ntmplri reale despre cum faci fa unei boli cumpliteCu toii avem de nfruntat adversiti din cnd n cnd. Cu toii suntem uneori triti. Cu toii suntem cteodat prea ocupai, prea mulumii de noi nine sau prea apsai de povara propriilor probleme ca s mai apreciem lucrurile pozitive din vieile noastre. Colecia Poveti adevrate“ i aduce cazuri reale, ntmplri din viaa unor oameni obinuii, ce ne vorbesc despre curaj i buntate, despre binecuvntrile i miracolele vieii, amintindu-ne c nu suntem singuri, c putem rzbate chiar i n cele mai ntunecate zile, c nc exist buntate n lume.Mastectomie. Citostatice. Grea. Cderea prului. Le spui sau nu celor din jur c boala aceasta nspimnttoare te-a atins i pe tine Vei ajunge s i vezi copiii crescnd Sunt doar cteva dintre lucrurile crora o femeie ce primete diagnosticul de cancer la sn va trebui s le fac fa. Cancerul la sn este una dintre cele mai rspndite i grave boli din zilele noastre. Confruntate cu consecinele acestuia, femeile vor descoperi c i pot face fa i s i triasc vieile cu putere, curaj, dragoste, umor, demnitate i graie. 31 de ntmplri adevrate despre lupttoarele care au reuit s supravieuiasc, dar mai ales despre felul n care i au pstrat intacte sufletele.

Vladimir Lermontov ?ncepe un curs de masterat al ?colii de s?n?tate, fericire, bog??ie ?i dragoste. Acum pute?i avea acces la cursurile ?colii pentru a p??i ?ntr?o lume plin? de descoperiri uimitoare, o lume pentru sufletul dumneavoastr?, doar deschiz?nd aceast? carte. Cursul avansat de transformare reprezint? o c?l?torie extrem? c?tre tine ?nsu?i. ?n cursul acestei c?l?torii v? a?teapt? ?nt?lniri uimitoare cu bucuria, extazul, libertatea ?i bun?starea. Iar la sf?r?itul c?l?toriei ve?i descoperi un t?r?m minunat – un t?r?m al omului ve?nic viu ?i mereu fericit pentru fiecare clip? din via?a sa.

Despre Danemarca se spune adesea c? ar fi cea mai fericit? ?ar? din lume. Aceasta se reduce la un singur lucru: hygge. ?PENTRU HYGGE EXIST? TOT FELUL DE DEFINI?II, DE LA ? ARTA DE A CREA INTIMITATE?, ?CONFORT SUFLETESC? ?I ?LIPSA SUP?R?RILOR?, LA ?BUCURIA DAT? DE LUCRURILE CE INDUC O STARE DE BINE?, ?STAREA DE CONFORT ?N PREZEN?A SEMENILOR? ?I, VARIANTA MEA PREFERAT?, ?CIOCOLAT? FIERBINTE LA LUMINA LUM?N?RILOR?... Afli ce este hygge atunci c?nd sim?i hygge. C?nd te ghemuie?ti comod pe canapea al?turi de persoana iubit? sau c?nd te bucuri de timpul petrecut cu cei mai apropia?i prieteni. Hygge sunt acele dimine?i albastre ?i limpezi cu lumin? perfect?. ?i cine ar putea s? ??i fie un ghid mai bun ?n lumea hygge dec?t Meik Wiking? Meik este directorul Institutului de Cercetare a Fericirii din Copenhaga ?i ?i-a petrecut ani din via?? studiind magia vie?ii daneze, de la alegerea corpului de iluminat ideal, la planificarea unei cine sau de la crearea unei truse hygge de urgen?? p?n? la modalitatea ?n care trebuie s? te ?mbraci.

