr o experien a speciei transmis ereditar. Din categoria arhetipurilor tipice fac parte: arhetipul matern, arhetipul patern, arhetipul infans, anima, animus, arhetipul renaterii, comunismul ca arhetip, arhetipurile regionale sau etnice, de tipul arhetipului germanilor (Wotan), cristalizare i transmitere a unei experiene colective de ordin general, nu universal.“ – Vasile Dem. Zamfirescu

C??i dintre noi reu?esc s?-?i exprime o nevoie sau o emo?ie f?r? s? fie recepta?i ca fiind critici, egoi?ti sau manipulatori? De c?te ori nu evit?m, din fric?, s? ne spunem p?rerea? ?i ?n c?te r?nduri nu pornim o discu?ie doar pentru a ne ?desc?rca nervii"? Creat? de psihologul american Marshall B. Rosenberg, metoda Comunic?rii NonViolente (CNV) ofer? un cadru accesibil ?i de impact pentru dezvoltarea unor rela?ii empatice ?i respectuoase at?t cu sine, c?t ?i cu cei din jur. Bazat? pe numeroase exerci?ii ?i povestiri ilustrative, cartea demonstreaz? c? a comunica ?nonviolent “nu ?nseamn? s? devii pasiv sau de o polite?e artificial?, ci s? reu?e?ti s?-?i transmi?i c?t mai autentic ?i mai conving?tor sentimentele ?i opiniile, ?in?nd totodat? cont de impactul vorbelor tale asupra interlocutorului. Metoda CNV poate fi aplicat? cu folos at?t ?n familie, c?t ?i la serviciu, la ?coal? sau ?n rela?iile cu prietenii.

Egy szó, amely sszetrte fiatal géniuszok karrierjét. Egy szó, amely miatt hatalmas vagyonokat pazaroltak el és virágzó vállaltok dltek romba. Egy szó, amely sok-sok nyomorúságért és szégyenért felel. Ez a szó – az EGO. Az EGO az ellenség! Az alkalmazkodóképesség, az ambíció és a siker ellensége. Mert amikor 160-nal száguldasz egy szabálytalanul elz kocsi után azért, hogy durvaságokat vághass a fejéhez, amikor sszeveszel a legjobb barátoddal semmiségeken, amikor nem hívsz fel valakit, akit szeretsz, mert arra vársz, hogy hívjon fel – az egód játszik veled. Ryan Holiday világsiker knyve megmutatja, hogyan ismerheted fel tetteid mgtt a saját egódat, amely sokszor arra kényszerít, hogy érdekeid ellen dnts. Ha felismered, az els és legfontosabb lépést már megtetted! Az egódat el kell pusztítanod. Vagy pusztít el téged.” Ryan Holiday tbb világsiker m szerzje. Texasban él, a Columbia Egyetemen tanít. Knyvei szerte a világon alapmvek lettek, Thaifldtl az Egyesült llamokig, Vietnámtól Franciaországig.

Fehér alapon vrs betk. Sokáig úgy éreztem, hogy a kíváncsiságom vezérel, ma már tudom, hogy az csupán eszkz volt. A fehér számomra a tisztaság, a bels béke jelképe. A tisztaságot és a bels békét azonban csak harccal és fájdalommal lehet elérni: ezt szimbolizálják a vrs betk. Ez a knyv a lángolásról, a szenvedélyrl, a hitrl és a bels békérl szól. Korábbi változata – amelyet 8 évvel ezeltt írtam – az életrl vallott gondolataim durva megfogalmazása volt. Ez a bvített és átdolgozott új Drogma egy nkritikus, niróniával teli knyv, sokkal érettebb írás, amelyben az is benne van, hogy hogyan lehet mindezeket megszerezni. Mindannyian függk vagyunk, mégpedig a félelmeinktl. Azoknak ajánlom ezt a knyvet, akik mindezt már megfogalmazták maguknak…” A DROGMA nem csak a szenvedélyrl és a szenvedésrl szól, hanem magáról a függésrl. A Narkósról”, aki lehet drog-, gyógyszer-, alkohol-, játék-, társ-, vagy akár Csernus-függ is… Arról, hogy mit lehet tenni, ha valaki végképp elveszítette a kontrollt, és zsákutcába kormányozta magát. A DROGMA hét nap trténete. DR. CSERNUS IMRE hét napjáé, amelyeken külns sorsok bontakoznak ki az olvasók eltt. Hét nap, amelynek eseményeihez Dr. Csernus két egykori betege fz megjegyzéseket – hol szinte szeretettel, hol metsz cinizmussal. Hét nap, amelyeknek sikeréért újra és újra meg kell küzdeni. A DROGMA ma már kultuszknyv. Nyolc évvel ezeltt született, mégis aktuálisabb, mint valaha. A szerz ezúttal tükrt tart nmaga elé, és a szveghez fztt kommentárjaiban kegyetlen szinteséggel néz szembe egykori nmagával.

