购物车
个人中心
Legende populare rom?ne?ti
￥16.35
La r??sp?ntiile culturii rom?ne vegheaz?? ca ?i odinioar?? degetul lui de lumin??: pe aici e drumul. Autoritatea i s-a men?inut ?i ast??zi pentru c?? pleac?? din ?ns???i izvoarele spirituale f??r?? moarte ale logicii bunului-sim? bunului-gust ?i s-a realizat ?ntr-o form?? pur?? f??r?? v?rst??. Eugen LOVINESCU T. Maiorescu
Critice
￥16.35
Cugetarea ascu?it?? ?i pu?intel sceptic?? pe care o g??sim ?n proverbe expresia colorat?? ?i plastic?? alternan?a de z?mbet ?i triste??? tot sufletul poporului variat ca o prim??var?? de la noi le g??sim ?n cel dint??i povestitor artist al nostru Ion Neculce - care nu e un mare c??rturar cum au fost Costine?tii ?i care vorbe?te ca un r??z??? sf??tos de odinioar??. N??cazurile s??racei Moldove Neculce le-a avut scrise ?n inima lui cum spune ?nsu?i. ?n marginile limbii simple ?i ?n?elepte a adunat ?n cronica lui comori de frumuse?i artistice. Letopise?ul s??u mi-i carte de c??p??t?i - ?i de c?te ori ?l deschid mi se umple sufletul de pl??ceri rare. [...] De la Ion Neculce ?i p?n?? la Creang?? a curs vreme ?ndelungat??: aproape dou?? veacuri. ??i ?n unul ?i ?n altul sim?esc ?ns?? sufletul cel ve?nic al neamului. ??i la unul ?i la altul g??sesc caracterele specifice ale poporului nostru. ??i unul ?i altul au ?nflorit pe aceste plaiuri ?i au scos la soare vechile comori. Am?ndoi au f??cut parte din acea familie de oameni rari ?i ciuda?i care ies din c?nd ?n c?nd de pe drumurile ob?te?ti ?i se r??zle?esc c?nt?nd cu ochii spre cer. Ca ?i ei odinioar?? c?te un p??stor nec??rturar se ?n??l?a pe aripi de g?nduri ?i de visuri c?nt?nd sfios frumuse?a ve?nic schimb??toarelor lucruri ?i jalea scurtei ?i trec??toarei vie?i. Aici e panteonul meu literar simplu ?i rustic f??r?? podoabe ca natura ?ns?? m??re? ca ?i d?nsa. Sim?indu-m?? al acestui popor ?i al trecutului ?i ucenic al acestor mari ?nainta?i le ?nchin lor clipa solemn?? de acum ?n care o adunare a?a de aleas?? pe ei ?i cinste?te ?n umila mea oper??. Mihail SADOVEANU Poezia popular??
Imnul l?utei rom?ne?ti
￥16.35
Colec?ie de povestiri populareCuprins:POZNE DIN COPIL?RIEBAZACONII DIN JUNIEN?ZDR?V?NII DIN ARMAT??OLTIC?RII FAMILIALEP?CAL? ?I T?NDAL?NEROZII DE PUS ?N PASC?GOGOM?NII DE-ALE CASEIP?C?LISMEPRAMATII ?I OBR?ZNICIIAVARI?II P?CLI?ITETIC?LO?II MANGOSITETR?ND?VELI TR?SNITEBRA?OAVE BE?IVITEBENGHIURI NEGHIOBE?TIRENGHIURI CO?C?RE?TIGOGONELE GOGONATEP?T?R?NII V?N?TORE?TIGIUMBU?LUCURI NEBISERICOASETOANE BOIERE?TIVORBE DE DUH ?I DE N?DUHVORB?-NTOARS?PEPELEA ?I AL?I NEF?RTA?I