Prezentul volum este dedicat unei expuneri sintetice ?i accesibile a psihanalizei, care ?nglobeaz? ?i dep??e?te primele Prelegeri de introducere ?n psihanaliz? (1916–) ?i seria nou? a acelora?i prelegeri din 1933. Cronologic, ea acoper? aproape treizeci de ani, din 1909, anul celor cinci conferin?e ?inute ?n Statele Unite, care au marcat intrarea triumfal? a psihanalizei ?n Lumea Nou?, ?i 1938, ultimul an de via?? al lui Freud, c?nd ?ncepe aceast? scriere, r?mas? neterminat?.Adres?ndu-se, datorit? con?inutului s?u, ?n primul r?nd celor care doresc s? se ini?ieze ?n psihanaliz? —studen?i ai facult??ilor de psihologie, medicin?, pedagogie, sociologie, filosofie, litere ?i teologie —, volumul de fa?? poate re?ine ?i aten?ia speciali?tilor prin faptul c? reprezint? o sintez? a ?ntregii opere a lui Freud, la care se adaug? idei noi.?Nu, con?tien?a nu poate fi esen?a elementului psihic, ea este numai o calitate a acestuia, ?i anume o calitate inconstant? care mai des este absent?, dec?t prezent?. Factorul psihic ?n sine, oricare i-ar fi natura, este incon?tient, ?i probabil de un tip asem?n?tor cu toate celelalte procese din natur? despre care avem cuno?tin??. Pentru argumentarea acestei aser?iuni, psihanaliza se raporteaz? la un num?r de fapte.Visul este o psihoz?, cu toate inep?iile, forma?iunile delirante, iluziile senzoriale ale unei psihoze. E adev?rat, este o psihoz? de scurt? durat?, inofensiv?, ?nzestrat? chiar cu o func?ie folositoare, ini?iat? prin acordul persoanei, ?ncheiat? printr-un act de voin?? de c?tre ea. Cu toate acestea, este o psihoz? ?i ?nv???m pe baza ei c? p?n? ?i o modificare at?t de profund? a vie?ii psihice poate fi anulat?, poate l?sa spa?iu func?iei normale. Este atunci prea temerar s? sper?m c? ar trebui s? putem supune ?i ?mboln?virile spontane temute ale vie?ii psihice influen?ei noastre ?i s? le vindec?m?“ – Freud

Este posibil s? r?m?i ?s?n?tos la cap, ?ntro lume nebun?"? Autorii acestei c?r?i cred c? da, ?i ne ofer? 101 c?i pentru a face fa?? acestei adev?rate provoc?ri a secolului nostru. Care sunt elementele vitale ale unei c?snicii de succes; cum s??i gestionezi mai bine furia, depresia, stresul ?i anxietatea; cum este influen?at? starea noastr? de bine de reac?ia la evenimentele de zi cu zi la astfel de ?ntreb?ri autorii r?spund ?n ?pastile" de c?te un minut, scrise ini?ial pentru ascult?torii emisiunii de radio pe care cei doi o realizau ?mpreun?. Pe l?ng? alte teme abordate cu realism ?i umor, cum ar fi pericolele g?ndirii pozitive, pierderea ?n greutate, comunicarea cu ?efii ?i colegii, autorii ofer? sugestii referitoare la alegerea unei psihoterapii, ?nso?ite de descrierea celor mai bune (?i mai rele) tipuri de terapeu?i.

Today, when humanity is being exposed to a variety of global crises, the need to create a new type of relationship between people is more urgent than ever before. Imagine a world where everyone lives in peace and harmony — a just society about which people have always dreamed.How can we create a society in which everyone will be happy? What should be done so that an attempt to establish this does not fail?In Book 3 of The Teaching of the Heart series, the Lord of Love and Compassion offers you the principles of a true community as a model for an ideal society that has already been tested by more developed civilizations within the Universe. Such foundations will allow people to reach incredible heights in their spiritual evolution and to open up completely new opportunities, such as co-operation with other worlds.Through applying the wise advice of the Lord in your daily life, you will be able to build proper relationships within your family and to establish a harmonious communication with others, bringing your experience further onto a more global level. Thus, step by step, you will approach the creation of a New World on a New Earth.Will you join the reconstruction of the world?

