Cartea prezint? destinele a trei personaje Alfredo, Andrea ?i Fabio. ?Am f?cut-o pentru binele t?u!“, ?Am f?cut-o pentru binele lui!“, formule care se reg?sesc ?n titlul c?r?ii, sunt folosite des ?n via?a real?, ?ns? ascund de multe ori atitudini si fapte reprobabile – minciun?, arogan??, egoism sau am?gire. Acestea sunt ?micile crime“ s?v?r?ite ?n numele iubirii, pe care le red? Gianna Schelotto. Alfredo, protagonistul primei pove?ti, afl? c? a fost adoptat c?nd avea trei ani, dup? ce el ?i fratele lui fuseser? abandona?i de mama lor. Andrea, personajul central din cea de-a doua poveste, este pus de tat?l s?u ?n fa?a unei realit??i nepl?cute. ?n ultima poveste, Fabio, un avocat influent, de aproape ?aizeci de ani, se confrunt? cu perspectiva inevitabilei sale dec?deri dup? ce afl? c? ar putea suferi de Alzheimer. Unii gre?esc prin faptul c? dezv?luie, al?ii gre?esc prin faptul c? ascund: s?ar zice c? situa?ia e f?r? ie?ire. Dar nu faptele individuale sunt cele care produc daune ; ceea ce risc? s? creeze fracturi profunde este ideea c?, de fapt, copiii sunt un fel de prelungire a noastr?, o proprietate exclusiv? de care putem dispune oricum. Orice fapt?, declarat? sau ascuns?, prin care ?ncerc?m s? determin?m persoanele s???i schimbe idei, aspira?ii ?i sentimente este o manipulare, chiar dac? se na?te din dorin?a sincer? de a aduce beneficii s?n?t??ii celuilalt sau de a?i sus?ine bun?starea. ?n rela?iile ?s?n?toase“, schimb?rile ?i dezvoltarea au loc nu fiindc? cel puternic a reu?it s??l conving? pe cel slab, ci numai pentru c? ne?am transformat lu?nd de la cel?lalt ?i d?nd de la sine, ?n mod spontan, experien?e, emo?ii, vise.

All great sages and philosophers of antiquity emphasized the importance of the heart, calling it the “Abode of God.” It contains enormous magical potential and all the divine abilities people are destined to unseal in the coming New Era — the Era of the Heart. What is the fiery heart? What unknown functions does it perform? What are the specifics of its work? What is it capable of? How can you hear the voice of your heart and how can you avoid confusing it with the mind? Answers to these and many other questions will be provided to you by the Lord of Love and Compassion, known as the “Great Heart,” in Book 6 of The Teaching of the Heart series. Revealing the profound significance of the human heart step by step, He will enable you to look in an entirely new way at the treasure beating within your breast. After learning to listen to your heart, you will find a loyal friend that will always prompt you in which direction you need to head in order to realize your spiritual potential and accomplish — in the best way possible — the mission entrusted to you by destiny. It is the awakening of the human heart that will allow humanity to move to a new level of its spiritual development. Will you open your heart?

Serie v?ndut? ?n peste 60 de milioane de exemplare. Con?ine ?apte capitole cu sfaturi practice, dovedite, de la profesioni?ti de top. Po?i ?nv??a ?ntr-o s?pt?m?n? tot ce ?nva?? exper?ii ?ntr-o via?? Duminic?: ?n?elege cei trei st?lpi ai rela?iilor interpersonale, cu referire la pozitivitate, recuno?tin?? ?i valoare de sine Luni: ?nva?? despre ?g?ndirea limitativ?” ?i despre puterea oamenilor de a se schimba Mar?i: Cre?te respectul ?i ?ncrederea ?n sine, dar ?i ?n al?ii Miercuri: ?nva?? procesul ?n trei pa?i de cre?tere a performan?ei, de ?ncurajare a loialit??ii ?i de subliniere a laturii pozitive Joi: Aplic? ?metoda delfinului” pentru a cre?te performan?ele Vineri: Examineaz? cauzele-cheie ale procrastin?rii ?i ?nva?? cum s? le dep??e?ti S?mb?t?: Dep??e?te motivele pentru care e?ti distras pentru a cre?te succesul.

