n aceast serie de conferine radio, susinute la BBC, Winnicott abordeaz o serie de probleme specifice creterii copiilor, cu scopul de a reda mamelor i tailor ncrederea n propriile instincte parentale. Printre temele abordate se afl: suptul degetului mare ori al pturicii, legturile dintre copil i printele vitreg, momentele n care celui mic trebuie s i se spun Nu“, gelozia dintre frai, sentimentele de vinovie ale mamelor, dezvoltarea simului moral n pruncie sau consolidarea ncrederii de sine la copil. Lipsit de orice ton moralizator, pediatrul britanic ofer, cu o atitudine empatic i ncurajatoare, explicaii i sfaturi extrem de actuale pentru prinii zilelor noastre, ilustrnd totodat concepte devenite clasice n psihologia copilului (obiect tranziional, mam suficient de bun“ etc.).Scopul acestor conferine nu a fost acela de a le spune prinilor ce s fac, ci de a detoxifica tiina creterii copilului, de a le da ncredere prinilor n ceea ce fac i de a-i ndemna s se simt liberi s caute ajutor individualizat atunci cnd se lovesc de vreun obstacol neateptat n creterea copiilor lor.“ – dr. T. Berry Brazelton, coautorul crii Nevoile eseniale ale copiilorNite prini ndeajuns de buni pot fi folosii de ctre bebelui i copiii mici, iar ndeajuns de bun nseamn oameni ca dvs. i ca mine. Pentru a fi consecveni i astfel previzibili pentru copiii notri, trebuie s fim noi nine. Cci dac vom juca un rol, cu siguran o s fim descoperii cnd o s fim prini fr machiaj.“ – D.W. Winnicott

nvturile lui Osho, unul dintre cei mai cunoscui lideri spirituali ai secolului XX, rstoarn tiparele clasice de gndire, provocndune la o permanent punere sub semnul ntrebrii a certitudinilor i la un proces de contientizare de sine.Crile din seria Incursiune ntrun nou mod de via prezint viziunea lui Osho privind cele mai importante probleme pe care i le pun oamenii interesai de tiina transformrii de sine i de o spiritualitate adaptat la provocrile cotidiene ale vieii contemporane.