Fericirea poate fi atins? prin g?sirea echilibrului optim dintre pl?cere ?i motiva?ie, arat? renumitul expert ?n ?tiin?e comportamentale Paul Dolan, prin alocarea aten?iei ?n mod eficient ?i prin evitarea lucrurilor care ne provoac? durere ?i sunt lipsite de sens. Pare mai u?or de spus dec?t de f?cut, dar, cu ajutorul unor pa?i simplu de pus ?n aplicare, inspira?i din psihologie ?i din economie, fiecare dintre noi poate descoperi propria re?et? pentru a decide, proiecta ?i ob?ine lucrurile care aduc adev?rata fericire.?Extraordinar?, avangardist? ?i profund?. Dac? vrei s? cite?ti o carte despre fericire, alege-o pe aceasta.“ Nassim Nicholas Taleb

ntmplri adevrate despre ncredere, devotament i dragoste necondiionat Cu toii avem de nfruntat adversiti din cnd n cnd. Cu toii suntem uneori triti. Cu toii suntem cteodat prea ocupai, prea mulumii de noi nine sau prea apsai de povara propriilor probleme ca s mai apreciem lucrurile pozitive din vieile noastre. Colecia Poveti adevrate“ i aduce cazuri reale, ntmplri din viaa unor oameni obinuii, ce ne vorbesc despre curaj i buntate, despre binecuvntrile i miracolele vieii, amintindu-ne c nu suntem singuri, c putem rzbate chiar i n cele mai ntunecate zile, c nc exist buntate n lume. Doar alturi de prieteni i gsete sprijinul, n momentele sale de disperare, o tnr mam al crei copil a murit. Cine-ar fi crezut c ntre fosta i actuala soie a unui brbat se poate nate o prietenie solid i durabil Bolnav incurabil, singur de Crciun, un bieel de opt ani primete alinare de la o tnr voluntar, care n urma acestei experiene nva s i depeasc teama de moarte i ce nseamn un prieten adevrat. Prietenii sunt cei care fac efortul de a ne cunoate, de a se apropia de noi, de a ne accepta aa cum suntem, nu din datorie sau pentru c s-a ntmplat s fim rude, ci pentru c ne-au ales.

Inteligen?a emo?ional? (IE) a ap?rut ca un concept care ar putea s? explice varia?iile ?n comportament ce nu pot fi justificate prin metodele tradi?ionale de m?surare a tr?s?turilor de personalitate sau a inteligen?ei academice generale (numit?, ?n mod tradi?ional, IQ). Aceast? carte a fost scris? pentru a le permite tinerilor manageri ?i celor care ??i doresc s? devin? manageri s? dob?ndeasc? ?ncredere ?n principalele probleme de zi cu zi sau din domeniul afacerilor influen?ate de IE, adres?ndu?se, ?n aceea?i m?sur?, ?i celor care lucreaz? ?n sectorul public sau ?n cel non?profit. Structurat pe zile, con?inutul capitolelor este unul bazat pe acumul?ri, fiecare zi pornind de la informa?ia zilelor anterioare.

Vladimir Lermontov ?ncepe o nou? expedi?ie spre ?ara bucuriei, s?n?t??ii, bog??iei ?i iubirii. L?s?m ?n urm? tot de ce nu mai avem nevoie! Ne construim role, aripi, vele, ma?ini ale timpului ?i pornim la drum. ?n aceast? ?ar? poate ajunge oricine. Chiar ?i cei care nu cred c? exist?, chiar ?i cei care nu vor s? plece nic?ieri. Inspira?i ad?nc, deschide?i ochii larg ?i pute?i s? str?nuta?i chiar pentru a v? scutura de praful vie?ii anterioare, vechi. Metoda marelui maestru al transform?rii realit??ii, Vladimir Lermontov, func?ioneaz? pentru toat? lumea. Exerci?iile simple au efecte imediat. Ceea ce se va ?nt?mpla cu dumneavoastr? v? va schimba via?a spre bine pentru totdeauna. ?i re?ine?i, acest miracol nu are cale de ?ntoarcere. Odat? porni?i la drum, indiferent de c?te ori v-a?i opri, fericirea nu v? mai poate ocoli.