Iubim, ur?m, invidiem, ne dorim ?i sper?m... ne construim scenarii ?n care credem ?i pe care le perpetu?m, ?n care ?i angren?m pe ceilal?i, atribuindu-le roluri mai mult sau mai pu?in importante. Ne l?s?m, la r?ndul nostru, sedu?i ?n pove?tile altora. S? fie acestea "deliruri", ?es?turi psihice, care printr-o analiz? minu?ioas? se pot destr?ma? Atunci, ce se afl? la baza lor ?i cum ni le putem asuma, pentru a ?ntrez?ri ?i, ?n cele din urm?, a locui realitatea obiectiv??Purt?nd cititorul prin lumea interioar? a personajelor unor autori precum Shakespeare, Samuel Butler sau Dickens, c?t ?i prin aceea a propriilor pacien?i, Shengold ilustreaz? felul ?n care aceste deliruri iau na?tere ?n copil?ria timpurie, se men?in s?r?cindu-ne ?i rigidiz?ndu-ne via?a ?i pot fi estompate printr-o maturizare real?, adesea rod al travaliului psihanalitic.

Unul din patru rom?ni sufer? la un moment dat de anxietate, aceasta fiind, de altfel, cea mai frecvent? dintre tulbur?rile psihice din ?ara noastr?. Pentru cei care se confrunt? cu stresul crescut, cu ?ngrijoarea, frica sau panica, autorul ofer? o serie de sugestii pentru de a ?ine sub control anxietatea, chiar ?i f?r? ajutorul medica?iei sau psihoterapiei. Dup? ce discut? despre tiparele mentale care exacerbeaz? temerile (g?ndirea ?n "alb-sau-negru", "catastrofizarea" etc.) ?i despre simptomele somatice ale panicii, autorul propune un larg evantai de tehnici pentru gestionarea anxiet??ii: de la contestarea g?ndurile ira?ionale la medita?ia de tip "minfulness", de la modificarea rutinelor cotidiene de somn ?i alimenta?ie, la exerci?iile fizice ?i de relaxare (imagerie), de la reorganizarea mediului la expunerea treptat? la evenimentele ?nfrico??toare. Cartea se adreseaz? publicului larg, dar e un instrument util ?i pentru psihiatri, psihologi clinicieni ?i psihoterapeu?i.

Copiii, aceste ?nc?nt?toare fiin?e, fragile ?i uneori problematice, surs? de bucurie dar ?i de nesomn, ?ngrijor?ri, epuizare... S?-i disciplinezi, dar cum? S-au dus vremurile ?n care p?rintele atotputernic tuna ?i fulgera ?mp?r?ind pedepse, iar libertatea total? oferit? copiilor s-a dovedit, de asemenea, periculoas?. Exist?, ?ns?, o cale de mijloc, iar aceasta este metoda Brazelton.Scris? cu empatie ?i c?ldur? C?l?toria copilului t?u spre autodisciplin? ofer? repere specifice fiec?rui ?punct de cotitur?" din via?a celui mic precum ?i instrumentele necesare gestion?rii unor situa?ii nedorite precum agresivitatea, minciuna, limbajul licen?ios, crizele de furie, fuga de acas?, rivalitatea ?ntre fra?i, lupta pentru putere etc. Este un ghid necesar pentru p?rintele implicat, care dore?te nu doar s? rezolve problema de moment, ci ?i s?-?i doteze copilul cu resursele necesare unei vie?i ?mplinite.

Vladimir Lermontov ?ncepe o nou? expedi?ie spre ?ara bucuriei, s?n?t??ii, bog??iei ?i iubirii. L?s?m ?n urm? tot de ce nu mai avem nevoie! Ne construim role, aripi, vele, ma?ini ale timpului ?i pornim la drum. ?n aceast? ?ar? poate ajunge oricine. Chiar ?i cei care nu cred c? exist?, chiar ?i cei care nu vor s? plece nic?ieri. Inspira?i ad?nc, deschide?i ochii larg ?i pute?i s? str?nuta?i chiar pentru a v? scutura de praful vie?ii anterioare, vechi. Metoda marelui maestru al transform?rii realit??ii, Vladimir Lermontov, func?ioneaz? pentru toat? lumea. Exerci?iile simple au efecte imediat. Ceea ce se va ?nt?mpla cu dumneavoastr? v? va schimba via?a spre bine pentru totdeauna. ?i re?ine?i, acest miracol nu are cale de ?ntoarcere. Odat? porni?i la drum, indiferent de c?te ori v-a?i opri, fericirea nu v? mai poate ocoli.

