Nr . 1 bestseller New York Times ? Carte tradus? ?n 30 de limbi Ce ?nseamn? s? mori cu demnitate? Medicina modern? poate c? g?se?te moduri din ce ?n ce mai eficiente de a lupta cu b?tr?ne?ea ?i cu moartea, dar, ?n cele din urm?, cu to?ii suntem muritori. ?ntrebarea pe care o pune autorul este ce poate face medicina pentru a ?mbun?t??i nu doar via?a, ci ?i sf?r?itul acesteia. Pentru c?, prea adesea, oamenii ??i tr?iesc b?tr?ne?ea ?n scaune cu rotile, ?n aziluri ?n care sunt trata?i ca ni?te copii, sau mor din cauza unor boli grave, chinui?i de medici care nu vor s? recunoasc? faptul c? au fost ?nvin?i ?i care insist? s? ?ncerce pe pacient cele mai revolu?ionare tratamente, ?n ciuda suferin?elor inimaginabile prin care acesta trebuie s? treac? inutil. Atul Gawande argumenteaz? c? ultimele s?pt?m?ni sau luni din via?a unui om pot fi tr?ite cu demnitate, al?turi de cei dragi ?i ?n mediul care l-a f?cut fericit. Pentru c?, de fapt, scopul principal nu ar trebui s? fi e o moarte bun?, ci o via?? bun? – p?n? la sf?r?itul ei. ?O carte ?n?eleapt? ?i curajoas?, ce pune probleme la care nimeni dintre noi nu vrea s? se g?ndeasc?.“ – The Sunday Times ?Dr. Gawande arat? cum pacien?ii ?n faza terminal? a bolii lor pot p?stra aspecte importante ce ?in de calitatea vie?ii.“ – Wall Street Journal La prima vedere, australianul Terence Tao pare un om normal. Are 36 de ani ?i pred? matematica la University of California, Los Angeles. Dar nu este nici pe departe o persoan? obi?nuit?. Conform Institutului Davidson din SUA, el are un IQ de 230, cel mai mare ?nregistrat vreodat?. Cu alte cuvinte, Terence este cel mai de?tept om din lume. Coeficientul mediu de inteligen?? se situeaz? ?n jurul valorii de 100. Dincolo de 100 ?ncepe ?ara oamenilor de?tep?i, oameni care nu numai c? ?tiu mai multe, dar VOR S? AFLE mai multe. Oameni care ??i pun ?NTREB?RI despre lumea din care fac parte – despre IUBIRE ?i SEX, despre PRIETENIE ?i NEVOIA DE CEILAL?I, despre ISTORIE, ?TIIN?? ?i SOCIETATE, despre CINE SUNTEM ?i ce ne face cu adev?rat OAMENI – liberi, plini de umor, lipsi?i de prejudec??i. Tuturor celor chinui?i de astfel de ?ntreb?ri le oferim colec?ia IQ230. Psihologia, filosofia ?i sociologia vorbesc pe ?n?elesul tuturor, a?tept?nd un singur lucru: s? punem ?ntreb?rile...

ntmplri reale despre magia pe care iubirea o aduce n viaa taAventura cutrii rochiei de mireas perfecte se sfrete cu gsirea unui nou mire. Un diagnostic greit de cancer devine pentru o tnr prilejul s afle c a fcut cea mai bun alegere n dragoste. Cstoria unui cuplu de pensionari arat c iubirea nu are vrst, iar cei care spun c ea este doar pentru cei tineri i c apare doar o dat n via se nal. S completezi cercul dragostei cu un inel este singura cale s nelegi cu adevrat ncntarea pe care i-o ofer aceasta. 57 de ntmplri adevrate despre magia care face doi oameni s rmn mpreun pn cnd moartea i va despri.

