Al apoyo mutuo

Brenda

A classic western from one of the masters of the genre.

Demersul Antoanetei Olteanu, reputat? traduc?toare de limba rus? ?iexpert? ?n istoria cultural? a Rusiei, se distinge at?t prin calitatea informa?iilor, adesea inedite, c?t ?i prin compozi?ia complex?, care ?mbin? viziunea sintetic? cu o perspectiv? transcultural? exersat?. Cartea se recomand? de la sine at?t cititorului profesionist, care g?se?te aici o serie de date altfel greu accesibile, c?t ?i celui interesat de istoria ?i cultura Europei ?n ansamblu. Dup? cum anun?? ?i subtitlul, lucrarea reconstituie o istorie cultural? a secolului al XIX-lea, realiz?nd, ?n fapt, o fresc? a uneia dintre cele mai captivante perioade din istoria Rusiei, cea imperial?. Datele prezentate acoper? practic toate Aspectele vie?ii politice, sociale, economice ?i culturale ale acestui interval de timp, marcat at?t de aura ?arilor, c?t ?i de nenum?ratele revolte populare. Tabloul evenimentelor majore este ?ntregit cu minu?ioase inventare de titluri nobiliare, cu date economice consemnate cu acribie, cu o expunere vie a panoramei cutumelor sociale, familiale ?i religioase, merg?nd de la modalit??ile de confec?ionare a juc?riilor sau a bijuteriilor p?n? la istorii ale ceaiului sau vodcii. Atmosfera epocii cap?t? un contur des?v?r?it prin citarea unor fragmente din lucr?ri ?tiin?ifice de referin??, din jurnalele de c?l?torie ?i din publicistica vremii, dar ?i din operele marilor scriitori ai vremii, ca Dostoievski, Gogol ?i Tolstoi. Se contureaz?, astfel, o imagine neconven?ional? a Rusiei, o na?iune confruntat? permanent cu tensiunea unei alegeri fundamentale, care pune ?n opozi?ie modelul str?in ?i inegalabila for?? intern?. Autoarei ?i revine meritul de a fi surprins aspectele esen?iale ale acestei tensiuni, cu ample ecouri ?n perioadamodern? ?i cu evidente efecte asupra mentalit??ii contemporane.

Tarascon, mené par le glorieux Tartarin, entreprend de coloniser une ?le du bout du monde. Cette conquête se révèle malheureusement plus difficile que prévu, et le mental tarasconnais est bien affecté par les emb?ches rencontrées... Inspiré d'un histoire vraie, cette aventure de Tartarin est toujours aussi distrayante et nous procure un vrai rayon de soleil tarasconnais. Pour autant, elle montre un Tartarin désabusé et amer, abandonné par ses proches.

'Le Petit Chose' para?t en feuilleton en 1867. Daudet s'inspire des souvenirs d'une jeunesse douloureuse : humiliations à l'école, mépris pour le petit proven?al, expérience de répétiteur au collège et enfin coup de foudre pour une belle jeune femme. L'écrivain manifeste une tendresse, une pitié et un respect remarquables à l'égard des malchanceux et des déshérités de la vie.