Sincerely do I hope that the issue of this little book may prove useful in drawing the attention of the public to the mental and physical condition of the unfortunates who form such a large proportion of our prison population.??To our authorities the sad plight of this mass of smitten humanity is well known. Year after year our Prison Commissioners, in presenting their reports, have not failed to impress upon the State the great part physical and mental afflictions play in the production of crime.??So far, the information given by the Prison Commissioners has produced little or no effect; neither have their representations led to any alteration in the treatment of unfortunate individuals whose infirmities are in reality the root cause of their delinquency.??To the official information I add the result of my own prolonged experience. This experience has imbued me with the conviction that the present methods of dealing with suffering humanity are neither wise, just, nor efficacious. I have seen the helplessness of so many that are called criminals that, in writing these pages, I am animated with a keen desire to hasten the day of sensible reform. Surely the day cannot be far distant when the State will take mental and physical infirmities into consideration when it has to deal with its erring children.??Thomas Holmes.?Howard Association,? Devonshire Chambers, Bishopsgate.? ?IS THERE A CRIMINAL TYPE? ??After years of close observation, during which I have formed many friendships with criminals, I can only answer this question in the words that I have answered it before, and say that, physically, I have not found any evidence to show that a criminal type exists. In saying this I know that I shall run counter to the teaching of a good many people, and probably run counter to public opinion. For the criminal class and the criminal type have been written about so largely, and talked about so frequently, that the majority of people have come to the conclusion that our criminals come from a particular order of society, and that the poorest; or that there exists a type of people whose physical appearance gives outward and visible signs that proclaim the inward criminal mind.??I believe both these ideas to be entirely wrong. I was confirmed in my opinion last year when I visited many of the largest prisons in the United States; for I found there, as I have found in England, a complete absence among the prisoners of those physical and facial peculiarities that we are taught to believe differentiate criminals from ordinary citizens.??Speaking on this subject to the American Congress at Washington on October 4, 1910, Sir Evelyn Ruggles-Brise, K.C.B., the esteemed chairman of our Prison Commissioners, made the following statement—??“There is no criminal type. Nothing in the past has so retarded progress as the conviction, deeply rooted and widespread, that the criminal is a class by himself, different from all others, with a tendency to crime, of which certain peculiarities of body are the outward and visible signs.??“This superstition, for such I think it must be called, was, you know, strengthened and encouraged by the findings of the Italian school.

PSYCHOLOGY is generally considered to be the science of mind, although more properly it is the science of mental states—thoughts, feelings, and acts of volition. It was formerly the custom of writers on the subject of psychology to begin by an attempt to define and describe the nature of mind, before proceeding to a consideration of the subject of the various mental spates and activities. But more recent authorities have rebelled against this demand, and have claimed that it is no more reasonable to hold that psychology should be held to an explanation of the ultimate nature of mind than it is that physical science be held to an explanation of the ultimate nature of matter. ??The attempt to explain the ultimate nature of either is futile—no actual necessity exists for explanation in either case. Physics may explain the phenomena of matter, and psychology the phenomena of mind, without regard to the ultimate nature of the substance of either.??The science of physics has progressed steadily during the past century, notwithstanding the fact that the theories regarding the ultimate nature of matter have been revolutionized during that period. The facts of the phenomena of matter remain, notwithstanding the change of theory regarding the nature of matter itself. ??Science demands and holds fast to facts, regarding theories as but working hypotheses at the best. Some one has said that "theories are but the bubbles with which the grown-up children of science amuse themselves." ??Science holds several well-supported, though opposing, theories regarding the nature of electricity, but the facts of the phenomena of electricity, and the application thereof, are agreed upon by the disputing theorists. And so it is with psychology; the facts regarding mental states are agreed up-on, and methods of developing mental powers are effectively em-ployed, without regard to whether mind is a product of the brain, or the brain merely an organ of the mind. ??The fact that the brain and nervous system are employed in the phenomena of thought is conceded by all, and that is all that is necessary for a basis for the science of psychology.