Jung’a g?re i? dünyam?za y?nelik de ?e?itli yap?lar?m?z vard?r. Her insanda hem di?ili?e ait bir?davran???ve hissedi? yap?s?( ki buna “anima” ad?n? vermi?tir) hem de erkekli?e ait bir yap? (“animus”) vard?r. Ona g?re bu iki yap? aras?ndaki dengeye ait sorunlar cinsel kimlik bozukluklar?ndan,??ki?ilik?bozukluklar?na dek ?ok farkl? psikiyatrik bozukluklara yol a?abilmektedir.?Bunlar?n en alt?nda ise, “kendilik” dedi?imiz as?l bizim i?imizdeki??z?olarak dü?ünülebilecek olan, rüyalar?m?zda farkl?la?arak ortaya ??kan adeta yerkürenin merkezindeki ma?ma katman? gibi enerjik bir yap? vard?r. ????NDEK?LER ?Carl Gustav Jung’un Ya?am ?yküsü?B?R?NC? B?L?M:?JUNG PS?KOLOJ?S?NE G?R??ANAL?T?K PS?KOLOJ?Bilin? ve Bilin?d???n?n ??leviKi?ilik Kuram?Psikoterapi SüreciJung’un psikoloji-psikiyatri bilimine yapt??? katk?larBilincin ?ne ??k???Bilincin ??levleri??levlerin y?netimi:Psikolojik tipler &?Dünyaya y?nelik tutumlar:D??ad?nüklük??e d?nüklükBilin?d???: Ki?isel ve Kolektif Bilin?d???Bilin? ve bilin?d??? ili?kisi:Jung ve E?zamanl?l?kE?zamanl?l?k –Jung’un Ger?ekli?e Yan?t?G?LGE KAVRAMI VE JUNG.. ? ?K?NC? B?L?M: FREUD VE JUNG ARASINDAK? FARKLAR Edebiyat Konusunda Freud ve Jung'un Yakla??mlar?n?n K?yaslanmas?FREUD VE JUNG DA PS?KANAL?Z VE D?N..Edebiyat Konusunda Freud Ve Jung'un Yakla??mlar?n?n K?yaslanmas?PS?KANAL?Z VE D?NPS?KANAL?ZDE R?YA YORUMU FREUD VE JUNG.. ? ???NC? B?L?M: JUNG VE D?RT ARKET?P.. ? D?RD?NC? B?L?M: JUNG VE PS?KANAL?T?K KURAM JUNG PS?KOLOJ?S?NE A?T BAZI KAVRAMLARKollektif Bilin?alt?nda bulunan belli ba?l? arketipler:K???L???N GEL???M?YA?AM D?NEMLER???LEVLERR?YALAR VE S?MGELERJUNG TERAP?S?PS?KOTERAP?DE S?MGELER?N KULLANIMIR?YALAR VE S?MGELERR?YALAR VE YORUMLARELE?T?R?LER G?R??LERArketip Kavram? ve Marka Ki?ilikleriStratejik A??dan Marka Ki?ilikleriJung'a G?re Ki?ilik Yap?s?Ki?isel Bilin?alt? ? BE??NC? B?L?M: Analitik Psikoloji Temel ?lke ve Kavramlar CARL GUSTAV JUNG'da,?E?zamanl?l?k –Jung’un Ger?ekli?e Yan?t?TEOR?ArketiplerAnne ArketipiManaG?lgePersonaAnima ve animusDi?er arketipler?nsan akl?n?n dinamikleriBenlikE?zamanl?l?k ? ALTINCI B?L?M: JUNG ?ZER?NE KISA B?R ?NCELEME Arketip Kavramlar?Eril Arketipler:Di?il Arketipler:K?tüler:As?l Mesele:?Carl Gustav Jung ve Analitik Psikoloji (?zet ve Kar??la?t?rma) ? YED?NC? B?L?M: CARL GUSTAV JUNG VE PS?KOLOJ? YEN? B?R D?NEM “B?L?N?ALTININ ??Z?M?”Carl Jung'un Astroloji Hakk?ndaki?S?ylemleriJUNG’ DAN BAZI S?ZLER: ? SEK?Z?NC? B?L?M: SONU?LAR .. ? DOKUZUNCU B?L?M: JUNG PS?KOLOJ?S?NE A?T BAZI KAVRAMLAR K???L???N GEL???M??nsan akl?n?n dinamikleriBenlikE?zamanl?l?kHayvan Davran??lar?na Psikolojik Yakla??mlar?nsan Davran??lar?n?n Anla??lmas?nda Bir Yakla??m: Psikoanalitik KuramFreud ve Evrimsel Biyoloji: Psikanalitik Kuram'?n Ele?tirisiFELSEFEN?N PS?KANAL?Z ?ZER?NE ETK?LER?…B?L?N?DI?ININ KARANLIK YANIJUNG’A G?RE C?NSELL???N ??LEV?…Komplekslerin TipolojisiLibido Ve ?tkiler ve YükseltilmesiLibidonun Dinami?iFreud’dan Sonra Libido

Dragostea ?i via?a sunt eterne?Cartea de fa?? prezint? dovezi care ar putea zgudui din temelii bazele ?nv???turilor ?tiin?ifice. Dr. Gary E. Schwartz ?i partenera sa de cercetare, dr. Linda G. Russek, au avut curajul s?-?i ri?te reputa?ia interna?ional? ?i le-au cerut unora dintre cele mai cunoscute mediumuri din America, printre care John Edward, Suzane Northrop ?i George Anderson, s? participe la o serie de experimente extraordinare pentru a confirma sau infirma existen?a vie?ii de dup? moarte.Cititorul este pus ?n fa?a unor dovezi ?tiin?ifice uluitoare, care atest? contactul cu lumea de dincolo ?n condi?ii controlate de laborator. ?n cadrul unor experimente monitorizate cu cea mai mare stricte?e, mediumurile au ?ncercat s? contacteze prietenii ?i rudele subiec?ilor care nu ?i-au dezv?luit identitatea ?i au p?strat t?cerea pe parcursul experimentelor. Mesajele transmise i-au surprins at?t pe subiec?i, c?t ?i pe cercet?tori. Datele pozitive cov?r?itoare l-au convins pe autor s? renun?e la pozi?ia lui de sceptic ?i s? ??i prezinte concluziile ?n aceast? carte captivant?.