Interviuri aprofundate, initiate de Gallup Organization cu mai mult de 80.000 de manageri din peste 400 de companii – cel mai extins studiu de gen, realizat vreodata. Cei mai mari manageri din lume par sa aiba prea putine lucruri in comun. Ei sunt diferiti ca sex, varsta si rasa. Folosesc stiluri foarte diferite si au teluri distincte. Si totusi, in ciuda diferentelor dintre ei, marii manageri au o trasatura comuna: nu se feresc sa incalce toate regulile considerate sacre de managementul traditional. Ei nu cred ca, beneficiind de o pregatire corespunzatoare, o persoana poate realiza orice si-ar propune. Nu incearca sa-i ajute pe oameni sa-si depaseasca slabiciunile. Nu iau in seama deloc regula de aur. Dimpotriva, chiar au angajati favoriti. Aceasta carte extraordinara explica de ce fac toate acestea. Marcus Buckingham si Curt Coffman de la Gallup Organization prezinta rezultatele remarcabile ale studiului aprofundat pe care l-au facut asupra unor manageri aflati intr-o mare diversitate de situatii. Unii erau in pozitii de top. Altii erau simpli supervizori. Unii lucrau in companii aflate pe lista Fortune 500, altii aveau functii cheie in mici companii. Indiferent de pozitia lor, managerii asupra carora s-a concentrat studiul Gallup au fost invariabil cei care excelau in transformarea in performanta a talentului fiecarui angajat. Pe restransa piata a muncii de astazi, companiile se intrec in a-i gasi si a-i pastra pe cei mai buni angajati, rasplatindu-i cu bani, beneficii, promovari si stagii de instruire. Dar aceste eforturi bine intentionate omit adesea esentialul. Cheia atragerii si pastrarii angajatilor talentati este managerul aflat in ?prima linie“, adica in contact direct cu acestia. Oricat de generos ar fi salariul si oricat de celebru stagiul de pregatire, o companie care duce lipsa de manageri ?in prima linie“ va avea de suferit. Buckingham si Coffman explica modul in care cei mai buni manageri aleg un angajat mai degraba in functie de talent, decat in functie de pricepere sau experienta; felul in care acesti manageri definesc asteptarile legate de fiecare angajat, stabilind mai degraba rezultatele de atins, decat pasii de urmat; modul in care isi motiveaza oamenii, stimuland punctele forte unice ale fiecaruia, in loc de a incerca sa le amelioreze slabiciunile si, in sfarsit, felul in care marii manageri sprijina dezvoltarea cuiva, ajutandu-l sa-si gaseasca locul potrivit, nu neaparat sa urce pe treapta urmatoare a carierei. Si, poate cel mai important lucru este faptul ca, din acest studiu care initial a generat mii de intrebari diferite pentru a sonda opinia angajatilor, au rezultat douasprezece intrebari simple care reusesc sa distinga departamentele cele mai puternice ale unei companii de restul departamentelor. Cartea de fata este prima care prezinta acest fundamental instrument de masurare si care demonstreaza legatura intre opiniile angajatilor si productivitate, profit, satisfactia clientilor si rata profitului.

Robert R. Provine p??e?te f?r? team? pe c?r?ri rareori b?tute de al?i oameni de ?tiin?? – ?n c?utarea sughi?urilor, tusei, c?scatului, str?nuturilor ?i a altor comportamente umane, aparent nedemne ?i de joas? spe??. De?i multe dintre activit??ile prezentate ?n Comportamente bizare sunt contagioase, ?n aceast? privin??, niciunul dintre ele nu ?ntrece c?scatul – p?n? ?i simpla citire a cuv?ntului ne poate face s?-i c?dem prad?. Chiar dac?, adesea, ?l privim ca pe un semn de somnolen?? sau plictiseal?, c?scatul ne ofer? indicii despre devoltarea socialit??ii ?i capacit??ii noastre de a empatiza cu ceilal?i. Implacabilul s?u mecanism de transmitere ne reaminte?te c?, uneori, suntem programa?i neurologic s? ne comport?m ca ni?te simple animale de turm? incon?tiente. ?Deschide?i cartea aceasta, care se bazeaz? pe cercet?ri serioase, dar care se cite?te ca un roman poli?ist, ?i descoperi?i lucruri pe care nici nu vi le-a?i fi imaginat vreodat? despre aceste comportamente.“ Frans de Waal, profesor la Universitatea Emory ?i autor al lucr?rii The Age of Empathy(2009)

Desde el tronco de un ombú

El sombrero de tres picos

Biblioteca pentru toi copiii“ cuprinde cele mai preuite opere ale scriitorilor clasici ai literaturii romne i universale. Crile de neuitat ale copilriei sunt disponibile astzi si in format e-book.Cu sufletul lui plin de contraste, mincinos, crud i poltron, naiv, rafinat i mojic totodat, resemnat i rebel, i totui plin de fermectoare elanuri de sinceritate, de tandree i de altruism, omuleul acesta nghesuie n inima lui pirpirie o ntreag umanitate [...] Romanul lui Jules Renard nchide ntr-o suit de ntmplri, ingenios construite i pline de naturalee, una dintre cele mai sfietoare drame omeneti: drama copilriei nefericite.“ – Modest Morariu

