购物车
个人中心
Troi?a
￥16.35
Autor al lui Alexandru L?pu?neanu, nuvela unanim recunoscut? drept o capodoper? ?n peisajul literelor rom?ne?ti, Costache Negruzzi (1808-1868) se dovede?te a fi ?i un fin observator al lumii ?i vremurilor sale. Citind scrisorile din Negru pe alb, vom descoperi un foarte bun jurnalist ?i un umorist de calitate, din aceea?i v?n? bonom? ?i s?n?toas? ca ?i Creang?, dar ?i ,,tr?ndav? Moldov?'' cu t?rgu?oarele sale ?i cu oamenii ei ridicoli ori, dimpotriv?, cu demnii urma?i ai r?ze?ilor lui ?tefan.
Negru pe alb
￥16.35
Dup? titlul ?i dup? cuprinderea acestui mic volum, ?e?cine va vedea c?am avut drept model frumoasa nuvel? istoric? a domnului C. Negruzzi asupra lui Alexandru L?pu?neanu. Ca orice imita?ie, ?ncerc?rile mele sunt, negre?it, cu mult mai prejos de acel mic cap d?oper?; ?n lipsa talentului, m?am silit cel pu?in s? p?strez, pre c?t s?a putut, formele ?i limba Letopisi?elor na?ionale, cu care, ?n dreptate, se poate l?uda mai v?rtos ?ara Moldovei; s? adun datine, numiri ?i cuvinte b?tr?ne?ti, spre a colora aceste dou? episoduri culese din cronicele vechi. Faptele istorice ale unei ??ri sau ale unei epoci au totdeauna un interes mai viu c?nd traiul ?i ideile, obiceiele ?i graiul de acolo sau de atunci ne sunt cunoscute. Scopul roman?elor istorice este, ?n parte, d?a ni le ar?ta; ?sta este ?i folosul lor instructiv.
Descrierea Moldovei
￥16.35
Mara unul dintre cele mai importante romane ale literaturii romane poate deschide dialoguri fertile atat cu istoricii literari de azi cat si cu sociologii de maine atat cu cei care vor sa cunoasca secolul al XIX-lea al periferiilor Europei centrale cat si cu cei care vor sa se aseze temeinic in secolul XX al ofensivelor feministe. Roman al femininului invingator Mara le poate propune regizorilor imagini retro memorabile dintr-o lume care a fost. Si personaje care merita marile competitii ale artei fie teatrale sau cinematografice.
Doamna Chiajna
￥16.35
Dup? titlul ?i dup? cuprinderea acestui mic volum, ?e?cine va vedea c?am avut drept model frumoasa nuvel? istoric? a domnului C. Negruzzi asupra lui Alexandru L?pu?neanu. Ca orce imita?ie, ?ncerc?rile mele sunt, negre?it, cu mult mai prejos de acel mic cap d?oper?; ?n lipsa talentului, m?am silit cel pu?in s? p?strez, pre c?t s?a putut, formele ?i limba Letopisi?elor na?ionale, cu care, ?n dreptate, se poate l?uda mai v?rtos ?ara Moldovei; s? adun datine, numiri ?i cuvinte b?tr?ne?ti, spre a colora aceste dou? episoduri culese din cronicele vechiFaptele istorice ale unei ??ri sau ale unei epoci au totdeauna un interes mai viu c?nd traiul ?i ideile, obiceiele ?i graiul de acolo sau de atunci ne sunt cunoscute. Scopul roman?elor istorice este, ?n parte, d?a ni le ar?ta; ?sta este ?i folosul lor instructiv. Alexandru Odobescu
Scriitori rom?ni
￥16.35
ntia lucrare importanta a lui Ibrileanu, Spiritul critic n cultura romneasc (1908) este un eseu sociologic. Autorul analizeaz geneza formelor culturii n Romnia, lund ca documente operele scriitorilor mai nsemnai din perioada 1840-1880, adic din momentul apariiei revistei lui Mihail Koglniceanu, Dacia literar – unde se afirm pentru ntia oar spiritul critic, condamnndu-se literatura de imitaie si se atrage atenia asupra necesitii reprezentrii caracterului naional – pn la constituirea statului romn modern, cnd Romnia a luat fizionomia unui stat european. Aceast oper a lui Ibrileanu, de o cuceritoare vioiciune dialectic, conine observaii ptrunztoare asupra atitudinii principalilor scriitori romni fa de formele de civilizaie si cultur dintr-un proces de patru decenii de dezvoltare, trecnd prin revoluia burghezo-democrat de la 1848, Unirea Principatelor si dobndirea independenei naionale.