Fericirea poate fi atins? prin g?sirea echilibrului optim dintre pl?cere ?i motiva?ie, arat? renumitul expert ?n ?tiin?e comportamentale Paul Dolan, prin alocarea aten?iei ?n mod eficient ?i prin evitarea lucrurilor care ne provoac? durere ?i sunt lipsite de sens. Pare mai u?or de spus dec?t de f?cut, dar, cu ajutorul unor pa?i simplu de pus ?n aplicare, inspira?i din psihologie ?i din economie, fiecare dintre noi poate descoperi propria re?et? pentru a decide, proiecta ?i ob?ine lucrurile care aduc adev?rata fericire.?Extraordinar?, avangardist? ?i profund?. Dac? vrei s? cite?ti o carte despre fericire, alege-o pe aceasta.“ Nassim Nicholas Taleb

Inteligen?a emo?ional? (IE) a ap?rut ca un concept care ar putea s? explice varia?iile ?n comportament ce nu pot fi justificate prin metodele tradi?ionale de m?surare a tr?s?turilor de personalitate sau a inteligen?ei academice generale (numit?, ?n mod tradi?ional, IQ). Aceast? carte a fost scris? pentru a le permite tinerilor manageri ?i celor care ??i doresc s? devin? manageri s? dob?ndeasc? ?ncredere ?n principalele probleme de zi cu zi sau din domeniul afacerilor influen?ate de IE, adres?ndu?se, ?n aceea?i m?sur?, ?i celor care lucreaz? ?n sectorul public sau ?n cel non?profit. Structurat pe zile, con?inutul capitolelor este unul bazat pe acumul?ri, fiecare zi pornind de la informa?ia zilelor anterioare.

Ce se ?nt?mpl? atunci c?nd via?a pe care trebuie s? o duci nu seam?n? cu cea pe care ?i-ai planificat-o? Pe m?sur? ce intr?m ?ntr-o nou? er? a istoriei umanit??ii ?i speran?a medie de via?? cre?te, iar lumea devine un loc tot mai bun, plin de solu?ii tehnologice, oamenii ??i pun ?ntreb?ri tot mai profunde. Acum ne d?m seama c? modul ?n care am muncit nu mai d? rezultate. Fabricile se mic?oreaz?, nu se m?resc. Cariera de patruzeci de ani nu mai exist?. Omenirea necesit? o nou? abordare a voca?iei ?i avem nevoie de ceva nou – sau poate de ceva foarte vechi. Exist? o cale spre munca plin? de satisfac?ii care nu te oblig? s? te conformezi carierei alese de p?rin?i sau pentru care s?-?i compromi?i valorile. Nu va sem?na cu nici o lec?ie predat? la ?coal? ?i probabil nici cu ceea ce ?i-au spus profesorii despre viitorul t?u, dar te po?i baza pe ea. Sunt lucruri mai importante ?n via?? dec?t ceea ce ?i se ?nt?mpl?, iar voca?ia ?nseamn? mai mult dec?t s? pontezi o cartel?. Dar cum putem g?si o astfel de cale ce pare disp?rut? de mult? vreme?

Despre Danemarca se spune adesea c? ar fi cea mai fericit? ?ar? din lume. Aceasta se reduce la un singur lucru: hygge. ?PENTRU HYGGE EXIST? TOT FELUL DE DEFINI?II, DE LA ? ARTA DE A CREA INTIMITATE?, ?CONFORT SUFLETESC? ?I ?LIPSA SUP?R?RILOR?, LA ?BUCURIA DAT? DE LUCRURILE CE INDUC O STARE DE BINE?, ?STAREA DE CONFORT ?N PREZEN?A SEMENILOR? ?I, VARIANTA MEA PREFERAT?, ?CIOCOLAT? FIERBINTE LA LUMINA LUM?N?RILOR?... Afli ce este hygge atunci c?nd sim?i hygge. C?nd te ghemuie?ti comod pe canapea al?turi de persoana iubit? sau c?nd te bucuri de timpul petrecut cu cei mai apropia?i prieteni. Hygge sunt acele dimine?i albastre ?i limpezi cu lumin? perfect?. ?i cine ar putea s? ??i fie un ghid mai bun ?n lumea hygge dec?t Meik Wiking? Meik este directorul Institutului de Cercetare a Fericirii din Copenhaga ?i ?i-a petrecut ani din via?? studiind magia vie?ii daneze, de la alegerea corpului de iluminat ideal, la planificarea unei cine sau de la crearea unei truse hygge de urgen?? p?n? la modalitatea ?n care trebuie s? te ?mbraci.