Fie c? suntem psihologi, medici, profesori sau asisten?i sociali, ne-am dedicat unei profesii ?n care ajut?m oameni afla?i ?n suferin??, ?n nevoie, ?n ne?tiin??, oameni pe care ?i salv?m, ?i protej?m, ?i sus?inem sau ?i cre?tem. Profesii dificile, care cer mari eforturi, dar ofer? ?i mari satisfac?ii. Exist? ?ns? doar aceast? parte luminoas?? Putem face doar bine? Confrunta?i ?n permanen?? cu destine tragice, terapeu?ii pot aluneca pe panta umbrei, evit?nd suferin?a neputin?ei. Prin cartea de fa??, scris? ?ntr-un limbaj accesibil ?i plin? de exemplific?ri, Guggenbühl-Craig ne permite s? examin?m si latura ?ntunecat? a profesiei, unde ?i gasim pe cei care ajut? urm?rind nu beneficiul celuilalt, ci propriul beneficiu ?i de?inerea puterii – ?arlatanul, impostorul, ipocritul, falsul profet. ?i s? descoperim ?i solu?ia – maturizarea psihic?, reducerea clivajelor prin explorarea psihicului ?n ?ntregimea sa, astfel ?nc?t asistentul social s? nu mai considere c? ??i poate practica profesia inginere?te, profesorul s? nu mai cread? c? doar elevii sunt copil?ro?i, iar terapeutul s? nu mai vad? boala doar la pacien?ii lui.?

Este posibil s? r?m?i ?s?n?tos la cap, ?ntro lume nebun?"? Autorii acestei c?r?i cred c? da, ?i ne ofer? 101 c?i pentru a face fa?? acestei adev?rate provoc?ri a secolului nostru. Care sunt elementele vitale ale unei c?snicii de succes; cum s??i gestionezi mai bine furia, depresia, stresul ?i anxietatea; cum este influen?at? starea noastr? de bine de reac?ia la evenimentele de zi cu zi la astfel de ?ntreb?ri autorii r?spund ?n ?pastile" de c?te un minut, scrise ini?ial pentru ascult?torii emisiunii de radio pe care cei doi o realizau ?mpreun?. Pe l?ng? alte teme abordate cu realism ?i umor, cum ar fi pericolele g?ndirii pozitive, pierderea ?n greutate, comunicarea cu ?efii ?i colegii, autorii ofer? sugestii referitoare la alegerea unei psihoterapii, ?nso?ite de descrierea celor mai bune (?i mai rele) tipuri de terapeu?i.

Rod al efortului de sintetizare a peste 50 000 de cercet?ri, incluzând 250 de milioane de elevi, Înv??area vizibil?. Ghid pentru profesori identific?, pe baze riguros ?tiin?ifice, care sunt cei mai eficien?i factori din procesul de predare-înv??are. Într-o lume preocupat? de aspectele conjuncturale ale activit??ii didactice (politici educa?ionale, management ?colar etc.), John Hattie se întoarce la „via?a de zi cu zi" a profesorilor ?i elevilor. Axat? pe procesele specifice lec?iei ?i interac?iunilor profesor–elev, cartea ofer? criterii clare ?i obiective pentru orice educator care dore?te s? aleag? cele mai bune c?i de optimizare a înv???rii.Volumul se concentreaz? asupra obiectivelor didactice stimulatoare, asupra importan?ei clarific?rii la clas? a criteriilor de reu?it? ?i a progresului individual al elevului ?i asupra felului în care evaluarea continu? poate motiva atât profesorul, cât ?i elevii. Educatorii ?i cercet?torii din domeniul pedagogiei vor g?si aici sfaturi practice pentru implementarea celor mai adecvate strategii didactice, precum ?i studii de caz ?i liste de sarcini pentru diversele etape ale instruirii. „Dup? încerc?ri mai mult sau mai pu?in reu?ite de reforme structurale ?i sistemice în educa?ie, avem nevoie de o revolu?ie a înv???rii. Cartea lui Hattie le ofer? profesorilor ?ansa extraordinar? de a genera fiecare, prin munca de zi de zi, o transformare profund? a înv???rii, aducând acest proces în zona «vizibil?» ?i f?cându-l pl?cut ?i autentic. Astfel, educatorii vor putea contribui direct ?i substan?ial la o Românie educat?..."-Prof. univ. dr. Lucian Ciolan,coordonatorul colec?iei „Educa?ie ?i formare", decanul Facult??ii de Psihologie ?i ?tiin?ele Educa?iei, Universitatea din Bucure?ti