Fire de tort
￥16.35
Personalitatea lui Miron Costin se dovede?te a fi total deosebit?? de a lui Ureche. Nu are principii de stat nu face filosofie politic?? nu se g?nde?te la rela?iile care exist?? sau care trebuie s?? existe ?ntre suveran ?i supu?ii lui ?i nici nu a meditat asupra misiunii pe care o are ?n societatea contemporan?? clasa nobil?? c??reia ?i apar?ine. Toate acestea sunt lucruri pe care el le simte dar nu le spune pentru c?? pe d?nsul nu-l intereseaz?? istoria ?n sensul Rena?terii celeilalte care t?rziu p??trunsese ?n Polonia ?i mai t?rziu ?nc?? la noi; pe d?nsul ?l preocup?? ceea ce se ?nt?mpl?? cu el ?i cu familia lui. [...] Nicolae IORGA Istoria literaturi rom?ne?ti
Ne cheam? p?m?ntul
￥16.35
In anul 1897 folosindu-m?? de vizita celebrului literat rus dl. Vladimir Korolenko am cetit oaspetelui meu c?teva poezii ruse?ti scrise de Alexandru Hasdeu ?i aceste poezii erau [adic??: au fost!] o adev??rat?? descoperire pentru nuvelistul rus care apoi ceti singur de mai multe ori unele buc???i aproape inedite... Zamfir C. RALLY-ARBORE (1845-1933) ?n monografia sa Basarabia ?n secolul XIX
Dic?ionar de proverbe rom?ne?ti
￥16.35
La temelia acestei culegeri de folclor stau cercet??rile de teren pe care le-am efectuat ?n ultimele dou?? decenii ?n localit???i din Republica Moldova ?n special din st?nga Nistrului regiune denumit?? tradi?ional Transnistria precum ?i din Bucovina. O baz?? solid?? o constituie materialele p??strate ?n arhiva Academiei de ??tiin?e a Republicii Moldova informa?ii colectate ?i depozitate ?n anii de dup?? cel de-al doilea r??zboi mondial. De un real folos ne-au fost colec?iile de folclor ?ngrijite ?i publicate de cercet??tori din ?ar?? precum ?i ?nregistr??rile f??cute ?n cadrul Festivalului folclorului ost???esc ce se desf???oar?? la Chi?in??u la ale c??rei cinci edi?ii am participat p?n?? acum. O parte ?nsemnat?? din aceste materiale cum ar fi legende povestiri orale snoave basme c?ntece epice eroice istorice lirica popular?? ?n marea sa diversitate crea?ii din complexul ceremonial de familie ?i calendaristic etc. au v??zut anterior lumina tiparului ?n ziare ?i reviste ?n volume tematice culegeri zonale ?i monografii folclorice ale unor localit???i. ?n context men?ion??m c?? este salutabil?? mai ales aceast?? din urm?? ac?iune de alc??tuire ?n ultimii ani a unor studii ?i culegeri etnofolclorice ale satelor din st?nga Prutului chiar dac?? unii autori sunt mai pu?in aviza?i. Tudor Colac
Pove?ti
￥16.35
Stejarul din Borzeti", subintitulat nc de la prima apariie "Legend istoric", este o reevaluare a unei legende populare povestit lui N. Gane de V. Alecsandri – aa cum singur autorul mrturisete ntr-o not ce nsoete scrierea. In centrul legendei st marele tefan, nfiat n dou ipostaze distincte: copil – jucndu-se “de-a rzboiul“, “motiv“ pentru care Gheorghie, prietenul i tovarul lui de joac este ucis de sgeile ttarilor invadatori, i domn – dup btlia de la Lipinti, cnd fiul hanului, luat prizonier, este judecat i osndit sub acelai stejar, unde, cu trei decenii n urm, pierise, n timpul unui joc nevinovat de copii, micuul Gheorghie. Evocarea celor dou momente ofer scriitorului prilejul unei grandioase i inedite imagini n centrul creia st tefan cel Mare, ocrotitor al Moldovei, “domn i erou, n gloriosul veac de aur“. — Constantin Mohanu
Spiritul critic ?n cultura rom?neasc?