Prezentul volum este dedicat unei expuneri sintetice ?i accesibile a psihanalizei, care ?nglobeaz? ?i dep??e?te primele Prelegeri de introducere ?n psihanaliz? (1916–) ?i seria nou? a acelora?i prelegeri din 1933. Cronologic, ea acoper? aproape treizeci de ani, din 1909, anul celor cinci conferin?e ?inute ?n Statele Unite, care au marcat intrarea triumfal? a psihanalizei ?n Lumea Nou?, ?i 1938, ultimul an de via?? al lui Freud, c?nd ?ncepe aceast? scriere, r?mas? neterminat?.Adres?ndu-se, datorit? con?inutului s?u, ?n primul r?nd celor care doresc s? se ini?ieze ?n psihanaliz? —studen?i ai facult??ilor de psihologie, medicin?, pedagogie, sociologie, filosofie, litere ?i teologie —, volumul de fa?? poate re?ine ?i aten?ia speciali?tilor prin faptul c? reprezint? o sintez? a ?ntregii opere a lui Freud, la care se adaug? idei noi.?Nu, con?tien?a nu poate fi esen?a elementului psihic, ea este numai o calitate a acestuia, ?i anume o calitate inconstant? care mai des este absent?, dec?t prezent?. Factorul psihic ?n sine, oricare i-ar fi natura, este incon?tient, ?i probabil de un tip asem?n?tor cu toate celelalte procese din natur? despre care avem cuno?tin??. Pentru argumentarea acestei aser?iuni, psihanaliza se raporteaz? la un num?r de fapte.Visul este o psihoz?, cu toate inep?iile, forma?iunile delirante, iluziile senzoriale ale unei psihoze. E adev?rat, este o psihoz? de scurt? durat?, inofensiv?, ?nzestrat? chiar cu o func?ie folositoare, ini?iat? prin acordul persoanei, ?ncheiat? printr-un act de voin?? de c?tre ea. Cu toate acestea, este o psihoz? ?i ?nv???m pe baza ei c? p?n? ?i o modificare at?t de profund? a vie?ii psihice poate fi anulat?, poate l?sa spa?iu func?iei normale. Este atunci prea temerar s? sper?m c? ar trebui s? putem supune ?i ?mboln?virile spontane temute ale vie?ii psihice influen?ei noastre ?i s? le vindec?m?“ – Freud

Sincerely do I hope that the issue of this little book may prove useful in drawing the attention of the public to the mental and physical condition of the unfortunates who form such a large proportion of our prison population.??To our authorities the sad plight of this mass of smitten humanity is well known. Year after year our Prison Commissioners, in presenting their reports, have not failed to impress upon the State the great part physical and mental afflictions play in the production of crime.??So far, the information given by the Prison Commissioners has produced little or no effect; neither have their representations led to any alteration in the treatment of unfortunate individuals whose infirmities are in reality the root cause of their delinquency.??To the official information I add the result of my own prolonged experience. This experience has imbued me with the conviction that the present methods of dealing with suffering humanity are neither wise, just, nor efficacious. I have seen the helplessness of so many that are called criminals that, in writing these pages, I am animated with a keen desire to hasten the day of sensible reform. Surely the day cannot be far distant when the State will take mental and physical infirmities into consideration when it has to deal with its erring children.??Thomas Holmes.?Howard Association,? Devonshire Chambers, Bishopsgate.? ?IS THERE A CRIMINAL TYPE? ??After years of close observation, during which I have formed many friendships with criminals, I can only answer this question in the words that I have answered it before, and say that, physically, I have not found any evidence to show that a criminal type exists. In saying this I know that I shall run counter to the teaching of a good many people, and probably run counter to public opinion. For the criminal class and the criminal type have been written about so largely, and talked about so frequently, that the majority of people have come to the conclusion that our criminals come from a particular order of society, and that the poorest; or that there exists a type of people whose physical appearance gives outward and visible signs that proclaim the inward criminal mind.??I believe both these ideas to be entirely wrong. I was confirmed in my opinion last year when I visited many of the largest prisons in the United States; for I found there, as I have found in England, a complete absence among the prisoners of those physical and facial peculiarities that we are taught to believe differentiate criminals from ordinary citizens.??Speaking on this subject to the American Congress at Washington on October 4, 1910, Sir Evelyn Ruggles-Brise, K.C.B., the esteemed chairman of our Prison Commissioners, made the following statement—??“There is no criminal type. Nothing in the past has so retarded progress as the conviction, deeply rooted and widespread, that the criminal is a class by himself, different from all others, with a tendency to crime, of which certain peculiarities of body are the outward and visible signs.??“This superstition, for such I think it must be called, was, you know, strengthened and encouraged by the findings of the Italian school.