Depresszió. Egy sokak életét megkeserít? és t?nkretev? állapot, amely megosztja a gondolkodó embereket, és amellyel sokan mind a mai napig nem tudnak mit kezdeni. Vajon mi az oka ennek? A szerz? célja, hogy megmutassa: a depresszió nagyon is hétk?znapi jelenség, nincs benne semmi misztikum, semmi elborzasztó. Ez a k?tet nem az ismeretek didaktikus felsorolása, nem tank?nyvi rendszerezésben járja k?rül a témát az okoktól a terápiáig – erre számos kiváló szakk?nyv áll rendelkezésre. Nem találunk benne statisztikákat, bonyolult pszichológiai fejtegetéseket, vagy biológiai elméleteket, sem pedig a kezelési módszerek részleteit, hiszen ilyen munkák is szép számmal akadnak. E k?nyv legfontosabb célja: láttatni és érzékeltetni. Láttatni a depresszióról való gondolkodás dimenzióit, és érzékeltetni azt a sok-sok dilemmát, amellyel nap mint nap szembe kell néznie mind a depressziós embernek, mind pedig k?rnyezetének. BELS? N?RA érzéseket és benyomásokat k?zvetít a gyakorló pszichiáter szakmai – és lelki – szemén keresztül, hiszen a depressziót érzelmek nélkül nem lehet érteni és megértetni. Nézzünk szembe ?szintén a tényekkel és a valósággal, hiszen csakis a megismerés és a tudás biztosíthatja a gy?zelmet a depresszió elleni küzdelemben.

nvturile lui Osho, unul dintre cei mai cunoscui lideri spirituali ai secolului XX, rstoarn tiparele clasice de gndire, provocndune la o permanent punere sub semnul ntrebrii a certitudinilor i la un proces de contientizare de sine.Crile din seria Incursiune ntrun nou mod de via prezint viziunea lui Osho privind cele mai importante probleme pe care i le pun oamenii interesai de tiina transformrii de sine i de o spiritualitate adaptat la provocrile cotidiene ale vieii contemporane.

nvturile lui Osho, unul dintre cei mai cunoscui lideri spirituali ai secolului XX, rstoarn tiparele clasice de gndire, provocndune la o permanent punere sub semnul ntrebrii a certitudinilor i la un proces de contientizare de sine.Crile din seria Incursiune ntrun nou mod de via prezint viziunea lui Osho privind cele mai importante probleme pe care i le pun oamenii interesai de tiina transformrii de sine i de o spiritualitate adaptat la provocrile cotidiene ale vieii contemporane.