Sincerely do I hope that the issue of this little book may prove useful in drawing the attention of the public to the mental and physical condition of the unfortunates who form such a large proportion of our prison population.??To our authorities the sad plight of this mass of smitten humanity is well known. Year after year our Prison Commissioners, in presenting their reports, have not failed to impress upon the State the great part physical and mental afflictions play in the production of crime.??So far, the information given by the Prison Commissioners has produced little or no effect; neither have their representations led to any alteration in the treatment of unfortunate individuals whose infirmities are in reality the root cause of their delinquency.??To the official information I add the result of my own prolonged experience. This experience has imbued me with the conviction that the present methods of dealing with suffering humanity are neither wise, just, nor efficacious. I have seen the helplessness of so many that are called criminals that, in writing these pages, I am animated with a keen desire to hasten the day of sensible reform. Surely the day cannot be far distant when the State will take mental and physical infirmities into consideration when it has to deal with its erring children.??Thomas Holmes.?Howard Association,? Devonshire Chambers, Bishopsgate.? ?IS THERE A CRIMINAL TYPE? ??After years of close observation, during which I have formed many friendships with criminals, I can only answer this question in the words that I have answered it before, and say that, physically, I have not found any evidence to show that a criminal type exists. In saying this I know that I shall run counter to the teaching of a good many people, and probably run counter to public opinion. For the criminal class and the criminal type have been written about so largely, and talked about so frequently, that the majority of people have come to the conclusion that our criminals come from a particular order of society, and that the poorest; or that there exists a type of people whose physical appearance gives outward and visible signs that proclaim the inward criminal mind.??I believe both these ideas to be entirely wrong. I was confirmed in my opinion last year when I visited many of the largest prisons in the United States; for I found there, as I have found in England, a complete absence among the prisoners of those physical and facial peculiarities that we are taught to believe differentiate criminals from ordinary citizens.??Speaking on this subject to the American Congress at Washington on October 4, 1910, Sir Evelyn Ruggles-Brise, K.C.B., the esteemed chairman of our Prison Commissioners, made the following statement—??“There is no criminal type. Nothing in the past has so retarded progress as the conviction, deeply rooted and widespread, that the criminal is a class by himself, different from all others, with a tendency to crime, of which certain peculiarities of body are the outward and visible signs.??“This superstition, for such I think it must be called, was, you know, strengthened and encouraged by the findings of the Italian school.

Te-ai ?ntrebat vreodat? cum ar fi s? fii un pe?te? Dar un liliac, o albin? sau un tigru?Oare au ei g?nduri ?i emo?ii ca ale noastre? Cu siguran??, animalele g?ndesc ?i simt mult mai mult dec?t credem noi. ?n plus, sunt capabile de lucruri uimitoare, pe care noi le descoperim abia acum. De exemplu, furnicile se ?nva?? una pe alta drumul spre cas?, p?s?rile-gr?dinar folosesc perspectiva ?n construirea cuibului, c?inii pot ?nv??a sute de cuvinte, ciorile ?i porumbeii pot recunoa?te ?i deosebi chipurile umane, co?ofenele se pot recunoa?te ?n oglind?, iar lista ar putea continua la nesf?r?it.Nu numai maimu?ele antropoide, elefan?ii ?i delfinii sunt specii inteligente, a?a cum se credea p?n? de cur?nd. Ultimele descoperiri ale cercet?torilor arat? c? nu trebuie s? ai un creier mare pentru a fi de?tept.Inteligen?a animal? ne poart? ?n lumea speciilor de?tepte, de la papagali la cimpanzei, f?c?ndu-ne cuno?tin?? cu cercet?tori simpatici ?i descoperirile lor incredibile. Scris? cu umor ?i inteligen??, cartea Virginiei Morell ne demonstreaz? c? animalele (?i mintea lor) merit? cunoscute, respectate ?i iubite.