￥16.35
Cntecul ce-ades i-l cntCnd te-adorm n fapt de sear,Puiule, e-un cntec sfnt,Vechi i simplu de la ar.Mama mi-l cnta i ea,i, la versul lui cel dulce,Puiul ei se potoleai-o lsa frumos s-l culce.Azi te-adorm cu dnsul eu,Ieri — el m-adormea pe mine,i-adormi pe tatl meuCnd era copil ca tine…Mine, cnd voi fi pmnt,Nu uita nici tu — i zi-le,Zi-le doina, cntec sfnt,La copiii ti, copile!“
Poezii populare ale romanilor
￥16.35
Mitropolitul Antim este dup? c?te ?tim p?n? acum primul care rup?nd cu tradi?ia se urc? ?n amvonul mitropoliei ?n zilele marilor s?rb?tori ca s? gr?iasc? poporului s?u drept de la suflet la suflet. P?n? la el ?n biserica noastr? locul predicii ?l ?inea cazania; dar cazaniile alc?tuite cu multe veacuri ?n urm? cuprindeau explicarea textelor evanghelice ?n linii general-omene?ti ca pentru toate vremurile ?i pentru toate societ??ile pe c?nd societatea rom?neasc? de la ?nceputul secolului al XVIII lea avea nevoie de o ?nv???tur? vie adaptat? la nevoile ei duhovnice?ti la suferin?ele ei la durerile ei. Mitropolitul Antim a ?n?eles acest mare adev?r ?i de pe ?n?l?imea amvonului el a ?tiut s? g?seasc? cuvinte mi?c?toare de m?ng?iere care r?sunau ad?nc ?n suflete alin?nd necazurile unui neam ?ntreg ca de pild? acele discrete aluzii la l?comia nes??ioas? a turcilor care nu mai conteneau cu biruri ?i angarale. ?n evolu?ia literaturii vechi Antim Ivireanul are meritul de a fi stimulat introducerea limbii materne ?n bisericile din ??ara Rom?neasc? ?i de a fi fost ini?iatorul predicii — o predic? vie adaptat? nevoilor societ??ii ?i timpului de o mare ?n?l?ime moral? ?i o real? frumuse?e stilistic?. El a dat o str?lucire deosebit? domniei lui Br?ncoveanu fiindc? l-a ajutat ca potrivit unei tradi?ii mai vechi a domnilor Basarabi s? ia sub obl?duirea lui cre?tin?tatea ortodox? oprimat? sub vitrega st?p?nire a turcilor. Nicolae CARTOJAN Istoria literaturii rom?ne vechi
P?cal? ?i T?ndal?
￥16.35
Proza literar? a lui Eminescu reprezint?, cercet?nd-o mai ad?nc ?i ?n toat? ?ntinderea ei, expresia unui moment important din dezvoltarea romantismului romanesc: momentul structuraliz?rii estetice, al dimension?rii lui spirituale. Eminescu las? deschise, prin epica sa, cel pu?in dou? drumuri ?n literatura rom?n?: drumul prozei fantastice ?i cel al epicii filozofice, d?nd el ?nsu?i modele ?n aceasta privin??. "S?rmanul Dionis" ?i "Avatarii faraonului Tla" r?m?n dou? prototipuri de literatur?, ?n care se ?nt?lnesc ?i se unific? reprezent?rile unui liric vizionar ?i incertitudinile unei firi meditative, d?rze ?n aspira?ia ei de a g?si, cu pre?ul unor dureroase ?nfr?ngeri, solu?ii ?n problemele esen?iale ale existen?ei.