Cum s? trece?i cu bine (am?ndoi) prin urm?toarele 9 luni Cartea ?l ?nva?? pe viitorul t?tic cum s? se concentreze pe ceea ce poate s? fac? pentru a-i fi de ajutor mamei copilului s?u, nu pe transform?rile prin care trece ea ?n timpul sarcinii. Exist? cel pu?in 3.712 modalit??i ?n care viitorul t?tic poate da gre? ?n timp ce partenera sa este ?ns?rcinat?. Din fericire, explica?iile ?i sfaturile lui John Pfeiffer ?l pot ajuta s? le evite (aproape) pe toate. Pornind de la propria experien??, autorul aduce ?n discu?ie numeroasele evenimente care se petrec de la primul test pozitiv de sarcin? p?n? la apari?ia noului membru al familiei. Sfaturile oferite de Pfeiffer, adresate pe un ton prietenos, marcate de umor ?i bun?-dispozi?ie, vor face ca aceast? perioad? s? treac? u?or, consolid?nd rela?ia dintre proaspe?ii p?rin?i. ?n plus, t?ticul prime?te garan?ia c? nu va fi l?sat pe dinafar? la apari?ia juniorului. Cartea cuprinde: - 10 capitole despre sarcin? ?i na?tere, ?ncep?nd cu episodul concep?iei ?i termin?nd cu momentul triumf?tor al aducerii bebelu?ului acas? - Informa?ii despre gre?urile matinale ?i vizitele la doctor, sfaturi pentru amenajarea camerei copilului, preg?tirea bagajului pentru spital, alegerea unui nume pentru bebelu?, alegerea doctorului ?i a spitalului ?n care va avea loc na?terea - O sec?iune special? pentru viitoarele m?mici, cu m?rturisiri pe care t?ticii evit? uneori s? le comunice direct partenerelor ?ns?rcinate - O agend? cu povestea unei na?teri reale

Cu multe nume te chem?m, ?i ale tale sunt aceste nume, pe de-a-ntregul. Cu multe rituri te sl?vim ?i ale tale sunt aceste rituri, pe de-a-ntregul. E?ti f?r? de sf?r?it, zei??, tu, regin? a cerurilor. – Apuleius, Metamorfoze Zei?a are multe chipuri. Acest ?ndreptar te va ajuta s? explorezi noi fa?ete ale minunatei ei diversit??i, ?n fiecare zi. Fiecare rug? zilnic? ?i fiecare explica?ie ce o ?nso?e?te sunt o medita?ie asupra lec?iilor divine primite ?n cadrul celor mai puternice experien?e umane: crea?ia, s?rb?toarea, na?terea, frumuse?ea, abunden?a, pierderea, dragostea, venera?ia, precum ?i toate ciclurile anotimpurilor ?i vie?ilor noastre. ?ndreptarul pentru zei?e ne ajut? s? facem o leg?tur? ?ntre propria personalitate ?i spiritul nostru divin, f?c?nd astfel loc ?n g?ndurile noastre pentru un spa?iu sacru ?n care noile noastre introspec?ii s? poat? prinde r?d?cini ?i s? creasc?. Citind ?n fiecare zi aceste str?vechi rugi pline de emo?ie, ve?i avea posibilitatea s? recunoa?te?i oportunit??ile pe care fiecare zi vi le scoate ?n cale pentru a avea profunde transform?ri spirituale – put?nd astfel s? sl?vi?i ?i s? hr?ni?i feminitatea divin? ce s?l??luie?te ?n noi.

S?n?tatea, iubirea, credin?a – trei piloni esen?iali din via?a fiec?ruia dintre noi. Trei piloni care ne sunt pu?i la ?ncercare ?n dese r?nduri. Trei piloni conecta?i mai profund dec?t am crede.Jurnalul unui suflet vindecat este o m?rturisire plin? de inocen??, este o dovad? vie de vulnerabilitate, este o poveste a unui om simplu ai c?rui piloni au fost d?r?ma?i doar pentru a fi din nou ridica?i, pe o funda?ie mai puternic?, pe o ?n?elegere mai profund? a vie?ii.Cartea Andreei m-a impresionat prin franche?ea cu care vorbe?te despre boal?, despre pierderea ?i reg?sirea credin?ei, despre propriile limite. Este povestea ei, dar ?n ea vei descoperi, ca ?ntr-o oglind?, povestea ta. Citind filele din carte, te vei reg?si, cu siguran??, ?n unele din ?nt?mpl?ri. Andreea nu ??i ofer? sfaturi, nu ??i d? re?ete sau pa?i de urmat. Ea doar ??i spune povestea. Iar sufletul t?u ??i va lua exact ce are nevoie.Oricine ??i poate recl?di via?a, iar Andreea este o dovad? ?n acest sens!