Cine ne urm?re?te din umbr?? Din zorii omenirii, dorin?a de a controla g?ndurile, comportamentele ?i ac?iunile altora a fost foarte r?sp?ndit?. De la folosirea persuasiunii coercitive de c?tre egiptenii din Antichitate ?i cavalerii templieri p?n? la afirma?iile actuale privind h?r?uirea electronic? ?i ?bombardamentul“ cu microunde, am fost mereu la mila celor dornici s? ne reprogrameze g?ndirea ?i s? ne remodeleze convingerile. ?n R?zboaiele PSI g?sim relat?ri fascinante despre: ?ncerc?rile str?vechi de control al min?ii folosind vr?ji, po?iuni ?i ritualuri; sectele ?i folosirea reprogram?rii mentale; tehnici de control mental moderne, de la hipnoz?, droguri ?i electro?ocuri la radia?ie ?i control mediumnic; povestea secret? a c?ut?rii adev?ratului Candidat Manciurian – MKUltra ?i conexiunea CIA; ?minunata lume nou?“ a metodelor ingenioase de h?r?uire electronic? ?i de supraveghere agresiv?.

O lectur esenial pentru toi cei interesai s-i activeze genele sntii, fericirii i longevitii!“ – Dr. Mark Hyman, autorul crii The Blood Sugar SolutionAutorii bestsellerului Supercreierul prezint o nou i ndrznea nelegere a genelor umane i a modului n care modificri simple ale stilului de via ne pot schimba sntatea general. Saltul ctre starea de bine radical" este o promisiune ce ateapt s fie mplinit.Vreme de decenii, s-a crezut c genele ne determin destinul biologic. Acum, noua genetic ne nva c genele sunt dinamice i rspund la tot ceea ce gndim, spunem i facem. Dintr-odat, au devenit aliaii notri cei mai puternici n ncercarea de nnoire personal. Putem optimiza comportamentul i expresia genelor, pentru a ajunge la o stare de sntate i mplinire la care nici nu visam cu puin timp n urm. Impactul asupra prevenirii bolilor, imunitii, mbtrnirii i bolilor cronice este fr precedent.

Scris de un fost campion al concursurilor de memorie, Cum s-i cultivi memoria ne arat cum poate o memorie radical mbuntit s devin un instrument util n consolidarea carierei profesionale i a vieii personale.Pe lng faptul c ofer tehnici practice care te ajut s-i aminteti numere, date i fapte, cartea conine sugestii inovatoare privind noi metode de nvare i procesare a informaiilor, care i pot schimba complet viaa. Sunt incluse ultimele perspective tiinifice referitoare la agilitatea mental i promoveaz o abordare motivaional cu ajutorul creia i vei putea dezvolta obiective inteligente i te vei putea concentra mai bine pe realizarea acestora.Aveam o memorie att de proast, nct uitam s o sun pe mama mea de ziua ei de natere! i iat acum, dup numai un an, am ajuns s memorez orice, de la lucruri amuzant, cum ar fi primele 200 de zecimale ale numrului Pi, pn la discursul Am un vis al lui Martin Luther King. Att de bun este Mark!" -Emi Gal, antreprenor i inginer de software de origine romn

Te mit tennél, ha kiderülne, hogy már csak másfél éved van hátra? Magadba roskadva jajveszékelnél, és hagynád, hogy pocsékba menjen minden napod, vagy ?sszeszednéd tartalék er?idet, amit arra használnál, hogy tartalmasan éld hátralév? napjaidat? Nos, én az utóbbit választottam. ?gy d?nt?ttem, belevágok e k?nyv megírásába, hátha okul a hibáimból valaki. Akárki. Vajon beválik az a kísérleti gyógyszer, amely talán visszafordíthatja a betegségemet, vagy ez a k?nyv lesz minden, amit ?r?kül hagyhatok az utókornak? ...és vajon képes vagyok megbocsátani annak, aki t?nkretette az életemet – vagyis magamnak?