16 somit??i din ?tiin?ele educa?iei î?i prezint? cele mai inovatoare cadre teoretice ?i cele mai influente contribu?ii din domenii precum achizi?ia con?inuturilor, dezvoltarea uman? sau studiul cultural ?i social al procesului înv???rii. Cu un accent aparte pus pe instruirea continu?, dar ?i pe natura experien?ial? ?i transformativ? a înv???rii, textele din acest volum familiarizeaz? profesorii ?i cercet?torii cu cele mai proaspete idei ?i curente din teoriile educa?iei. Dintre autorii de referin?? prezen?i în aceast? antologie nu lipsesc Howard Gardner, Jerome Bruner, Peter Jarvis, Etienne Wenger, Jack Mezirow ?.a. Înv??area e „treaba" tuturor: profesori ?i elevi din sistemul de educa?ie, adul?i angaja?i în procese de formare profesional?, manageri con?tien?i de avantajul comparativ dat de excelen?a ?i creativitatea angaja?ilor, consultan?i în procese de înv??are (traineri, mentori, consilieri). Knud Illeris ne pune la dispozi?ie o selec?ie excep?ional? de autori de mare prestigiu ?i texte fundamentale care au marcat în?elegerea pe care o avem azi cu privire la procesele de înv??are. Un motiv în plus s? „lu?m de bun?" aceast? carte este c? ilustreaz? perspectiva unui autor scandinav, iar sistemele de educa?ie ?i formare de acolo reu?esc s? îmbine cel mai bine performan?a în înv??are cu fericirea ?i starea de bine.- Prof. univ. dr. Lucian Ciolan, coordonatorul colec?iei „Educa?ie ?i formare", decanul Facult??ii de Psihologie ?i ?tiin?ele Educa?iei, Universitatea din Bucure?ti

Inteligen?a nu e ce crezi ?n primul r?nd, trebuie s? ?tii c? intelectualitatea nu e inteligen??. A fi intelectual ?nseamn? a fi fals; intelectualitatea este inteligen?? simulat?. Ea nu este real? din cauz? c? nu e a ta, e ?mprumutat?. Inteligen?a este dezvoltarea con?tiin?ei interne. Ea nu are nici o leg?tur? cu cuno?tin?ele, are leg?tur? cu medita?ia. Un om inteligent nu ac?ioneaz? pe baza experien?ei trecute; el ac?ioneaz? ?n prezent, ?n func?ie de condi?iile prezente. El nu reac?ioneaz?, ci r?spunde. De aceea, este ?ntotdeauna imprevizibil; niciodat? nu po?i fi sigur ce urmeaz? s? fac?.

Te-ai ?ntrebat vreodat? cum ar fi s? fii un pe?te? Dar un liliac, o albin? sau un tigru?Oare au ei g?nduri ?i emo?ii ca ale noastre? Cu siguran??, animalele g?ndesc ?i simt mult mai mult dec?t credem noi. ?n plus, sunt capabile de lucruri uimitoare, pe care noi le descoperim abia acum. De exemplu, furnicile se ?nva?? una pe alta drumul spre cas?, p?s?rile-gr?dinar folosesc perspectiva ?n construirea cuibului, c?inii pot ?nv??a sute de cuvinte, ciorile ?i porumbeii pot recunoa?te ?i deosebi chipurile umane, co?ofenele se pot recunoa?te ?n oglind?, iar lista ar putea continua la nesf?r?it.Nu numai maimu?ele antropoide, elefan?ii ?i delfinii sunt specii inteligente, a?a cum se credea p?n? de cur?nd. Ultimele descoperiri ale cercet?torilor arat? c? nu trebuie s? ai un creier mare pentru a fi de?tept.Inteligen?a animal? ne poart? ?n lumea speciilor de?tepte, de la papagali la cimpanzei, f?c?ndu-ne cuno?tin?? cu cercet?tori simpatici ?i descoperirile lor incredibile. Scris? cu umor ?i inteligen??, cartea Virginiei Morell ne demonstreaz? c? animalele (?i mintea lor) merit? cunoscute, respectate ?i iubite.