Te-ai ?ntrebat vreodat? cum ar fi s? fii un pe?te? Dar un liliac, o albin? sau un tigru?Oare au ei g?nduri ?i emo?ii ca ale noastre? Cu siguran??, animalele g?ndesc ?i simt mult mai mult dec?t credem noi. ?n plus, sunt capabile de lucruri uimitoare, pe care noi le descoperim abia acum. De exemplu, furnicile se ?nva?? una pe alta drumul spre cas?, p?s?rile-gr?dinar folosesc perspectiva ?n construirea cuibului, c?inii pot ?nv??a sute de cuvinte, ciorile ?i porumbeii pot recunoa?te ?i deosebi chipurile umane, co?ofenele se pot recunoa?te ?n oglind?, iar lista ar putea continua la nesf?r?it.Nu numai maimu?ele antropoide, elefan?ii ?i delfinii sunt specii inteligente, a?a cum se credea p?n? de cur?nd. Ultimele descoperiri ale cercet?torilor arat? c? nu trebuie s? ai un creier mare pentru a fi de?tept.Inteligen?a animal? ne poart? ?n lumea speciilor de?tepte, de la papagali la cimpanzei, f?c?ndu-ne cuno?tin?? cu cercet?tori simpatici ?i descoperirile lor incredibile. Scris? cu umor ?i inteligen??, cartea Virginiei Morell ne demonstreaz? c? animalele (?i mintea lor) merit? cunoscute, respectate ?i iubite.

Nr . 1 bestseller New York Times ? Carte tradus? ?n 30 de limbi Ce ?nseamn? s? mori cu demnitate? Medicina modern? poate c? g?se?te moduri din ce ?n ce mai eficiente de a lupta cu b?tr?ne?ea ?i cu moartea, dar, ?n cele din urm?, cu to?ii suntem muritori. ?ntrebarea pe care o pune autorul este ce poate face medicina pentru a ?mbun?t??i nu doar via?a, ci ?i sf?r?itul acesteia. Pentru c?, prea adesea, oamenii ??i tr?iesc b?tr?ne?ea ?n scaune cu rotile, ?n aziluri ?n care sunt trata?i ca ni?te copii, sau mor din cauza unor boli grave, chinui?i de medici care nu vor s? recunoasc? faptul c? au fost ?nvin?i ?i care insist? s? ?ncerce pe pacient cele mai revolu?ionare tratamente, ?n ciuda suferin?elor inimaginabile prin care acesta trebuie s? treac? inutil. Atul Gawande argumenteaz? c? ultimele s?pt?m?ni sau luni din via?a unui om pot fi tr?ite cu demnitate, al?turi de cei dragi ?i ?n mediul care l-a f?cut fericit. Pentru c?, de fapt, scopul principal nu ar trebui s? fi e o moarte bun?, ci o via?? bun? – p?n? la sf?r?itul ei. ?O carte ?n?eleapt? ?i curajoas?, ce pune probleme la care nimeni dintre noi nu vrea s? se g?ndeasc?.“ – The Sunday Times ?Dr. Gawande arat? cum pacien?ii ?n faza terminal? a bolii lor pot p?stra aspecte importante ce ?in de calitatea vie?ii.“ – Wall Street Journal La prima vedere, australianul Terence Tao pare un om normal. Are 36 de ani ?i pred? matematica la University of California, Los Angeles. Dar nu este nici pe departe o persoan? obi?nuit?. Conform Institutului Davidson din SUA, el are un IQ de 230, cel mai mare ?nregistrat vreodat?. Cu alte cuvinte, Terence este cel mai de?tept om din lume. Coeficientul mediu de inteligen?? se situeaz? ?n jurul valorii de 100. Dincolo de 100 ?ncepe ?ara oamenilor de?tep?i, oameni care nu numai c? ?tiu mai multe, dar VOR S? AFLE mai multe. Oameni care ??i pun ?NTREB?RI despre lumea din care fac parte – despre IUBIRE ?i SEX, despre PRIETENIE ?i NEVOIA DE CEILAL?I, despre ISTORIE, ?TIIN?? ?i SOCIETATE, despre CINE SUNTEM ?i ce ne face cu adev?rat OAMENI – liberi, plini de umor, lipsi?i de prejudec??i. Tuturor celor chinui?i de astfel de ?ntreb?ri le oferim colec?ia IQ230. Psihologia, filosofia ?i sociologia vorbesc pe ?n?elesul tuturor, a?tept?nd un singur lucru: s? punem ?ntreb?rile...