Poezii
￥16.35
Nu exist? nici un roman care s? fi fost la fel de prost citit ca Rusoaica lui Gib Mih?escu. Inclusiv de c?tre critica literar? a anilor '30 din secolul trecut. Despre critica de dup? r?zboi e greu de vorbit. Tip?rit ?n 1933, romanul n-a fost reeditat niciodat? ?n timpul comunismului. Nici m?car ?n edi?iile critice. Motivul este ?n primul r?nd titlul. Cu toat? ?desp?r?irea“ politic? a regimului de la Bucure?ti de Uniunea Sovietic? din aprilie 1964, liderii romani au continuat s? menajeze p?n? la sf?r?it ?marea ?ar? prietena“, era formula obi?nuit?, de la R?s?rit, interzic?nd orice referire direct?.Rusoica e un roman captivant, care se cite?te cu pl?cere, dincolo de toate sofisticatele considera?ii ale criticilor. E un roman de aventuri ?i de iubire, despre un t?n?r care ??i ia dorin?ele drept vise ?i iluziile drept idealuri. Cu to?ii, la o anumit? v?rst?, p??im acest lucru. ?i p?n? s? ne fie ru?ine de p??ania proprie, ne desf?t?m cu nemaipomenitele p??anii sentimentale ale locotenentului Ragaiac.NICOLAE MANOLESCU
Rusoaica
￥16.35
i totui, unei atari caracterizri strict estetice poate c n-ar trebui dect s-i adugm o notaie simpl, elementar: n universul vieii noastre cotidiene, cel nesat de valori pestrie, n care spiritul exhibiionist al noilor Scatii a devenit o adevrat instituie – el fiind tot mitocnesc, agresiv i invaziv ca i acum un veac – tot ceea ce ne rmne este s ne autocontemplm, distanndu-ne i decantnd n tot tumultul haotic ceea ce are valoare moral peren i sens n longue durée, cum ar spune Fernand Braudel. Poate c aa ceva a intuit Duiliu Zamfirescu nc de atunci, iar ca scriitor s-a simit dator s lase generaiilor viitoare Ciclul Comnetenilor, iar ca om s fie, ntotdeauna, politicos. Or, se tie c virtutea politeii a locuit“ firesc n cele dou stiluri i moduri de via att de apreciate de autor: aristocraia i rnimea. Dou clase sociale care au disprut din istorie, tot aa cum trsturile morale i estetice asociate lor n mod privilegiat par a fi estompate n contemporanitate: statornicia, nobleea caracterului, generozitatea, rbdarea, blndeea, serenitatea i simul onoarei. Eclipse i absene despre care nu se poate sa nu meditam recitindu-l pe Duiliu Zamfirescu.
Teatru
￥16.35
[...] Plutonismul borealismul si neptunismul traiesc intr-o corespondenta perpetua cu serafismul in mai toate poemele vizionare si in prozele eminesciene. Mi se pare ca nucleul lui se afla in Cezara unde poetul trateaza programatic tema ?sanatoasei barbarii“ asociindu-i trei mituri: mitul implinirii erotice mitul paradisului rustic si mitul reincorporarii fiintei in natura... Este o parabola in care sihastria si senzualitatea se conjuga cu o filosofie a plenitudinii si a singuratatii. Eminescu creeaza aici ca un pandant al paradisului lunar din Sarmanul Dionis un rai pamantesc prin care cutreiera nerusinat de frumoasa cu toata bucuria simturilor dezlantuite Cezara.