Nr . 1 bestseller New York Times ? Carte tradus? ?n 30 de limbi Ce ?nseamn? s? mori cu demnitate? Medicina modern? poate c? g?se?te moduri din ce ?n ce mai eficiente de a lupta cu b?tr?ne?ea ?i cu moartea, dar, ?n cele din urm?, cu to?ii suntem muritori. ?ntrebarea pe care o pune autorul este ce poate face medicina pentru a ?mbun?t??i nu doar via?a, ci ?i sf?r?itul acesteia. Pentru c?, prea adesea, oamenii ??i tr?iesc b?tr?ne?ea ?n scaune cu rotile, ?n aziluri ?n care sunt trata?i ca ni?te copii, sau mor din cauza unor boli grave, chinui?i de medici care nu vor s? recunoasc? faptul c? au fost ?nvin?i ?i care insist? s? ?ncerce pe pacient cele mai revolu?ionare tratamente, ?n ciuda suferin?elor inimaginabile prin care acesta trebuie s? treac? inutil. Atul Gawande argumenteaz? c? ultimele s?pt?m?ni sau luni din via?a unui om pot fi tr?ite cu demnitate, al?turi de cei dragi ?i ?n mediul care l-a f?cut fericit. Pentru c?, de fapt, scopul principal nu ar trebui s? fi e o moarte bun?, ci o via?? bun? – p?n? la sf?r?itul ei. ?O carte ?n?eleapt? ?i curajoas?, ce pune probleme la care nimeni dintre noi nu vrea s? se g?ndeasc?.“ – The Sunday Times ?Dr. Gawande arat? cum pacien?ii ?n faza terminal? a bolii lor pot p?stra aspecte importante ce ?in de calitatea vie?ii.“ – Wall Street Journal La prima vedere, australianul Terence Tao pare un om normal. Are 36 de ani ?i pred? matematica la University of California, Los Angeles. Dar nu este nici pe departe o persoan? obi?nuit?. Conform Institutului Davidson din SUA, el are un IQ de 230, cel mai mare ?nregistrat vreodat?. Cu alte cuvinte, Terence este cel mai de?tept om din lume. Coeficientul mediu de inteligen?? se situeaz? ?n jurul valorii de 100. Dincolo de 100 ?ncepe ?ara oamenilor de?tep?i, oameni care nu numai c? ?tiu mai multe, dar VOR S? AFLE mai multe. Oameni care ??i pun ?NTREB?RI despre lumea din care fac parte – despre IUBIRE ?i SEX, despre PRIETENIE ?i NEVOIA DE CEILAL?I, despre ISTORIE, ?TIIN?? ?i SOCIETATE, despre CINE SUNTEM ?i ce ne face cu adev?rat OAMENI – liberi, plini de umor, lipsi?i de prejudec??i. Tuturor celor chinui?i de astfel de ?ntreb?ri le oferim colec?ia IQ230. Psihologia, filosofia ?i sociologia vorbesc pe ?n?elesul tuturor, a?tept?nd un singur lucru: s? punem ?ntreb?rile...

ntmplri reale despre magia pe care iubirea o aduce n viaa taAventura cutrii rochiei de mireas perfecte se sfrete cu gsirea unui nou mire. Un diagnostic greit de cancer devine pentru o tnr prilejul s afle c a fcut cea mai bun alegere n dragoste. Cstoria unui cuplu de pensionari arat c iubirea nu are vrst, iar cei care spun c ea este doar pentru cei tineri i c apare doar o dat n via se nal. S completezi cercul dragostei cu un inel este singura cale s nelegi cu adevrat ncntarea pe care i-o ofer aceasta. 57 de ntmplri adevrate despre magia care face doi oameni s rmn mpreun pn cnd moartea i va despri.

Un fascinant dialog ?ntre un laureat Nobel ?i o psihoterapeut? despre nevoia uman? de a imagina pove?ti. Lucr?nd de unul singur, scriitorul este singurul responsabil pentru povestea pe care o spune. Pe de alt? parte, terapeutul colaboreaz? cu pacientul, ajut?ndu-l s?-?i spun? povestea vie?ii. Ce fel de adev?r ?ncearc? s? reveleze pove?tile create de pacient ?i terapeut: adev?rul obiectiv sau cel subiectiv ?i schimb?tor al amintirilor explorate ?i retr?ite ?n siguran?a oferit? de rela?ia terapeutic?? Plec?nd de la operele unor mari scriitori ca Dostoievski sau Cervantes sau de la importan?i psihanali?ti precum Freud sau Melanie Klein, dialogul pe care ?l poart? J.M. Coetzee ?i Arabella Kurtz ne ofer? o ?n?elegere profund? asupra pove?tilor pe care le spunem despre vie?ile noastre.