Eerst aanbellen: Een Hartendiefjes Kortverhaal
￥16.35
Eerst aanbellen: Een Hartendiefjes Kortverhaal
Poezii
￥16.35
Toata tara pe care o numim astazi Moldova precum si tinuturile invecinate dinspre asfintit au fost stapanite la inceput de sciti care cucerisera aproape trei parti ale lumii cu toate ca dupa obiceiul lor stramosesc ei nu aveauasezari statornice. Pe langa feluritele numiri date de hoardele care s-au perindat pe cursul vremii grecii i-au numit pe locuitorii acestor tinuturi cand geti cand daci. Sub stapanirea romanilor s-a statornicit numirea de daci.“ Dimitrie Cantemir - Descrierea Moldovei
Moara cu noroc
￥16.35
Folcloristica ?i critica literar? au stabilit de mult ca Ispirescu este autorul celei mai ample si valoroase colec?ii de basme rom?ne?ti Legende sau basmele romanilor, adunate din gura poporului de Ispirescu, culeg?tor-tipograf […],"?irag de pietre scumpe din averea na?ional?" (V Alecsandri)," ?nt?ia mare colec?ie de basme din Muntenia" ce de?ine "locul ?nt?i ?n folcloristica rom?neasc?" (Ov. Barlea). Ispirescu a cules 70 de basme reprezent?nd 57 de tipuri. Prin colec?ia sa de basme, cele mai multe fantastice, epic? folcloric? bucure?tean? intr? ?n circula?ie scris?, ad?ug?ndu-se liricii folclorice bucure?tene cultivate de Anton Pann ?i ulterior de G. Dem. Teordorescu. Pentru colec?ia amintit? Ispirescu a fost elogiat de V Alecsandri, I. Ghica, N. Filimon, A. I. Odobescu, M. Eminescu, C. A. Rosetti, I. lonescu de la Brad, B. E Ha?deu, B. Delavrancea, dintre rom?ni, iar dintre str?ini de Jules Brun, Emil Picot, Kr. Nyrop. Colec?ia sa a ?ntrecut ?n popularitate pe oricare alta similar?, iar numele i-a fost pus adeseori al?turi de acelea ale lui I. Creanga ?i Anton Pann ("acele trei astre str?lucite de b?rba?i care ?i-au c?p?tat merite nemuritoare pentru cultivarea adev?ratei limbi a poporului rom?n", scria J. U. Jarnik), iar dintre str?ini, de acelea ale lui Charles Perrault, fra?ilor Grimm, Vuk Karadzic ?i Afanasiev. […] Cele mai multe – dintre care se disting prin originalitatea simbolurilor ?i expresia elevat? Tinere?e f?r? b?tr?ne?e ?i via?? f?r? de moarte, Pr?slea cel voinic ?i merele de aur, Balaurul cel cu ?apte capete, Fiul v?n?torului s. a. – sunt culese de la povestitori din Bucure?ti, ?n genere informatori de condi?ie modest? – mici meseria?i, muncitori, solda?i -, fapt care atest? originea folcloric? a basmelor, numai c?teva fiind povestite de studen?i, farmaci?ti, ofi?eri.