Alina se afl? ?n al treilea an al terapiei personale. Ea ??i autoexamineaz? istoria rela?iilor de iubire: iubirile ei de copil, de adolescent?, iubirile de t?n?r? adult?. Este o istorie pe care o are ?nscris? ?n psihic ?i ?n corp. Analizanda se uit? la aceast? istorie ?i ?ncearc? s? o accepte a?a cum este ea; ?i, pentru c? se dovede?te greu de acceptat, de ?ndurat cu traumele ?i ne?mplinirile ei, aceast? istorie se cere rescris?. Din subiectul pasiv al propriilor scenarii de via??, al influen?elor puternice venite dinspre proprii p?rin?i, ea ?ncearc? ?i reu?e?te, ?n mare m?sur?, s? ??i rescrie istoria emo?ional?, s? ?i caute ?i s? ?i g?seasc? un sens personal, autentic. Din obiect al propriului trecut ?i al priva?iunilor impuse de el, Alina devine, ?ncet-?ncet, subiectul acestora.Procesul terapeutic prin care trece Alina, protagonista c?r?ii, ?n ?nt?lnirea cu psihoterapeutul — Pavel — este un proces fictiv, ?ns? povestea lui nu este mai pu?in realist?. A?a cum, ?n teatru, via?a este prezentat? p?n? la cap?t, ?i aici, dar ?ntr-o form? concentrat?, este prezentat? via?a unei rela?ii terapeutice de lung? durat? cu atmosfera, ritmul, nuan?ele ?i tensiunile ei.?

Cum po?i s?-i spui "nu" ?efului t?u c?nd ??i cere imposibilul? ?n ce fel te impui acas?, ?n fa?a partenerului sau a copiilor rebeli? Cum s? ceri aten?ia cuvenit? din partea medicului sau v?nz?torului care te ignor?? Dac? dore?ti ca vocea ta s? fie ascultat?, nu e cazul s? devii agresiv sau amenin??tor, sus?in autorii acestei c?r?i. Din contr?, asertivitatea ?nseamn? s? ar??i c? e?ti ?n stare s?-l ascul?i pe cel?lalt ?i s?-i ?n?elegi punctul de vedere. Dar mai presupune ?i s?-?i cuno?ti punctele forte, s? fii mai realist ?i mai flexibil ?n g?ndire (pentru a negocia solu?ii "reciproc avantajoase"), precum ?i s? ?tii cum s? transmi?i, prin limbajul corporal, fermitate ?i ?ncredere de sine. Pornind de la scenarii concrete, de la serviciu sau din via?a familial? ?i social?, autorii ofer? acele instrumente prin care vei putea s?-?i iei via?a ?n m?ini, p?str?nd totodat? o rela?ie armonioas? cu cei din jur.

Ce este copilul? Copilaria ar trebui considerata a fi un construct social? Care au fost atitudinile adultilor fata de copiii de-a lungul timpului? Pe parcursul cartii descoperim copilul privit a fi un pacatos augustinian, care vrea sa-i domine pe cei din jur, un inocent romantic care inca nu este corupt de civilizatie sau o doar o dovada a fertilitatii cuplului parental, aruncat in bratele doicilor indata ce a venit pe lume. In occident, incepand cu secolul douazeci copiii nu mai erau expusi mortii, abandonului sau batailor in aceeasi masura ca in trecut, iar relatiile dintre parinti si copii s-au indulcit. Scopul cartii de fata este acela de a evidentia problemele speciale din istoria copiilor, pe care o plaseaza in contextul social si ?cultural, fara a pierde din vedere experientele individuale care au ajuns pana la noi prin jurnale, autobiografii si marturii orale. Scrisa intr-un limbaj accesibil, cartea se adreseaza psihologilor, sociologilor, istoricilor si tuturor celor interesati de copii si copilarie. ?