Rod al efortului de sintetizare a peste 50 000 de cercet?ri, incluzând 250 de milioane de elevi, Înv??area vizibil?. Ghid pentru profesori identific?, pe baze riguros ?tiin?ifice, care sunt cei mai eficien?i factori din procesul de predare-înv??are. Într-o lume preocupat? de aspectele conjuncturale ale activit??ii didactice (politici educa?ionale, management ?colar etc.), John Hattie se întoarce la „via?a de zi cu zi" a profesorilor ?i elevilor. Axat? pe procesele specifice lec?iei ?i interac?iunilor profesor–elev, cartea ofer? criterii clare ?i obiective pentru orice educator care dore?te s? aleag? cele mai bune c?i de optimizare a înv???rii.Volumul se concentreaz? asupra obiectivelor didactice stimulatoare, asupra importan?ei clarific?rii la clas? a criteriilor de reu?it? ?i a progresului individual al elevului ?i asupra felului în care evaluarea continu? poate motiva atât profesorul, cât ?i elevii. Educatorii ?i cercet?torii din domeniul pedagogiei vor g?si aici sfaturi practice pentru implementarea celor mai adecvate strategii didactice, precum ?i studii de caz ?i liste de sarcini pentru diversele etape ale instruirii. „Dup? încerc?ri mai mult sau mai pu?in reu?ite de reforme structurale ?i sistemice în educa?ie, avem nevoie de o revolu?ie a înv???rii. Cartea lui Hattie le ofer? profesorilor ?ansa extraordinar? de a genera fiecare, prin munca de zi de zi, o transformare profund? a înv???rii, aducând acest proces în zona «vizibil?» ?i f?cându-l pl?cut ?i autentic. Astfel, educatorii vor putea contribui direct ?i substan?ial la o Românie educat?..."-Prof. univ. dr. Lucian Ciolan,coordonatorul colec?iei „Educa?ie ?i formare", decanul Facult??ii de Psihologie ?i ?tiin?ele Educa?iei, Universitatea din Bucure?ti

16 somit??i din ?tiin?ele educa?iei î?i prezint? cele mai inovatoare cadre teoretice ?i cele mai influente contribu?ii din domenii precum achizi?ia con?inuturilor, dezvoltarea uman? sau studiul cultural ?i social al procesului înv???rii. Cu un accent aparte pus pe instruirea continu?, dar ?i pe natura experien?ial? ?i transformativ? a înv???rii, textele din acest volum familiarizeaz? profesorii ?i cercet?torii cu cele mai proaspete idei ?i curente din teoriile educa?iei. Dintre autorii de referin?? prezen?i în aceast? antologie nu lipsesc Howard Gardner, Jerome Bruner, Peter Jarvis, Etienne Wenger, Jack Mezirow ?.a. Înv??area e „treaba" tuturor: profesori ?i elevi din sistemul de educa?ie, adul?i angaja?i în procese de formare profesional?, manageri con?tien?i de avantajul comparativ dat de excelen?a ?i creativitatea angaja?ilor, consultan?i în procese de înv??are (traineri, mentori, consilieri). Knud Illeris ne pune la dispozi?ie o selec?ie excep?ional? de autori de mare prestigiu ?i texte fundamentale care au marcat în?elegerea pe care o avem azi cu privire la procesele de înv??are. Un motiv în plus s? „lu?m de bun?" aceast? carte este c? ilustreaz? perspectiva unui autor scandinav, iar sistemele de educa?ie ?i formare de acolo reu?esc s? îmbine cel mai bine performan?a în înv??are cu fericirea ?i starea de bine.- Prof. univ. dr. Lucian Ciolan, coordonatorul colec?iei „Educa?ie ?i formare", decanul Facult??ii de Psihologie ?i ?tiin?ele Educa?iei, Universitatea din Bucure?ti