Zilele ?i nop?ile unui student ?nt?rziat
￥16.35
Poezia lui Octavian Goga din cele cinci volume privita in ansamblul ei respira un aer de grandoare si de tristete ca panzele batranului Bruegel care evoca uciderea pruncilor. Imensele scene de fundal din poeziile Oltul Plugarii La noi Clacasii Vorbeau azi-noapte doua ape Codasul etc. desfasurate parca pe toata intinderea spatiului mioritic si a timpului nostru istoric asigura o anume majestate miraculos solemna (uneori tragica alteori senina) episoadelor si figurilor din primul plan micilor tablouri rustice peisajelor ocupatiilor zilnice evenimentelor din viata taranilor integrandu-le cu finete artistica in ritmul vietii universale. De aceea Goga nu e numai un poet local al satului ci unul national. Nicio tenta bucolica si pastorala nicio conventie idilica nimic artificial ceea ce asigura prospetimea si inovatia in traditie a poeziei gogiene. Lanurile aspre triste tragice din fundal se rasfrang nuantat pe figurile din primul plan pe destinul involburat al oamenilor care au un acut sentiment al datoriei si al legii pamantului. – Ion Dodu Balan
?n?ir?-te, m?rg?rite
￥16.35
Jean Bart rmne un nume important pentru proza noastr, un scriitor autentic i original, care a cultivat pentru prima dat n literatura romn jurnalul de bord i schia marin – acestea fiind pentru totdeauna legate de numele lui -, iar prin Europolis, care i-a ncoronat opera, ne-a druit primul i cel mai realizat roman al unui port romnesc. Aducnd n proza romn “candida nav cu pnzele desfcute“, odat cu terminologia marinreasc, abordat pentru prima dat ntr-o oper literar, Jean Bart a ncetenit la noi literatura vieii maritime i fluviale, a portului i a largului marin." – Constantin Mohanu
Jurnal de bord
￥16.35
Pentru graiul cuminte ?i adeseori glume? al ??ranului moldovean, Creang? este recunoscut ca model. Al?turi de el, Caragiale a ridicat la valoare literar? vorbirea tipic? a incul?ilor ?i semicul?ilor din ora?e cu ridicolul lor, precum ?i expresiile de spaima ?i de cruzime ale celor de la sat (N?pasta, F?clia de Pa?ti). Dl. Bratescu-Voine?ti se apropie de ei prin ?nf??i?area fireasc? a tot ce a r?mas mai s?n?tos, dup? ame?eala at?tor inova?ii pripite, ?n p?tura de mijloc a societ??ii noastre. Icoanele acestei vie?i, ?ndeosebi provinciale, sunt descrise cu o c?ldur? de stil care c??tig? de la ?nceput inimile cititorilor ?i le l?sa impresia unei binefaceri suflete?ti – Cu at?ta iubire ?i cu o a?a respectuoas? decen?? a c?utat autorul s? priceap? genera?ia care dispare din mijlocul nostru ?i s? ne-o ?nf??i?eze ?n forma nepieritoare a artei.Titu MAIORESCU, Critice, II
Amintiri din copil?rie
￥16.35
Nuvelistica lui Delavrancea exprim? permanenta oscila?ie a scriitorului, cum singur a numit-o f?r? inten?ie, ??ntre vis ?i via???, ?ntre t?r?mul fermecat al basmului ?i ?nf??i??rile uneori crude ale existen?ei, ?ntre natura s?lbatic? ?i civiliza?ie, ?ntre evul ferice ?i patriarhal de ?odinioar?? ?i dec?derea unui prezent mi?elnic ?i resping?tor. Atitudinea este ?n esen?? eminescian? ?i ea a fost observat? ?nc? din epoc?. – Alexandru S?ndulescu
O moarte care nu dovede?te nimic
￥16.35
Volumul de fa?? cuprinde c?teva studii asupra istoriei literaturii rom?ne mai noi ?i c?teva de critic? literar?. Despre Caragiale ?i Eminescu am vorbit ?i aiurea (Spiritul critic ?n cultura rom?neasc?), unde i?am studiat din alt punct de vedere dec?t aici. Paginile consacrate dlui Mihail Sadoveanu sunt juxtapunerea unor articole ?i d?ri de seam? scrise ?n r?stimpuri, pe m?sur? ce au ap?rut volumele nuvelistului nostru. (G. Ibr?ileanu)
Ciulinii B?r?ganului
￥16.35
Alexandru Macedonski a ?n??l?at unul din cele mai ?nsemnate monumente poetice ale limbii noastre. Originalitatea lui incontestabil?? ?ndr??zneala concep?iilor ?i atitudinilor lui farmecul c?ntecului s??u c?nd jubil?nd de bucurie c?nd dulce ?i melancolic for?a ?i fecunditatea imagina?iei sale armonia savant?? a lirei pe care o ?nstruna nenum??ratele-i ini?iative poetice care ?i-au g??sit at?t imitatori ?i continuatori toate acestea fac din Macedonski unul din cei mai mari poe?i ai literaturii rom?ne. Al??turi de Grigore Alexandrescu de Alecsandri de Eminescu ?i Co?buc Macedonski este unul din clasicii no?tri adic?? unul din poe?ii care pornind de la experien?ele fundamentale ale sufletului omenesc au atins ?n c?ntecul lor armonia ?i plenitudinea f??urind modele durabile pentru ?ntreaga crea?ie ulterioar?? ?i opere c??tre care sufletului ?i place s?? se ?ntoarc??. Tudor VIANU