La légende de la Dame Blanche est certainement la plus connue des légendes. Qu'elle soit protectrice, lavandière, autostoppeuse ou spectre, la Dame Blanche est présente aux quatre coins du monde. Ce recueil vous fait découvrir les différentes légendes à travers des témoignages et des histoires, comme celle de la Dame Blanche qui annon?a la mort de Sissi l'impératrice ou la Dame Blanche qui hante le ch?teau de Puymartin, la Dame Blanche du cimetière d'Easton ou encore la légende Resurrection Mary. Les chasseurs de fant?mes se régalent de la traquer, de l'identifier et de la photographier. Avec ce livre, vous pouvez aussi vous lancer dans l'aventure, car il donne les lieux précis où elle appara?t.

Cum definim ?i cum trat?m tulburarea de reglare emo?ional? Emo?iile sunt o parte important? a vie?ii noastre, afect?ndu-ne major ac?iunile, de?i nu ?ntotdeauna suntem con?tien?i de prezen?a lor. Abilitatea de a ?n?elege ?i balansa emo?iile se nume?te reglare emo?ional? sau control emo?ional. De ce este important? reglarea emo?ional?? Pentru c? reprezint? un element esen?ial pe care se sprijin? civiliza?ia uman?. Interac?iunile dintre oameni depind de modul ?n care sim?im ?i ne exprim?m emo?iile. Conceptul de ?tulburare de reglare emo?ional?“ intervine atunci c?nd apar probleme ?n privin?a controlului emo?iilor. De cele mai multe ori, o persoan? care are astfel de probleme ??i va descrie st?rile aleg?nd etichete precum depresiv, anxios, nervos, sup?rat, agitat. Mult mai rar va apela la nararea autentic? a tr?irilor personale, declar?nd c? este instabil, impulsiv, emo?ional, necontrolat, incapabil de a se calma, u?or de frustrat etc. Cartea lui Radu Vrasti prezint? ?ntr-o form? succint? problema tulbur?rii de reglare emo?ional?, a?a cum se prezint? din perspectiva medicinei ?i a psihologiei clinice. ?n plus, aduce informa?ii de ultim? or? despre cum trebuie ?n?eleas?, definit?, diagnosticat? ?i ?tratat?“ at?t medicamentos c?t ?i psihoterapeutic.

Ce livre retrace mes expériences spirites, vécues depuis 2011 et offre de magnifiques messages de nos guides spirituels. Sans être une méthode, ni un enseignement, il invite à l'écoute de leur guidance et tente de démystifier le spiritisme, loin des clichés et dogmes traditionnels. "Un espoir pour les personnes en recherche spirituelle et dans la souffrance du deuil." Les messages ont été obtenus lors de séances de spiritisme (ouija et channeling) à 4, en compagnie d'une médium ou seul par écriture automatique ou inspirée. Je suis convaincu que le spiritisme est accessible à tous, à condition de se laisser guider par l'amour et le respect et d'observer certaines règles. Attention, ce n’est pas un jeu, mais il et bien moins dangereux que la majorité des activités humaines, contrairement aux idées re?ues, véhiculées par la peur, l'ignorance ou le désir de pouvoir. Nos guides spirituels sont toujours avec nous, près de nous. Ils sont toujours heureux de communiquer avec nous. Ils nous aiment sans jamais nous juger. Ils nous accompagnent, ils nous aident et ils nous le font savoir, pour peu que nous apprenions leur langage, celui du c?ur.

Vladimir Lermontov ?ncepe un curs de masterat al ?colii de s?n?tate, fericire, bog??ie ?i dragoste. Acum pute?i avea acces la cursurile ?colii pentru a p??i ?ntr?o lume plin? de descoperiri uimitoare, o lume pentru sufletul dumneavoastr?, doar deschiz?nd aceast? carte. Cursul avansat de transformare reprezint? o c?l?torie extrem? c?tre tine ?nsu?i. ?n cursul acestei c?l?torii v? a?teapt? ?nt?lniri uimitoare cu bucuria, extazul, libertatea ?i bun?starea. Iar la sf?r?itul c?l?toriei ve?i descoperi un t?r?m minunat – un t?r?m al omului ve?nic viu ?i mereu fericit pentru fiecare clip? din via?a sa.