?iganiada
￥16.35
Stolnicul a scris o carte erudit?, dar textul s?u este departe de a fi aglomerare nesf?r?it? de date ?i de fapte. G?nduri limpezi, unite ?n sisteme ce pot purta numele de filozofie a culturii (stima sa pentru actul civilizatoriu ?i pentru civiliza?ia vechilor greci) ?i de filozofie a istoriei (concretizat? ?n acea concep?ie a evolu?iei, a devenirii ?n istorie ("na?terea ?i stric?ciunea"): "Toate lucr?rile ce s?nt ?n lume au ?i aceste trei stepene dupr? ce s? fac, adec?te urcarea, starea ?i pogor?rea, au, cum le zic al?ii: ad?ugarea, starea ?i plecarea". Cartea Stolnicului nu este – de prisos s? o mai spunem – o cronic?. Locul marelui c?rturar nu este printre cronicari, ci categoric al?turi de istorici, l?ng? un Dimitrie Cantemir, de pild?, ?ntr-o vecin?tate la care aspir? cu justificate preten?ii. Scrierea sa se disociaz? vizibil de textele contemporanilor, sclipirea geniului ?i capacitatea de a str?bate spa?iile ample ale trecutului ?l despart de alc?tuitorii letopise?elor, indivizi marca?i oricum de o modestie doar incidental atenuat? de aspira?ia spre g?ndul elevat. Dac? ar fi fost terminat? (dac?, cu alte cuvinte, autorul ei, c?ruia cu greu ?i g?sim un egal printre contemporanii "munteni", s-ar fi putut sustrage agita?iilor la a c?ror surs? se afla adesea), Istoria ??rii Rum?ne?ti, cu fraza ei alambicat?, cu excursiile ei fastuoase ?i paradele de impresionant? erudi?ie, ar fi ?nchegat. O istorie spectaculoas?, fascinant?, ca mai toate produc?iile Barocului, sub al c?rui semn se des?v?r?ise, prin asimil?ri de mare profunzime, spiritul nelini?tit al autorului ei. Dan Horia MAZILU
C?ntece b?tr?ne?ti ale rom?nilor
￥16.35
O comoar? antic?. Un sacrificiu suprem.Un secret pentru care merit? s? ucizi. Alexandria, Egipt, 1977. ?n timpul unei scufund?ri ?n c?utarea unei epave, arheologul Isabella Warnock descoper? un artefact care nu seam?n? cu nimic din ceea ce ea a v?zut vreodat?: un astrarium, un instrument misterios, despre care se spune c? ar fi avut puterea de a hot?r? destinele faraonilor ?i regilor ?nc? de la ?nceputurile istoriei.Isabella pl?te?te ?ns? pre?ul suprem pentru descoperirea sa, ?i misiunea p?str?rii ?n siguran?? a acestui obiect de o valoare inestimabil? ?i revine so?ului ei, Oliver. ?n lupta cu un adversar necunoscut ?i cu o sect? puternic?, preg?tit? s? fac? orice pentru a pune m?na pe astrarium, Oliver se treze?te prins ?ntr-un v?rtej de evenimente, o curs? nebuneasc? pentru a proteja un secret de veacuri ?n lumea plin? de primejdii ?i comploturi a egiptologilor, ?n care vr?jile str?vechi ?i legendele intr? ?n conflict violent cu ambi?iile moderne. Alert ?i fascinant, acest thriller constituie o lectur? obligatorie pentru fanii lui Kate Mosse ?i ai lui Dan Brown.
Ciocoii vechi ?i noi
￥16.35
Mihai Eminescu ne-a l?sat o oper? liric? vast?, tematica poeziilor sale fiind variat?: poezie de dragoste, filozofic?, poezia naturii sau social?.Poet tradi?ionalist, absoarbe teme din tradi?ia rom?neasc?, pe care le prelucreaz? ?n stil propriu, devenind astfel un mare poet na?ional.
Poezii ?i proz?
￥16.35
Cap al poeziei noastre literare ?n genera?ia trecut?, poetul Doinelor ?i L?crimioarelor, culeg?torul c?ntecelor populare p?ruse a-?i fi terminat chemarea literar?. ?i nici aten?ia publicului nu mai era ?ndreptat? spre poezie; o agitare stearp? preocup? toate spiritele. Deodat?, dup? o lung? t?cere, din mijlocul iernii grele ce o petrecuse ?n izolare la Mirce?ti, ?i iernii mult mai grele ce o petrecea izolat ?n literatura ??rii sale, poetul nostru re?nviat ne surprinse cu publicarea Pastelurilor…, un ?ir de poezii, cele mai multe lirice, de regul? descrieri, c?teva idile, toate ?nsufle?ite de o sim?ire a?a de curat? ?i de puternic? a naturii, scrise ?ntr-o limb? a?a de frumoas?, ?nc?t au devenit f?r? comparare cea mai mare podoab? a poeziei lui Alecsandri, o podoab? a literaturii rom?ne ?ndeob?te.
?ntuneric ?i lumin?