Este posibil? o autoanaliz?? Dac? da, c?nd, ?n ce m?sur? ?i cu ce limite? Putem utiliza tehnicile psihanalitice pe cont propriu, pentru a ne rezolva problemele? Este introspec?ia constructiv? sau mai degrab? inutil?? Acestea sunt ?ntreb?rile pe care le abordeaz?, ?n cartea sa, Karen Horney, al?turi de prezentarea a numeroase studii de caz. Argumente sunt destule, at?t pro, c?t ?i contra: noi ne cunoa?tem cel mai bine pe noi ?n?ine, introspec?ia este constructiv? ?n momentul ?n care o utiliz?m ?n slujba dorin?ei de a deveni o fiin?? mai bun?, mai ?nzestrat? ?i mai puternic?, iar insighturile ob?inute prin autoanaliz? sunt mai bine primite; pe de alt? parte, factorii emo?ionali ?i rezisten?ele constituie o dificultate important? ?n acest demers. Astfel, autoanaliza este, ?n viziunea autoarei, o ?ncercare de a fi pacient ?i analist ?n acela?i timp, metoda de baz? r?m?n?nd aceea?i ca la orice psihanaliz?: asocierile libere. Dincolo de tehnici ?i metode, mesajul este simplu ?i percutant: pentru c? via?a ta este cel mai bun psihoterapeut, crede ?n tine ?nsu?i!Fiecare autoanaliz? reu?it? spore?te ?ncrederea ?n sine, dar exist? ?i un alt c??tig, datorat faptului c? ai cucerit ?n ?ntregime un teritoriu prin ini?iativ? proprie, perseveren?? ?i curaj. Acest efect se manifest? ?n analiz?, ca ?i ?n alte aspecte ale vie?ii. S? g?se?ti de unul singur o c?rare pe munte ??i d? un sentiment mai deplin de putere, dec?t s? mergi pe poteca indicat?, de?i efortul ?i rezultatul sunt acelea?i. O astfel de realizare nu-?i insufl? numai o m?ndrie justificat?, ci ?i un sentiment de ?ncredere ?n propria capacitate de a te confrunta cu situa?ii grele ?i de a nu te sim?i pierdut ?n lipsa ?ndrum?rii.Autoanaliza este o ?ncercare de a fi pacient ?i psihanalist ?n acela?i timp. S? nu uit?m c? acest proces este nu numai suma dintre travaliul analistului ?i cel al pacientului, dar ?i o rela?ie uman?. Faptul c? sunt implicate dou? persoane are o influen?? considerabil? asupra contribu?iei fiec?reia. Pacientul are trei sarcini principale. Prima este s? se exprime c?t mai complet ?i sincer cu putin??. A doua este s? devin? con?tient de for?ele pulsionale incon?tiente ?i influen?a lor asupra vie?ii sale. Iar a treia e s?-?i dezvolte capacitatea de a schimba acele atitudini care ?i perturb? rela?iile cu sine ?nsu?i ?i cu lumea din jurul lui. [...] Dac? pacientul are capacitatea de a lucra singur pentru a g?si solu?ia la o problem?, poate fi oare folosit? aceast? capacitate de o manier? deliberat??