Nr . 1 bestseller New York Times ? Carte tradus? ?n 30 de limbi Ce ?nseamn? s? mori cu demnitate? Medicina modern? poate c? g?se?te moduri din ce ?n ce mai eficiente de a lupta cu b?tr?ne?ea ?i cu moartea, dar, ?n cele din urm?, cu to?ii suntem muritori. ?ntrebarea pe care o pune autorul este ce poate face medicina pentru a ?mbun?t??i nu doar via?a, ci ?i sf?r?itul acesteia. Pentru c?, prea adesea, oamenii ??i tr?iesc b?tr?ne?ea ?n scaune cu rotile, ?n aziluri ?n care sunt trata?i ca ni?te copii, sau mor din cauza unor boli grave, chinui?i de medici care nu vor s? recunoasc? faptul c? au fost ?nvin?i ?i care insist? s? ?ncerce pe pacient cele mai revolu?ionare tratamente, ?n ciuda suferin?elor inimaginabile prin care acesta trebuie s? treac? inutil. Atul Gawande argumenteaz? c? ultimele s?pt?m?ni sau luni din via?a unui om pot fi tr?ite cu demnitate, al?turi de cei dragi ?i ?n mediul care l-a f?cut fericit. Pentru c?, de fapt, scopul principal nu ar trebui s? fi e o moarte bun?, ci o via?? bun? – p?n? la sf?r?itul ei. ?O carte ?n?eleapt? ?i curajoas?, ce pune probleme la care nimeni dintre noi nu vrea s? se g?ndeasc?.“ – The Sunday Times ?Dr. Gawande arat? cum pacien?ii ?n faza terminal? a bolii lor pot p?stra aspecte importante ce ?in de calitatea vie?ii.“ – Wall Street Journal La prima vedere, australianul Terence Tao pare un om normal. Are 36 de ani ?i pred? matematica la University of California, Los Angeles. Dar nu este nici pe departe o persoan? obi?nuit?. Conform Institutului Davidson din SUA, el are un IQ de 230, cel mai mare ?nregistrat vreodat?. Cu alte cuvinte, Terence este cel mai de?tept om din lume. Coeficientul mediu de inteligen?? se situeaz? ?n jurul valorii de 100. Dincolo de 100 ?ncepe ?ara oamenilor de?tep?i, oameni care nu numai c? ?tiu mai multe, dar VOR S? AFLE mai multe. Oameni care ??i pun ?NTREB?RI despre lumea din care fac parte – despre IUBIRE ?i SEX, despre PRIETENIE ?i NEVOIA DE CEILAL?I, despre ISTORIE, ?TIIN?? ?i SOCIETATE, despre CINE SUNTEM ?i ce ne face cu adev?rat OAMENI – liberi, plini de umor, lipsi?i de prejudec??i. Tuturor celor chinui?i de astfel de ?ntreb?ri le oferim colec?ia IQ230. Psihologia, filosofia ?i sociologia vorbesc pe ?n?elesul tuturor, a?tept?nd un singur lucru: s? punem ?ntreb?rile...

ntmplri reale despre magia pe care iubirea o aduce n viaa taAventura cutrii rochiei de mireas perfecte se sfrete cu gsirea unui nou mire. Un diagnostic greit de cancer devine pentru o tnr prilejul s afle c a fcut cea mai bun alegere n dragoste. Cstoria unui cuplu de pensionari arat c iubirea nu are vrst, iar cei care spun c ea este doar pentru cei tineri i c apare doar o dat n via se nal. S completezi cercul dragostei cu un inel este singura cale s nelegi cu adevrat ncntarea pe care i-o ofer aceasta. 57 de ntmplri adevrate despre magia care face doi oameni s rmn mpreun pn cnd moartea i va despri.