ntmplri reale despre magia pe care iubirea o aduce n viaa taAventura cutrii rochiei de mireas perfecte se sfrete cu gsirea unui nou mire. Un diagnostic greit de cancer devine pentru o tnr prilejul s afle c a fcut cea mai bun alegere n dragoste. Cstoria unui cuplu de pensionari arat c iubirea nu are vrst, iar cei care spun c ea este doar pentru cei tineri i c apare doar o dat n via se nal. S completezi cercul dragostei cu un inel este singura cale s nelegi cu adevrat ncntarea pe care i-o ofer aceasta. 57 de ntmplri adevrate despre magia care face doi oameni s rmn mpreun pn cnd moartea i va despri.

Fericirea poate fi atins? prin g?sirea echilibrului optim dintre pl?cere ?i motiva?ie, arat? renumitul expert ?n ?tiin?e comportamentale Paul Dolan, prin alocarea aten?iei ?n mod eficient ?i prin evitarea lucrurilor care ne provoac? durere ?i sunt lipsite de sens. Pare mai u?or de spus dec?t de f?cut, dar, cu ajutorul unor pa?i simplu de pus ?n aplicare, inspira?i din psihologie ?i din economie, fiecare dintre noi poate descoperi propria re?et? pentru a decide, proiecta ?i ob?ine lucrurile care aduc adev?rata fericire.?Extraordinar?, avangardist? ?i profund?. Dac? vrei s? cite?ti o carte despre fericire, alege-o pe aceasta.“ Nassim Nicholas Taleb

ntmplri reale despre o legtur foarte specialCu toii avem de nfruntat adversiti din cnd n cnd. Cu toii suntem uneori triti. Cu toii suntem cteodat prea ocupai, prea mulumii de noi nine sau prea apsai de povara propriilor probleme ca s mai apreciem lucrurile pozitive din vieile noastre. Colecia Poveti adevrate“ i aduce cazuri reale, ntmplri din viaa unor oameni obinuii, ce ne vorbesc despre curaj i buntate, despre binecuvntrile i miracolele vieii, amintindu-ne c nu suntem singuri, c putem rzbate chiar i n cele mai ntunecate zile, c nc exist buntate n lume.O sarcin la 17 ani i pierderea copilului i aduc unei tinere mpcarea cu mama pe care cu mul timp n urm a prsit-o. La cinci ani, primul semn de rzvrtire fa de autoritatea matern se concretizeaz n fuga de acas... pn pe treptele de la intrare. Nici mcar boala Alzheimer nu poate distruge dragostea unei fiice pentru mama ei. n faa dificultilor, legtura dintre mam i fiic rmne mereu intact, n ciuda diferenelor, a prerilor contrare, a distanei i a timpului scurs. 33 de ntmplri adevrate despre o relaie profund i rezistent, ce sudeaz sufletele printr-o dragoste statornic.

ntmplri adevrate despre ncredere, devotament i dragoste necondiionat Cu toii avem de nfruntat adversiti din cnd n cnd. Cu toii suntem uneori triti. Cu toii suntem cteodat prea ocupai, prea mulumii de noi nine sau prea apsai de povara propriilor probleme ca s mai apreciem lucrurile pozitive din vieile noastre. Colecia Poveti adevrate“ i aduce cazuri reale, ntmplri din viaa unor oameni obinuii, ce ne vorbesc despre curaj i buntate, despre binecuvntrile i miracolele vieii, amintindu-ne c nu suntem singuri, c putem rzbate chiar i n cele mai ntunecate zile, c nc exist buntate n lume. Doar alturi de prieteni i gsete sprijinul, n momentele sale de disperare, o tnr mam al crei copil a murit. Cine-ar fi crezut c ntre fosta i actuala soie a unui brbat se poate nate o prietenie solid i durabil Bolnav incurabil, singur de Crciun, un bieel de opt ani primete alinare de la o tnr voluntar, care n urma acestei experiene nva s i depeasc teama de moarte i ce nseamn un prieten adevrat. Prietenii sunt cei care fac efortul de a ne cunoate, de a se apropia de noi, de a ne accepta aa cum suntem, nu din datorie sau pentru c s-a ntmplat s fim rude, ci pentru c ne-au ales.