Bu kitap ile ?nsanlar?n kafalar?ndaki ya?amsal konulardaki soru i?aretleri ile Genel ?lke ve Dünya sorunlar?na evrensel bir bak?? a??s?yla yakla??mda bulunarak na?izane ??züm ?nerilerinde bulunmaya ?al??t?m. Umar?m okuduklar?n?z ya?am?n?za katk? sa?lar. Unutulmamal?d?r ki hayat bizimle ya da bize ra?men akmaya devam edecektir. ?nsan, kendisini, toplumu ve dünyas?n? güzelle?tirecek ?ekilde ya?ayabilendir. ??? Ya?am?m i?inde ald???m e?itim ve olu?turdu?um tecrübelerimde bana yard?mc? olan tüm insanlara, hayat?mda bana katt?klar? de?er i?in tüm dostlar?ma ve bana g?sterdikleri sevgi, sayg? ve anlay?? i?in e?ime ve ?ocuklar?ma te?ekkür ederim. Bana kitab?m? bas?l? hale getirerek, ?bu ?ns?züme de katk? ?yapan Emek yay?nevi ve yetkilisi ?zkan Günal’a da ayr?ca te?ekkür ediyorum. Bu kitab? okuyan siz de?erli okuyuculara te?ekkür ediyorum. Bir kitab? de?erli ve güzel k?lan okuyucusudur. ? ?yi ki vars?n?z.. ????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????? ?lhan KORKMAZ ??Yazar hakk?nda? ???Yazar. ?stanbul 1962 do?umlu olup ?stanbul ?ehremini Anadolu Lisesi 1979 y?l? mezunu ?ve 1987 y?l?nda ??stanbul ?niversitesi ?stanbul T?p Fakültesini bitirdi. ?Mecburi hizmetini Van ili ?zalp il?esinde 1990 y?l?nda tamamlad?, ard?ndan askerli?ini Diyarbak?r Ergani’de Jandarma Komando Te?men olarak 1992 y?l?nda bitirdi. S?ras?yla Yalova, Fatih, G. O. Pa?a, Beyo?lu / ?stanbul il?elerinde g?rev yaparak, 2007 y?l?nda Bursa iline yerle?erek Y?ld?r?m ve Nilüfer il?elerinde g?rev ald?. ???En son, Nilüfer il?esi Ataevler Aile Sa?l??? Merkezi Aile Hekimli?inden emekli oldu ve halen i? yerlerinde k?smi zamanl? olarak ?? Yeri Hekimli?i yapmaktad?r. ?Dilek Korkmaz ile evli olup, Serhan ve Nazl?han isimli iki ?ocuk babas?.

Jeffrey Kluger a crescut ?ntr-o familie al?turi de al?i trei fra?i b?ie?i. De asemenea, mai are doi fra?i vitregi gemeni, dintr-o a doua c?snicie a tat?lui s?u – o fat? ?i un b?iat.Plec?nd de la experien?a personal?, autorul exploreaz?, cu ?n?elegere ?i umor, lumea complex? a fra?ilor din mai multe puncte de vedere: ?tiin?ific, psihologic, sociologic ?i memorialistic. El este de p?rere c? nimeni nu ne afecteaz? la fel de profund ca fra?ii ?i surorile noastre – nici p?rin?ii, nici copiii, nici prietenii no?tri. Din momentul ?n care ne na?tem, fra?ii sunt colaboratorii no?tri ?i cei cu care conspir?m, modelele noastre ?i cei de la care avem cele mai multe lucruri de ?nv??at. Ei ne ?nva?? cum s? ne rezolv?m conflictele, cum s? ne facem prieteni ?i cum s? st?m departe de necazuri. Fra?ii no?tri sunt singurele persoane pe care le cunoa?tem care se calific? ?ntr-adev?r ca parteneri de via??.Printre subiectele pe care autorul le examineaz? ?n aceast? carte se num?r?: conflictele ?ntre fra?i ?i rezolvarea lor; ordinea na?terii ?i influen?a acesteia asupra evolu?iei ulterioare a fra?ilor; consecin?ele pe care faptul de a fi favoritul unuia dintre p?rin?i le are asupra celorlal?i fra?i; urm?rile pe care divor?ul p?rin?ilor le are asupra copiilor, care fie trebuie s? locuiasc? cu un singur p?rinte, fie sunt nevoi?i s? tr?iasc? ?n cadrul unei familii noi, l?rgite; conceptul de alloparenting (ajutorul dat de fra?ii mai mari la cre?terea fra?ilor mai mici); drogurile, consumul de alcool ?i sarcina la adolescen??; studiile care au ca subiect gemenii ?i copiii unici (d?nd ca exemplu politica na?ional? a copilului unic din China); codificarea genetic? a tr?s?turilor comportamentale; tulbur?rile emo?ionale ?i efectele lor asupra rela?iilor fraterne; evolu?ia ?n timp a leg?turilor fraterne ?i multe altele.