PSYCHOLOGY is generally considered to be the science of mind, although more properly it is the science of mental states—thoughts, feelings, and acts of volition. It was formerly the custom of writers on the subject of psychology to begin by an attempt to define and describe the nature of mind, before proceeding to a consideration of the subject of the various mental spates and activities. But more recent authorities have rebelled against this demand, and have claimed that it is no more reasonable to hold that psychology should be held to an explanation of the ultimate nature of mind than it is that physical science be held to an explanation of the ultimate nature of matter. ??The attempt to explain the ultimate nature of either is futile—no actual necessity exists for explanation in either case. Physics may explain the phenomena of matter, and psychology the phenomena of mind, without regard to the ultimate nature of the substance of either.??The science of physics has progressed steadily during the past century, notwithstanding the fact that the theories regarding the ultimate nature of matter have been revolutionized during that period. The facts of the phenomena of matter remain, notwithstanding the change of theory regarding the nature of matter itself. ??Science demands and holds fast to facts, regarding theories as but working hypotheses at the best. Some one has said that "theories are but the bubbles with which the grown-up children of science amuse themselves." ??Science holds several well-supported, though opposing, theories regarding the nature of electricity, but the facts of the phenomena of electricity, and the application thereof, are agreed upon by the disputing theorists. And so it is with psychology; the facts regarding mental states are agreed up-on, and methods of developing mental powers are effectively em-ployed, without regard to whether mind is a product of the brain, or the brain merely an organ of the mind. ??The fact that the brain and nervous system are employed in the phenomena of thought is conceded by all, and that is all that is necessary for a basis for the science of psychology.

S? ascult?m avertismentul megalitic al trecutului!Baz?ndu-se pe teoria sa revolu?ionar? potrivit c?reia Sfinxul din Egipt dateaz? cu mult mai devreme dec?t 2500 ?.Hr., geologul Robert Schoch apeleaz? la dovezi ?tiin?ifice pentru a confirma existen?a unei civiliza?ii avansate care le preced? pe cele ale Egiptului, Sumerului ?i Greciei Antice. De asemenea, vorbe?te ?i despre catastrofa care a distrus-o acum aproape 12 000 de ani, afirm?nd c? mo?tenirea acesteia ne poate da ?nv???turi pre?ioase privind viitorul omenirii.Combin?nd dovezi adunate din mai multe discipline ?tiin?ifice, Schoch demonstreaz? c? ultima er? glaciar? s-a sf?r?it brusc ?n 9700 ?.Hr., ca urmare a unor explozii solare. Acestea au provocat desc?rc?ri electrice/plasmatice care au declan?at activitate vulcanic?, cutremure, incendii ?i inunda?ii masive provenite din topirea ghe?arilor ?i de la ploile toren?iale.Autorul explic? modul ?n care aceste evenimente au eradicat civiliza?ia vremii ?i au dat omenirea ?napoi cu mii de ani. Civiliza?ia a reap?rut ?n jurul anului 3500 ?.Hr., cu fr?nturi de memorie ?i aptitudini pe cale s? se formeze. ?n acest cadru, el analizeaz? leg?tura dintre monumentele megalitice, ora?ele subterane ?i legendele antice, precum ?i reinterpretarea textelor rongorongo de pe Insula Pa?telui ?i ?ngroparea inten?ionat?, ?n urm? cu 10 000 de ani, a complexului de la G?bekli Tepe din Turcia.Schoch prezint? dovezile ?tiin?ifice care sugereaz? c? istoria s-ar putea repeta ?i un flux de mas? coronal? suficient de puternic ar putea distruge civiliza?ia actual?.?

Cartea?B?rbatul con?tient??i ajut? pe b?rba?i s? priveasc? ?nl?untrul lor pentru a-?i descoperi scopul ?i misiunea; pentru a fi conecta?i, dar nu domina?i de emo?iile lor, pentru a-?i tr?i via?a c?ut?ndu-?i propriul drum, dar ?i asum?ndu-?i responsabilit??ile care ?nso?esc acest demers. B?rbatul con?tient exploreaz? 12 calit??i ale noii masculinit??i, cu informa?ii privind modul ?n care biochimia influen?eaz? aceste calit??i.?De asemenea, femeile vor afla ?n fiecare capitol indica?ii despre cum s? g?seasc? un b?rbat bun ?i de ?ncredere, dar ?i cum s?-l sprijine s?-?i valorifice la maximum calit??ile.?