Iubirile miraculoase care aduc speran?? ?i bucurie ?n via?a taCu to?ii avem de ?nfruntat adversit??i din c?nd ?n c?nd. Cu to?ii suntem uneori tri?ti. Cu to?ii suntem c?teodat? prea ocupa?i, prea mul?umi?i de noi ?n?ine sau prea ap?sa?i de povara propriilor probleme ca s? mai apreciem lucrurile pozitive din vie?ile noastre. Colec?ia ?Pove?ti adev?rate“ ??i aduce cazuri reale, ?nt?mpl?ri din via?a unor oameni obi?nui?i, ce ne vorbesc despre curaj ?i bun?tate, despre binecuv?nt?rile ?i miracolele vie?ii, amintindu-ne c? nu suntem singuri, c? putem r?zbate chiar ?i ?n cele mai ?ntunecate zile, c? ?nc? exist? bun?tate ?n lume.O c?snicie de 50 de ani, ?ntre cei mai neverosimili parteneri. Un nea?teptat dar de Cr?ciun, de la so?ul p?n? de cur?nd lipsit de romantism. O rela?ie pe care divor?ul o face, paradoxal, mai puternic?. Atunci c?nd ??i ?mp?rt??esc pove?tile de iubire, femeile g?sesc una la cealalt? alinare, ?ncurajare ?i bucurie. Dar, mai ales, ??i confirm? c? dragostea este cel mai important lucru din via?a lor. Pentru c? niciodat? o femeie nu este mai frumoas?, mai fermec?toare ?i mai interesant? dec?t atunci c?nd este ?ndr?gostit?.

Inteligen?a nu e ce crezi ?n primul r?nd, trebuie s? ?tii c? intelectualitatea nu e inteligen??. A fi intelectual ?nseamn? a fi fals; intelectualitatea este inteligen?? simulat?. Ea nu este real? din cauz? c? nu e a ta, e ?mprumutat?. Inteligen?a este dezvoltarea con?tiin?ei interne. Ea nu are nici o leg?tur? cu cuno?tin?ele, are leg?tur? cu medita?ia. Un om inteligent nu ac?ioneaz? pe baza experien?ei trecute; el ac?ioneaz? ?n prezent, ?n func?ie de condi?iile prezente. El nu reac?ioneaz?, ci r?spunde. De aceea, este ?ntotdeauna imprevizibil; niciodat? nu po?i fi sigur ce urmeaz? s? fac?.

nvturile lui Osho, unul dintre cei mai cunoscui lideri spirituali ai secolului XX, rstoarn tiparele clasice de gndire, provocndune la o permanent punere sub semnul ntrebrii a certitudinilor i la un proces de contientizare de sine.Crile din seria Incursiune ntrun nou mod de via prezint viziunea lui Osho privind cele mai importante probleme pe care i le pun oamenii interesai de tiina transformrii de sine i de o spiritualitate adaptat la provocrile cotidiene ale vieii contemporane.

nvturile lui Osho, unul dintre cei mai cunoscui lideri spirituali ai secolului XX, rstoarn tiparele clasice de gndire, provocndune la o permanent punere sub semnul ntrebrii a certitudinilor i la un proces de contientizare de sine.Crile din seria Incursiune ntrun nou mod de via prezint viziunea lui Osho privind cele mai importante probleme pe care i le pun oamenii interesai de tiina transformrii de sine i de o spiritualitate adaptat la provocrile cotidiene ale vieii contemporane.

nvturile lui Osho, unul dintre cei mai cunoscui lideri spirituali ai secolului XX, rstoarn tiparele clasice de gndire, provocndune la o permanent punere sub semnul ntrebrii a certitudinilor i la un proces de contientizare de sine.Crile din seria Incursiune ntrun nou mod de via prezint viziunea lui Osho privind cele mai importante probleme pe care i le pun oamenii interesai de tiina transformrii de sine i de o spiritualitate adaptat la provocrile cotidiene ale vieii contemporane.