Biblioteca pentru toi copiii“ cuprinde cele mai preuite opere ale scriitorilor clasici ai literaturii romne i universale. Crile de neuitat ale copilriei sunt disponibile astzi si in format e-book.Am scris cri despre copii; m-am gndit la sufletul lor, care era doritor de o poveste duioas, cu animale. Fram, ursul polar e o poveste cam trist, dar e scris totui pentru copii; i e izvort dintr-un sentiment de mil pentru un pui de urs ntlnit la o menajerie.“ – Cezar Petrescu

Cella Serghi este Margaret Mitchell a noastr. Aceeai for epic, aceeai curgere a personajului, acelai tip de feminitate care lupt i trebuie s nving. Cine nu i amintete ultima pagin din Pe aripile vntului, ctor cititoare nu le-a slujit drept suport, drept lecie de via Un feminism cald care e mai mult un fel de solidaritate feminin...Naturaleea, spontaneitatea scriiturii, conturarea personajului principal, att de sincer i de cuceritor, capacitatea de-a face cititorul s viseze i, nu n ultim instan, succesul de public pentru o carte de dragoste, toate acestea nseamn c avem de a face cu o carte de referin.“ – Cleopatra Loriniu

Nu n latura caracterologic st ns meritul romanului lui Cezar Petrescu. n datele lor interne, personajele au ceva predictibil. Ascensiunile le sunt sincrone. Cderea unuia duce la prbuirea celorlali. i, de obicei, ntocmai ca n jocul de domino, toi au n preajm pe cte cineva. Momentele de singurtate sunt rare n Calea Victoriei. Admirabil, n schimb, e invenia epic, dei nu din ea, ci din lirismul difuz i s-a tras romancierului succesul. Fiecare capitol ncepe printr-un soi de avertisment metaforic, fr nicio legtur explicit cu coninutul ulterior. Unele dintre aceste puneri n tem (mai degrab dect n abis) au ntr-adevr structur de anecdote, dar att de generale, nct propriu-zis nu putem vorbi despre narativitate autentic. Cel mult, despre infuzie de stri de spirit. Procedeul ine de alegorie, i substratul vag moralizator se ghicete permanent ndrtul lui. nsi Calea Victoriei reprezint, au artat-o mai toi comentatorii, un alt nume pentru melanjul de opulen, viciu, civilitate, elegan, conspiraie i tragedie care freamt n marele ora. De altminteri, prea puine lucruri se petrec spaial pe fostul Pod al Mogooaiei.“ – Cosmin Ciotlo

De altminteri, ne asigur, mereu, autorul, tabloul societii imediat postbelice este moral fracturat att de cauze sociale multiple ct i de nelesuri foarte eterogene conferite evenimentelor de protagoniti. Or, n noua realitate fiecare se simte ndreptit s solicite ceva de la via, de la istorie, de la ceilali, i, nu chiar n ultimul rnd, de la soart. Peisajul tipologiilor umane nu este unul idilic i armonios, ci unul bazat pe dezacord, pe conflict i pe nenelegere. i stau cititorului, fa n fa, idealiti morali (Vasile Mogrea) care refuz orice compromis i orice umilin, dar i venic adaptaii la succes, dintre care erou paradigmatic este Alexandru Vardaru. El n-are deziluzii n via pentru c nu-i creeaz sperane dearte sau iluzii prosteti. Clar i rspicat, se autodefinete privindu-l cu mil, dezgust i dispre pe mutilatul nenelegtor Radu Coma: Eu m-am socotit ntotdeauna nedemn de aa-zise marile idealuri. Viaa mi s-a prut mai simpl... Omul nu se sacrific idealurilor vagi. Nu iubesc o lume imaginar; o iubesc pe cea real! Nu una viitoare; pe cea prezent!... tiu c nu putem face miracole, nici n viaa de toate zilele, nici n cea politic... Tot ce poi face e s corectezi puin i treptat realitatea. Chiar patriot, sunt fr imaginaie... Ideile generoase duc la dezordine, lirismul la catastrofe!...ntunecare este un titlu ce a ajuns s conin n sine mai multe sensuri, cel antropologic destinal fiind, desigur, cel mai profund. Dar acest neles va fi – pentru muli cititori – corelat mereu i cu semnificaii sociale i psihologice. De ce Pentru simplul motiv c baza social i cea psihologic din orice rzboi, rscoal sau revoluie aduc la suprafa multe fee ale ntunecrii. Acestea sunt stocate n memoria colectiv, iar unele au constituit obiect de analiz romanesc. Fiecare cititor apeleaz, vrnd-nevrnd, la aceste nelesuri ale ntunecrilor venite din cele dou mari surse: istoria i literatura. Oricum, ntunecare a lui Cezar Petrescu rmne un reper literar major, unul dttor de seam att pentru istoria literaturii romne, ct i pentru evoluia luminrilor i ntunecrilor colective, periodice, ale poporului nostru.“ – Vasile Morar