Fericirea poate fi atins? prin g?sirea echilibrului optim dintre pl?cere ?i motiva?ie, arat? renumitul expert ?n ?tiin?e comportamentale Paul Dolan, prin alocarea aten?iei ?n mod eficient ?i prin evitarea lucrurilor care ne provoac? durere ?i sunt lipsite de sens. Pare mai u?or de spus dec?t de f?cut, dar, cu ajutorul unor pa?i simplu de pus ?n aplicare, inspira?i din psihologie ?i din economie, fiecare dintre noi poate descoperi propria re?et? pentru a decide, proiecta ?i ob?ine lucrurile care aduc adev?rata fericire.?Extraordinar?, avangardist? ?i profund?. Dac? vrei s? cite?ti o carte despre fericire, alege-o pe aceasta.“ Nassim Nicholas Taleb

ntmplri reale despre o legtur foarte specialCu toii avem de nfruntat adversiti din cnd n cnd. Cu toii suntem uneori triti. Cu toii suntem cteodat prea ocupai, prea mulumii de noi nine sau prea apsai de povara propriilor probleme ca s mai apreciem lucrurile pozitive din vieile noastre. Colecia Poveti adevrate“ i aduce cazuri reale, ntmplri din viaa unor oameni obinuii, ce ne vorbesc despre curaj i buntate, despre binecuvntrile i miracolele vieii, amintindu-ne c nu suntem singuri, c putem rzbate chiar i n cele mai ntunecate zile, c nc exist buntate n lume.O sarcin la 17 ani i pierderea copilului i aduc unei tinere mpcarea cu mama pe care cu mul timp n urm a prsit-o. La cinci ani, primul semn de rzvrtire fa de autoritatea matern se concretizeaz n fuga de acas... pn pe treptele de la intrare. Nici mcar boala Alzheimer nu poate distruge dragostea unei fiice pentru mama ei. n faa dificultilor, legtura dintre mam i fiic rmne mereu intact, n ciuda diferenelor, a prerilor contrare, a distanei i a timpului scurs. 33 de ntmplri adevrate despre o relaie profund i rezistent, ce sudeaz sufletele printr-o dragoste statornic.

ntmplri adevrate despre ncredere, devotament i dragoste necondiionat Cu toii avem de nfruntat adversiti din cnd n cnd. Cu toii suntem uneori triti. Cu toii suntem cteodat prea ocupai, prea mulumii de noi nine sau prea apsai de povara propriilor probleme ca s mai apreciem lucrurile pozitive din vieile noastre. Colecia Poveti adevrate“ i aduce cazuri reale, ntmplri din viaa unor oameni obinuii, ce ne vorbesc despre curaj i buntate, despre binecuvntrile i miracolele vieii, amintindu-ne c nu suntem singuri, c putem rzbate chiar i n cele mai ntunecate zile, c nc exist buntate n lume. Doar alturi de prieteni i gsete sprijinul, n momentele sale de disperare, o tnr mam al crei copil a murit. Cine-ar fi crezut c ntre fosta i actuala soie a unui brbat se poate nate o prietenie solid i durabil Bolnav incurabil, singur de Crciun, un bieel de opt ani primete alinare de la o tnr voluntar, care n urma acestei experiene nva s i depeasc teama de moarte i ce nseamn un prieten adevrat. Prietenii sunt cei care fac efortul de a ne cunoate, de a se apropia de noi, de a ne accepta aa cum suntem, nu din datorie sau pentru c s-a ntmplat s fim rude, ci pentru c ne-au ales.