￥16.35
Nu invenia epic sau aciunea (cunoscut de mai nainte) intereseaz la Budai-Deleanu, ct viziunea sa satiric caricatural, enorma jovialitate, verva parodistic inepuizabil, formidabila ironie, n fine, capacitatea maxim de a zugrvi autentic realitatea sub aparenele cele mai bufone i de a propune idei pe calea bunei dispoziii continui. (…) Veritabila creaie a lui Budai-Deleanu nu trebuie cutat n direcia tipurilor individuale. La fel ca scriitorii ardeleni de mai trziu, ca, de pild, Rebreanu, Budai e, n schimb, un excelent observator i pictor al aglomerrilor umane, al maselor vzute sub aspect colectiv, deci, cu att mai mult al iganilor, caracterizai printr-o existen tribal, gregar."Alexandru Piru
Floare si genune
￥16.35
Cea mai intinsa parte a operei lui Cosbuc e cea consacrata eroticii rurale. Supusa acestor determinari ce decid cursul vietii sub toate aspectele iubirea descifrata de poet in sufletele tinerilor (a fetelor indeosebi) ce populeaza lumea Baladelor si idilelor a Firelor de tort se distinge printr-o intensitate si o prospetime particulare. Cosbuc reveleaza erosul taranesc in toate fazele sale. Prima este faza inmuguririi tainice a sentimentului. O fata sta in fata oglinzii. Copilaresc rasfatul ei tradeaza inceputul preocuparii de a placea: ?Uite zau acum iau seama/ Ca-mi sta bine-n cap naframa / si ce fata frumusica/ Are mama!“ Dumitru Micu
Iubire
￥16.35
Chirita in Iasi abunda in peripetii spumoase atragatoare prin inlantuirea alerta. Pentru a le gasi fetelor barbati cu rang Cucoana Chirita are parte de aventuri incurcaturi urmariri pacaleli care par a nu se mai ispravi. Pungescu si Bondici cartofori vestiti se travestesc in orfeline se dau drept boieri sporind incurcaturile si marind hazul. Orbita de visul de marire Chirita e gata sa si-i faca gineri. Dar arestarea cotcarilor face ca cele doua domnisoare sa se poata casatori cu alesii inimii lor.
C?ntece istorice. Balade populare rom?ne?ti
￥16.35
Oamenii de m??sura lui Nicolae B??lcescu sunt ?nc?? rari ?ntre rom?nii de ast??zi. Acei care ca d?nsul ?n tot cursul unei existen?e de lupt?? au fost insufla?i numai de nobila sim?ire a amorului de patrie ?i carii au visat ?i lucrat cu ne?ncetare la re?nvierea ?i la m??rirea neamului lor merit?? s?? atrag?? respectul ?i simpatiile urma?ilor. Tot ce se atinge de acei oameni de frunte diversele ?nt?mpl??ri ce au trecut peste d?n?ii actele lor publice ?i chiar incidentele vie?ii lor private devin dup?? moarte de un mare interes pentru cine ?tie a-i pre?ui ?i ?i admir??. E o datorie sacr?? pentru amicii ?i contemporanii lor de a face apel suvenirelor spre a feri de uitare toate noti?iile ce pot contribui la completarea biografiei lor. [...]... l-am v??zut lucr?nd cu entuziasm la Istoria rom?nilor sub Mihai-Vod?? Viteazul. Vasile ALECSANDRI Nicolae B??lcescu ?n Moldova
Povestea vorbii
￥16.35
Biblioteca colarului“ cuprinde cele mai preuite opere ale scriitorilor clasici ai literaturii romne din programa colar. Crile de neuitat ale copilriei sunt disponibile astzi si in format e-book.