n anii 1870, Jacques Rebière i Thomas Midwinter, doi tineri ambiioi, descoper c au aceeai fascinaie de a nelege cum funcioneaz mintea omeneasc.Cercetrile lor n noul domeniu al psihiatriei i poart dintr-un ospiciu englezesc de la ar n cmpiile Africii, din slile de conferin ale Parisului n Alpii austrieci i n California. i nsoesc n aceast cltorie iniiatic Sonia, sora devotat a lui Thomas, i Katharina, o fost pacient, a crei sosire n sanatoriul lor de boli nervoase dezvluie pentru prima dat direciile diferite ale cercetrii lor. La trecerea ntr-un nou secol i n vreme ce Europa este divizat de Primul Rzboi Mondial, cei doi prienteni sunt constrni la o tragic introspecie a propriilor idealuri i credine.Impresionant i provocator n acelai timp, romanul lui Sebastian Faulks caut rspuns la ntrebarea ce fel de fiine suntem noi, oamenii, i dac nu cumva nebunia este preul pe care l pltim pentru a fi umani.Cel mai ambiios roman al lui Sebastian Faulks de pn acum… Dragoste, loialitate, curaj, compasiune, generozitate… acetia sunt polii n jurul crora graviteaz povetile sale.“ – The Independent

Adrian Punescu scrie proz cu degetele arse de miracolul poeziei, i de aici succesul tulburtor, care, n loc s mntuie, nspimnt, oblig i rtcete. Poet al fluenelor de liliac n grle de piatr rar, al brumelor de bronz, al cderii n rnile dorului i n hohote de chihlimbar, grav despicat de neiertare i de rzvrtire, Adrian Punescu intr n hotarele prozei prin vijelia reportajului. (...) Puin i pas dac lumea l aplaud sau l njur, el vrea s rstoarne i s cldeasc, i n-are timp s cpieze stnd ntr-un picior, viaa e scurt i, dac nu vrea s se ndrepte prin cntec (i nu vrea), trebuie rezidit din mers i nvat s cnte. Reportajul lui Punescu e, nainte de toate, unul de atitudine, adevrul sare din pagin ca miezul dintr-o ceap zdrobit cu pumnul (...), fulgerul, aparent liric i aparent hrnit de curcubeie, e un arc al ndoielii, un crlig veninos umblnd prin crpturile pmntului, strigtul doare, suspinul are ghimpi n cretet, gerul frige, apsarea nghea.Durabila for a reporterului Adrian Punescu vine de acolo c el n-are chef, n nici o pagin, s fie ru de but n apte linguri, ci numai fluviu azvrlindu-se n mare, cu toate aluviunile i rzboaiele sufletului.“

„Lectur? obligatorie pentru oricine vrea s? aib? succes în afaceri sau în via?a personal?.“ – Jim Skinner, CEO McDonald’s 2004–2012

Cred c niciodat scrisul nu mi-a produs atta plcere ca atunci cnd am scris ultima parte a romanului Noapte i zi.“ – Virginia Woolf Noapte i zi este libretul perfect al unei opere clasice n maniera comic, dar melancolic a lui Mozart, cu un oarecare adaos de disonane stilistice – cum st bine unui text modern.“ – Jane Marcus Romanul acesta mi pare a fi un exerciiu deliberat clasicizant. Conine tot ceea ce a caracterizat proza romanesc englez n ultimii o sut cincizeci de ani: ncredere n relaiile personale, recursul la scene umoristice secundare, accentul pe diferenierile sociale nesemnificative.“ – E.M. Forster Virginia Woolf a fost o mare scriitoare. Vocea ei este unic, la fel ca stilul ei. Opera ei exercit o influen activ asupra scriitorilor i una subtil asupra a ceea ce ne-am obinuit s ateptm de la literatura modern. [...] A fost o inovatoare care a redefinit romanul i a deschis calea evoluiilor sale ulterioare.“ – Jeanette Winterson Clasici moderni Litera pune laolalt scriitori moderni ale cror opere au devenit deja repere clasice. Cele mai importante, mai provocatoare, mai emoionante, mai revoluionare opere din ultimii 125 de ani – cri care vor continua s fie citite de la o generaie la alta.