Inteligen?a emo?ional? (IE) a ap?rut ca un concept care ar putea s? explice varia?iile ?n comportament ce nu pot fi justificate prin metodele tradi?ionale de m?surare a tr?s?turilor de personalitate sau a inteligen?ei academice generale (numit?, ?n mod tradi?ional, IQ). Aceast? carte a fost scris? pentru a le permite tinerilor manageri ?i celor care ??i doresc s? devin? manageri s? dob?ndeasc? ?ncredere ?n principalele probleme de zi cu zi sau din domeniul afacerilor influen?ate de IE, adres?ndu?se, ?n aceea?i m?sur?, ?i celor care lucreaz? ?n sectorul public sau ?n cel non?profit. Structurat pe zile, con?inutul capitolelor este unul bazat pe acumul?ri, fiecare zi pornind de la informa?ia zilelor anterioare.

Fra?i… surori… cuvinte ce ne poart? cu g?ndul la h?rjoana copil?riei, la conflicte mai mult sau mai pu?in deschise, la frontul comun realizat c?teodat? ?mpotriva p?rin?ilor. Dar dac? a fi fratele sau sora cuiva, a avea un frate sau o sor?, implic? o rela?ie emo?ional? cu influen?e reciproce, cu sui?uri ?i cobor??uri, o rela?ie care, constat?m la finalul vie?ii, a fost cea mai durabil? dintre toate?Prima carte de acest fel din psihologia american? ?i o noutate pe pia?a rom?neasc?, Psihologia rela?iilor fraterne deschide drumuri ?ntr-un teritoriu emo?ional intens pasional, ?ns? adesea ascuns de privirile celor din afara fratriei, motiv pentru care a fost at?t de pu?in studiat.Prin aceast? lucrare, bazat? pe cercetare ?i pe dovezi clinice adunate ?n peste dou?zeci de ani de experien??, pres?rat? cu studii de caz ?i cre?nd noi perspective asupra teoriilor ata?amentului, dezvolt?rii sinelui ?i apari?iei identit??ii sexuale, cei doi autori aduc ?n lumin? importan?a rela?iilor fraterne ?n cadrul terapiei individuale ?i familiale, permi??nd totodat? cititorului interesat s? se redescopere ?i s?-l redescopere pe cel?lalt ?n leg?tura fratern?.

Cnd a constatat, pe baza identitii structurale ntre simptomul nevrotic, pe de o parte, i vis, act ratat, cuvnt de spirit, produse culturale, pe de alt parte, c ntre normal i patologic exist doar o deosebire de grad, i nu una de natur, Freud a trecut de la psihopatologie la psihologie. Psihanaliza, ca psihologie, este o psihologie a incontientului. Spre deosebire de psihologia contiinei, care studiaz fenomenele psihice contiente (sau accesibile n mod direct contiinei), psihologia incontientului cerceteaz acele fenomene psihice accesibile contiinei doar indirect, prin intermediul interpretrii de tip psihanalitic. Descoperirea incontientului psihic a revoluionat nu numai psihologia, ci i celelalte tiine ale omului: filosofia, antropologia, sociologia, estetica etc. Dac ar fi s formulez n puine cuvinte i ntr-un mod sugestiv esena psihologiei incontientului, a spune c ea const n ideea c i oamenii sntoi, nu numai nevroticii, au incontient. Iar incontientul oamenilor sntoi are aceleai coninuturi ca i incontientul nevroticilor. Diferena e doar de grad. Orict ar prea de surprinztor, psihanaliza nu este, aa cum ne-am obinuit s o gndim, un domeniu nestructurat interior, ci un adevrat sistem de discipline. Disciplinele psihanalitice – psihoterapia, psihopatologia, psihologia, metapsihologia i psihanaliza aplicat – se afl n relaii cronologice i logice. Din punct de vedere cronologic, prima a fost psihoterapia psihanalitic. Teoretizarea experienei psihoterapeutice a condus la constituirea psihopatologiei psihanalitice, care a stat la baza psihologiei psihanalitice. Pe temeiul acesteia s-au cldit metapsihologia i psihanaliza aplicat. Structura de rezisten a acestei cldiri multietajate o formeaz ideea de incontient. Parcurgerea celor optsprezece volume ale operelor complete a lui Jung mi-a prilejuit constatarea, surprinztoare la prima vedere, c exist mai multe tipuri de arhetipuri, dac folosim drept criteriu definiia arhetipului cu care Jung opereaz de-a lungul ntregii sale opere, i anume de pattern of behaviour, de for interioar de ordinul instinctului, cu valene spirituale. Arhetipurile care corespund acestei definiii i pe care le-am numit tipice descriu ntr-adevr o experien a speciei transmis ereditar. Din categoria arhetipurilor tipice fac parte: arhetipul matern, arhetipul patern, arhetipul infans, anima, animus, arhetipul renaterii, comunismul ca arhetip, arhetipurile regionale sau etnice, de tipul arhetipului germanilor (Wotan), cristalizare i transmitere a unei experiene colective de ordin general, nu universal.“ – Vasile Dem. Zamfirescu