Balade vesele ?i triste
￥16.35
Urechi au luat izvoarele letopise?ului s??u ?n cronicile anterioare a ???rii ?n predaniile b??tr?nilor ?n hrisoavele domnilor ?i ?ndeos??bi ?n cronicarii le?e?ti a c??ror limb?? precum ?i acea latineasc?? le cuno?tea. De aceasta nu trebuie s?? ne mir??m. ?naintea venirei domnilor ?arigr??deni limbile latin?? slavon?? ?i polon?? era tot a?a de familiare boierilor ?i tot ce era ?nsemnat ?n societatea rom?n?? precum mai pre urm?? se f??cur?? acea elin?? ?n timpul fanario?ilor ?i ast??zi acea fran?ez??. [...] Cronica lui Urechi au slujit de urzeal?? tuturor cronicarilor urm??tori. Mai ?nt?i ea au slujit la compila?iile lui Evstratie Logof??tul Simeon Dasc??lul ?i Misail C??lug??rul. Lucrarea acestor s-au m??rginit ?n copierea letopise?ului lui Urechi cu oare?care adaosuri ?i noti?ii geografice a ???rilor megie?ite cu Moldova. Mihail KOG??LNICEANU Noti?ie biografic?? a cronicarilor Moldaviei
Din lumea celor care nu cuv?nt?
￥16.35
Aceste confesiuni au un caracter istoric i politic. S-ar prea deci c ele nu prezint dect un interes pentru specialiti cu menirea de a rmne simple documente de fapte pentru istoricii viitorului. Scrisorile domnului Ghica ns au un farmec literar i psihologic. Dac le urmreti cu atenie te simi mprietenit cu interesul faptelor i evenimentelor felurite ce se desfoar ntre ele ca nite tablouri triste i mree din panorama unei mari epoci sociale. Ca contimporan i ca unul din actorii principali ai acestei epoci domnul Ion Ghica desigur acum cnd ne povestete aminitirile sale din pribegie revars peste ele o emoiune personal care se trdeaz adeseori n unele pagini de o rar frumusee stilistic. i apoi vedei: chiar titlul Amintiri din pribegia de la 1848 are nu tiu ce aer de melancolie duioas ca o poveste din btrni. Cetirea acestor confesiuni mi-au produs o profund i fermectoare impresie. Ele mi-au mbogit mintea cu multe cunotine i mi-au alintat inima ca o poveste lung i frumoas rostit de un moneag nelept i ilustru.“ – Traian Demetrescu
Letopise?ul ??rii Moldovei. O sam? de cuvinte
￥16.35
Pann are meteugul micrii fine, al amestecului savuros de mirosuri lingvistice tari. Portretul feciorului de mprat, fiu de iganc, poate servi ca specimen [...].Toate mainriile comediei sunt folosite, bineneles, cu materie aforistic, monologul, dialogul cu replici simetrice, jocurile de a parte, micile bufonerii de limbaj sau de mimic, Povestea vorbei fiind o comedie a cuvintelor pure i o comedie uman, fcut din observaii impersonale, surprinztoare n totala lor lips de inedit.“ – George Clinescu
Faraonii
￥16.35
Locul pe care-l ocup? un scriitor ?n ierarhia istoriei literare a unei na?iuni e condi?ionat de cel pu?in trei factori: personalitatea sa opera sa ?i in???uen?a acestei opere ?n primul r?nd asupra contemporanilor s?i ?i implicit dup? aceea asupra urma?ilor; a?adar ecoul prelungit ?i durabil cu care aceast? oper? ancoreaz? ?n posteritate. Perpessicius
Snoave sau pove?ti populare
￥16.35
Ct privete poeziile dlui Stamati dei un critic posomort ar putea gsi n ele oarecare neglijri de rime mrturisesc c eu le-am cetit cu mult interes [...] i [...] snt dispus a descoperi multe frumusei n poeziile sale.“ – V. Alecsandri
?n zarea anilor
￥16.35
Cele cuprinse-n cartea aceasta au fost scrise si publicate in deosebite timpuri la deosebite ocaziuni si-n urma unor deosebite indemnuri sunt deci in ele pe ici pe colo fie repetitiuni fie complectari care vor fi suparand pe unii dintre cititori. Le cer acestora iertare; am socotit insa ca buna credinta literara imi impune sa le reproduc toate asa cum au fost publicate fara de nici o scadere si fara de nici un adaos. (Ioan Slavici)