De?i ?n ultimele zeci de ani progresul tehnologiei a devenit tot mai rapid, modific?nd condi?iile de via?? nu numai de la o genera?ie la alta, ci chiar ?n cadrul aceleia?i genera?ii, rela?iile dintre oameni au continuat s? se conduc? dup? acelea?i reguli vechi de secole. Avem a?tept?ri de la noi ?n?ine ?i de la ceilal?i bazate pe acelea?i principii de via?? vetuste, iar c?nd suntem dezam?gi?i arunc?m vina ?ntr-o parte ?i-n alta, inclusiv asupra propriei persoane, f?r? s? observ?m c? ?ncerc?m, de fapt, s? ?mbr?c?m un adult cu hainele unui copil. Ce face Meg Barker ?n aceast? carte remarcabil de atractiv scris? este s? pun? sub semnul ?ntreb?rii regulile actuale din cadrul rela?iilor intime ?i de prietenie. Ea ne propune s? reflect?m asupra lor ?i s? ?n?elegem de ce nu mai pot func?iona, suger?ndu-ne rescrierea lor ?ntr-o manier? flexibil?, adaptat? fiec?ruia ?n parte. Este o carte ce deschide perspective, oferind argumente pro ?i contra bazate pe cercetare, f?r? s? impun?, f?r? s? fac? judec??i de valoare. ? Rescrierea regulilor este un ghid prietenos ce ne poart? printre complicatele – ?i, adesea, contradictoriile – reguli ale iubirii: sunt oferite sfaturi cu privire la atrac?ie ?i sex, monogamie ?i conflict, identitate de gen ?i angajament. Aceast? carte trece ?n revist? modul ?n care regulile sunt ?rescrise“ ?n diferite feluri, d?ndu-i cititorului puterea s? g?seasc? abordarea care se potrive?te cel mai bine cu situa?ia lui. – Meg Barker ? “Tr?im ?ntr-o perioad? de mare incertitudine ?n ceea ce prive?te rela?iile. C?ut?m Alesul, dar ne trezim c? r?m?nem singuri pentru c? nimeni nu se ridic? la nivelul a?tept?rilor. T?njim dup? un final fericit, dar o desp?r?ire dup? alta ne las? r?ni?i ?i confuzi. G?sim un partener, dar realitatea rela?iilor noastre nu este cea la care ne a?teptam ?i devine greu s? p?str?m echilibrul ?ntre acestea ?i toate celelalte lucruri pe care le vrem de la via??. C?s?toria se dovede?te a fi o industrie ?rezistent? la recesiun“ ?i, ?n acela?i timp, rata divor?urilor ?i a desp?r?irilor se ridic? la cele mai ?nalte cote.“ – Meg Barker

n aceast serie de conferine radio, susinute la BBC, Winnicott abordeaz o serie de probleme specifice creterii copiilor, cu scopul de a reda mamelor i tailor ncrederea n propriile instincte parentale. Printre temele abordate se afl: suptul degetului mare ori al pturicii, legturile dintre copil i printele vitreg, momentele n care celui mic trebuie s i se spun Nu“, gelozia dintre frai, sentimentele de vinovie ale mamelor, dezvoltarea simului moral n pruncie sau consolidarea ncrederii de sine la copil. Lipsit de orice ton moralizator, pediatrul britanic ofer, cu o atitudine empatic i ncurajatoare, explicaii i sfaturi extrem de actuale pentru prinii zilelor noastre, ilustrnd totodat concepte devenite clasice n psihologia copilului (obiect tranziional, mam suficient de bun“ etc.).Scopul acestor conferine nu a fost acela de a le spune prinilor ce s fac, ci de a detoxifica tiina creterii copilului, de a le da ncredere prinilor n ceea ce fac i de a-i ndemna s se simt liberi s caute ajutor individualizat atunci cnd se lovesc de vreun obstacol neateptat n creterea copiilor lor.“ – dr. T. Berry Brazelton, coautorul crii Nevoile eseniale ale copiilorNite prini ndeajuns de buni pot fi folosii de ctre bebelui i copiii mici, iar ndeajuns de bun nseamn oameni ca dvs. i ca mine. Pentru a fi consecveni i astfel previzibili pentru copiii notri, trebuie s fim noi nine. Cci dac vom juca un rol, cu siguran o s fim descoperii cnd o s fim prini fr machiaj.“ – D.W. Winnicott

nvturile lui Osho, unul dintre cei mai cunoscui lideri spirituali ai secolului XX, rstoarn tiparele clasice de gndire, provocndune la o permanent punere sub semnul ntrebrii a certitudinilor i la un proces de contientizare de sine.Crile din seria Incursiune ntrun nou mod de via prezint viziunea lui Osho privind cele mai importante probleme pe care i le pun oamenii interesai de tiina transformrii de sine i de o spiritualitate adaptat la provocrile cotidiene ale vieii contemporane.