nvturile lui Osho, unul dintre cei mai cunoscui lideri spirituali ai secolului XX, rstoarn tiparele clasice de gndire, provocndune la o permanent punere sub semnul ntrebrii a certitudinilor i la un proces de contientizare de sine.Crile din seria Incursiune ntrun nou mod de via prezint viziunea lui Osho privind cele mai importante probleme pe care i le pun oamenii interesai de tiina transformrii de sine i de o spiritualitate adaptat la provocrile cotidiene ale vieii contemporane.

Cu multe nume te chem?m, ?i ale tale sunt aceste nume, pe de-a-ntregul. Cu multe rituri te sl?vim ?i ale tale sunt aceste rituri, pe de-a-ntregul. E?ti f?r? de sf?r?it, zei??, tu, regin? a cerurilor. – Apuleius, Metamorfoze Zei?a are multe chipuri. Acest ?ndreptar te va ajuta s? explorezi noi fa?ete ale minunatei ei diversit??i, ?n fiecare zi. Fiecare rug? zilnic? ?i fiecare explica?ie ce o ?nso?e?te sunt o medita?ie asupra lec?iilor divine primite ?n cadrul celor mai puternice experien?e umane: crea?ia, s?rb?toarea, na?terea, frumuse?ea, abunden?a, pierderea, dragostea, venera?ia, precum ?i toate ciclurile anotimpurilor ?i vie?ilor noastre. ?ndreptarul pentru zei?e ne ajut? s? facem o leg?tur? ?ntre propria personalitate ?i spiritul nostru divin, f?c?nd astfel loc ?n g?ndurile noastre pentru un spa?iu sacru ?n care noile noastre introspec?ii s? poat? prinde r?d?cini ?i s? creasc?. Citind ?n fiecare zi aceste str?vechi rugi pline de emo?ie, ve?i avea posibilitatea s? recunoa?te?i oportunit??ile pe care fiecare zi vi le scoate ?n cale pentru a avea profunde transform?ri spirituale – put?nd astfel s? sl?vi?i ?i s? hr?ni?i feminitatea divin? ce s?l??luie?te ?n noi.

S?n?tatea, iubirea, credin?a – trei piloni esen?iali din via?a fiec?ruia dintre noi. Trei piloni care ne sunt pu?i la ?ncercare ?n dese r?nduri. Trei piloni conecta?i mai profund dec?t am crede.Jurnalul unui suflet vindecat este o m?rturisire plin? de inocen??, este o dovad? vie de vulnerabilitate, este o poveste a unui om simplu ai c?rui piloni au fost d?r?ma?i doar pentru a fi din nou ridica?i, pe o funda?ie mai puternic?, pe o ?n?elegere mai profund? a vie?ii.Cartea Andreei m-a impresionat prin franche?ea cu care vorbe?te despre boal?, despre pierderea ?i reg?sirea credin?ei, despre propriile limite. Este povestea ei, dar ?n ea vei descoperi, ca ?ntr-o oglind?, povestea ta. Citind filele din carte, te vei reg?si, cu siguran??, ?n unele din ?nt?mpl?ri. Andreea nu ??i ofer? sfaturi, nu ??i d? re?ete sau pa?i de urmat. Ea doar ??i spune povestea. Iar sufletul t?u ??i va lua exact ce are nevoie.Oricine ??i poate recl?di via?a, iar Andreea este o dovad? ?n acest sens!