In Group Psychology and the Analysis of the Ego, (1922), Sigmund Freud based his preliminary description of group psychology on Le Bon's work, but went on to develop his own, original theory, related to what he had begun to elaborate in Totem and Taboo. Theodor Adorno reprised Freud's essay in 1951 with his Freudian Theory and the Pattern of Fascist Propaganda, and said that "It is not an overstatement if we say that Freud, though he was hardly interested in the political phase of the problem, clearly foresaw the rise and nature of fascist mass movements in purely psychological categories. Group Dynamics refers to a system of behaviors and psychological processes occurring within a social group (intragroup dynamics), or between social groups (intergroup dynamics). The study of group dynamics can be useful in understanding decision-making behavior, tracking the spread of diseases in society, creating effective therapy techniques, and following the emergence and popularity of new ideas and technologies. Group dynamics are at the core of understanding racism, sexism, and other forms of social prejudice and discrimination. These applications of the field are studied in psychology, sociology, anthropology, political science, epidemiology, education, social work, business, and communication studies. Within the context of psychology, Social Psychology is the scientific study of how people's thoughts, feelings, and behaviors are influenced by the actual, imagined, or implied presence of others. By this definition, scientific refers to the empirical method of investigation. The terms thoughts, feelings, and behaviors include all psychological variables that are measurable in a human being. The statement that others' presence may be imagined or implied suggests that we are prone to social influence even when no other people are present, such as when watching television, or following internalized cultural norms. Social psychologists typically explain human behavior as a result of the interaction of mental states and immediate social situations. In general, social psychologists have a preference for laboratory-based, empirical findings. Social psychology theories tend to be specific and focused, rather than global and general.Social psychologists therefore deal with the factors that lead us to behave in a given way in the presence of others, and look at the conditions under which certain behavior/actions and feelings occur. Social psychology is concerned with the way these feelings, thoughts, beliefs, intentions and goals are constructed and how such psychological factors, in turn, influence our interactions with others. Social psychology is an interdisciplinary domain that bridges the gap between psychology and sociology. During the years immediately following World War II, there was frequent collaboration between psychologists and sociologists. However, the two disciplines have become increasingly specialized and isolated from each other in recent years, with sociologists focusing on "macro variables" (e.g., social structure) to a much greater extent. Nevertheless, sociological approaches to social psychology remain an important counterpart to psychological research in this area. In addition to the split between psychology and sociology, there has been a somewhat less pronounced difference in emphasis between American social psychologists and European social psychologists. As a broad generalization, American researchers traditionally have focused more on the individual, whereas Europeans have paid more attention to group level phenomena.. About Author: Sigmund Freud (Born Sigismund Schlomo Freud; 6 May 1856 – 23 September 1939) was an Austrian neurologist who became known as the founding father of psychoanalysis. Freud qualified as a doctor of medicine at the University of Vienna in 1881, and then carried out research into cerebral palsy, aphasia and microscopic neuroanatomy at the Vienna General Hospital. He was appointed a university lecturer in neuropathology in 1885 and became a professor in 1902. In creating psychoanalysis, a clinical method for treating psychopathology through dialogue between a patient and a psychoanalyst, Freud developed therapeutic techniques such as the use of free association (in which patients report their thoughts without reservation and in whichever order they spontaneously occur) and discovered transference (the process in which patients displace on to their analysts feelings derived from their childhood attachments), establishing its central role in the analytic process. Freud’s redefinition of sexuality to include its infantile forms led him to formulate the Oedipus complex as the central tenet of psychoanalytical theory. His analysis of his own and his patients' dreams as wish-fulfillments provided him with models for the clinical analysis of symptom formation and the mechanisms of repression as well as for elaboration of his theory of the unconscious as an agency disruptive of con

nvturile lui Osho, unul dintre cei mai cunoscui lideri spirituali ai secolului XX, rstoarn tiparele clasice de gndire, provocndune la o permanent punere sub semnul ntrebrii a certitudinilor i la un proces de contientizare de sine.Crile din seria Incursiune ntrun nou mod de via prezint viziunea lui Osho privind cele mai importante probleme pe care i le pun oamenii interesai de tiina transformrii de sine i de o spiritualitate adaptat la provocrile cotidiene ale vieii contemporane.

nvturile lui Osho, unul dintre cei mai cunoscui lideri spirituali ai secolului XX, rstoarn tiparele clasice de gndire, provocndune la o permanent punere sub semnul ntrebrii a certitudinilor i la un proces de contientizare de sine.Crile din seria Incursiune ntrun nou mod de via prezint viziunea lui Osho privind cele mai importante probleme pe care i le pun oamenii interesai de tiina transformrii de sine i de o spiritualitate adaptat la provocrile cotidiene ale vieii contemporane.