Te-ai ?ntrebat vreodat? cum ar fi s? fii un pe?te? Dar un liliac, o albin? sau un tigru?Oare au ei g?nduri ?i emo?ii ca ale noastre? Cu siguran??, animalele g?ndesc ?i simt mult mai mult dec?t credem noi. ?n plus, sunt capabile de lucruri uimitoare, pe care noi le descoperim abia acum. De exemplu, furnicile se ?nva?? una pe alta drumul spre cas?, p?s?rile-gr?dinar folosesc perspectiva ?n construirea cuibului, c?inii pot ?nv??a sute de cuvinte, ciorile ?i porumbeii pot recunoa?te ?i deosebi chipurile umane, co?ofenele se pot recunoa?te ?n oglind?, iar lista ar putea continua la nesf?r?it.Nu numai maimu?ele antropoide, elefan?ii ?i delfinii sunt specii inteligente, a?a cum se credea p?n? de cur?nd. Ultimele descoperiri ale cercet?torilor arat? c? nu trebuie s? ai un creier mare pentru a fi de?tept.Inteligen?a animal? ne poart? ?n lumea speciilor de?tepte, de la papagali la cimpanzei, f?c?ndu-ne cuno?tin?? cu cercet?tori simpatici ?i descoperirile lor incredibile. Scris? cu umor ?i inteligen??, cartea Virginiei Morell ne demonstreaz? c? animalele (?i mintea lor) merit? cunoscute, respectate ?i iubite.

ntmplri reale despre o legtur foarte specialCu toii avem de nfruntat adversiti din cnd n cnd. Cu toii suntem uneori triti. Cu toii suntem cteodat prea ocupai, prea mulumii de noi nine sau prea apsai de povara propriilor probleme ca s mai apreciem lucrurile pozitive din vieile noastre. Colecia Poveti adevrate“ i aduce cazuri reale, ntmplri din viaa unor oameni obinuii, ce ne vorbesc despre curaj i buntate, despre binecuvntrile i miracolele vieii, amintindu-ne c nu suntem singuri, c putem rzbate chiar i n cele mai ntunecate zile, c nc exist buntate n lume.O sarcin la 17 ani i pierderea copilului i aduc unei tinere mpcarea cu mama pe care cu mul timp n urm a prsit-o. La cinci ani, primul semn de rzvrtire fa de autoritatea matern se concretizeaz n fuga de acas... pn pe treptele de la intrare. Nici mcar boala Alzheimer nu poate distruge dragostea unei fiice pentru mama ei. n faa dificultilor, legtura dintre mam i fiic rmne mereu intact, n ciuda diferenelor, a prerilor contrare, a distanei i a timpului scurs. 33 de ntmplri adevrate despre o relaie profund i rezistent, ce sudeaz sufletele printr-o dragoste statornic.

ntmplri adevrate despre ncredere, devotament i dragoste necondiionat Cu toii avem de nfruntat adversiti din cnd n cnd. Cu toii suntem uneori triti. Cu toii suntem cteodat prea ocupai, prea mulumii de noi nine sau prea apsai de povara propriilor probleme ca s mai apreciem lucrurile pozitive din vieile noastre. Colecia Poveti adevrate“ i aduce cazuri reale, ntmplri din viaa unor oameni obinuii, ce ne vorbesc despre curaj i buntate, despre binecuvntrile i miracolele vieii, amintindu-ne c nu suntem singuri, c putem rzbate chiar i n cele mai ntunecate zile, c nc exist buntate n lume. Doar alturi de prieteni i gsete sprijinul, n momentele sale de disperare, o tnr mam al crei copil a murit. Cine-ar fi crezut c ntre fosta i actuala soie a unui brbat se poate nate o prietenie solid i durabil Bolnav incurabil, singur de Crciun, un bieel de opt ani primete alinare de la o tnr voluntar, care n urma acestei experiene nva s i depeasc teama de moarte i ce nseamn un prieten adevrat. Prietenii sunt cei care fac efortul de a ne cunoate, de a se apropia de noi, de a ne accepta aa cum suntem, nu din datorie sau pentru c s-a ntmplat s fim rude, ci pentru c ne-au ales.