EL CISNE DE VILAMORTA : Leocadia, la maestra de Vilamorta, ama apasionadamente al joven y apuesto Segundo ( el cisne ) al que recibe en su casa y de vez en cuando hace algún obsequio, ya que Segundo aunque estudió derecho , no trabaja. Leocadia tiene un hijo deficiente producto de una violación incestuosa de un tío con el que vivía en Ourense. Segundo aspira a conseguir una colocación en Madrid que le permita darse a conocer en el mundo literario de la capital. Llega a Vilamorta un político influyente ( don Victoriano ). Viene a curarse con las aguas del balneario. El poeta se enamora de la joven mujer del político ( Nieves ) y ella coquetea con él , pero el marido muere y la viuda marcha a Madrid sin querer saber nada de Segundo ...

The charismatic but rebellious student Karl is deeply loved by his father. The younger brother, Franz, who appears as a cold, calculating villain, plots to wrest away Karl's inheritance. As the play unfolds, both Franz's motives and Karl's innocence and heroism are revealed to be complex.

Set in fifteenth century Switzerland this play is based on a legend characteristic of the Austrian domination period. Schiller exhibits enthusiasm for freedom and natural life in this historic play. The story unfolds on Lake Lucerne with the fateful enmity of the tyrant Gessler, Governor of the Swiss cantons, and William Tell, an obscure huntsman, trying to row to safety a peasant who is pursued by the Governor's horsemen.

Strizhin, who normally leads a sober and regular life, comes home from a christening party where he had permitted himself to drink four glasses of vodka and a glass of wine, the taste of which suggested something midway between vinegar and castor oil. And of course spirituous liquors being like sea-water and glory: the more you imbibe of them the greater your thirst, Strizhin felt an overwhelming craving for another drink. He accidentally downed a glass of paraffin instead of vodka, and in desperate search for a doctor at 4 a.m. he found that a doctor is only readily found when he is not wanted.

The convent was situated on a hilltop, and through the green garden the white dresses of the schoolgirls fluttered like the snowy plumage of a hundred doves. Obeying a sudden impulse, a flock of little ones would race through a deluge of leaf-entangled rays towards a pet companion standing at the end of a gravel-walk examining the flower she has just picked, the sunlight glancing along her little white legs proudly and charmingly advanced. The elder girls in their longer skirts were more dignified, but when they caught sight of a favourite sister, they too ran forward, and then retreated timidly, as if afraid of committing an indiscretion.

Wilhelm goes through deep self-realisation and decides to escape his empty life of a bourgeois businessman. After a failed romance with the theatre, Wilhelm commits himself to the mysterious Tower Society. A coming-of-age tale, a story of education and disillusionment, a novel of ideas ranging across literature, philosophy and politics, a masterpiece that resists all pigeonholing.

Die fiktionale Welt, in der Alice im Wunderland angesiedelt ist, spielt in solch einer Weise mit Logik, dass sich die Erz?hlung unter Mathematikern und Kindern gleicherma?en gro?er Beliebtheit erfreut. Sie enth?lt zahlreiche satirische Anspielungen – nicht nur auf pers?nliche Freunde Carrolls, sondern auch auf die Schullektionen, die Kinder im England jener Zeit auswendig lernen mussten.

La San-Felice - Tome V

Grito de Gloria

Eski Yunan’da, ?air Homeros’un yazd??? varsay?lan büyük bir destand?r. Bir ba?ka Homeros destan? olan ?deysseia ile birlikte, bat? edebiyat?n?n en eski ?rne?i ve tüm zamanlar?n en güzel ?iirlerinden say?l?r. Hem ?lyada hem de Oysseisa, Truva Sava?? ve bu sava?ta yer alan insanlarla ilgili s?ylenceleri dile getiren, ko?ukla yaz?lm?? destanlard?r. Tarih?iler Yunanistan’tandaki Akhalar ile Bat? Anadolu’da ya?am?? olan Truval?lar aras?ndaki bu sava??n yakla??k I.O. 1199’da ge?ti?i g?rü?ündedir. Akhalar’?n Truva’y? ku?atmalar?n?n ise 10 y?l sürdü?ü san?lmaktad?r. Bu konuda o kadar ?ok ?ykü ve s?ylence vard?r ki, hangisinin ger?ek hangisinin uydurma oldu?unu bilme olana?? yoktur. Yunanca’da Truva’n?n bir ad?n?n da ?lios olmas?ndan dolay? Homeros’un destan? ?lyada ad?n? ald?. Homeros, ya?ad??? d?nemde herkesin bu ?yküyü bildi?ini dü?ünerek, Truva ku?atmas?n? ba?tan sona anlatmaz; sava??n 10. y?l?nda sadece d?rt gün i?inde ge?en olaylar? anlat?r. Sava? neredeyse bitmek üzeredir. Truva efsanesinin bu b?lümü "As?l’?n ?fkesi" olarak bilinir. ?lyada’n?n ?yküsü: Kral Agamemnon, Truva Sava?? s?ras?nda Akhalar’?n ba?komutan?yd?. Kral?n en yi?it ve bas?na buyruk sava???s? olan As?l, kimseye boyun e?meden, kendi bildi?ince hareket ediyordu. As?l’?n sava?ta ka??rd??? Briseis ad?nda Truvali bir k?z yüzünden As?l ile Agamemnon aras?nda anla?mazl?k ??kt?. Tutsa?? olan bir k?z? babas?na geri vermeye raz? olan Agamemnon, onun yerine As?l’?n sevdi?i Briseis’i istiyordu. Agamemnon’a boyun e?mek zorunda kalan As?l, k?z? ona verdi. Ne var ki, h?rs?n? alamayarak sava?tan ?ekildi. Agamemnon’u cezaland?rmas? i?in, deniz tanr??as? olan annesi Theti?’i ?a??rd?. Theti?, tanr?lar?n kral? Zeus’tan yard?m istedi. B?ylece ?ok ge?meden yaln?zca As?l ve Agamemnon de?il, tanr? ve tanr??alarda kavgaya kar??t?. Tanr?lar?n ise kar??mas? Yunan askerlerini tela?land?rd?. Agamemnon, g?rdü?ü bir dü?e aldanarak, ordusuna art?k Yunanistan’a d?nülece?ini bildirdi. Askerlerin Truva’y? ele ge?irmeden d?nmek istemeyeceklerini sanarken, onlar?n gitmeye can att?klar?n? g?rmek onu dü? k?r?kl???na u?ratt?. Yunanl? komutanlar orduyu yeniden sava? düzenine sokmakta gü?lük ?ektiler. Bütün bu olaylar Yunan ordusunun sava? gücünü ve birli?ini zay?flatm??t?. ?ki ordu aras?nda sava? yeniden ba?larken, Paris’in karde?i Hektor, sava??n nedeni Paris’in Sparta Kral? Menelaos’un kar?s? Helen ‘i ka??rmas? oldu?una g?re, anla?mazl???n Paris ile Menelaos aras?nda d?vü?le ??zümlenmesini ?nerdi. Bu d?vü?te tam Paris yenilecekken, annesi olan tanr??a Afrodit onu son anda ka??rarak kurtard?. B?ylece ordular aras?nda bir kez daha sava? ba?lad?.

Nuova edizione illustrata con i disegni originali di Alec Ball, Frederic Dorr Steele, Knott e T. V. McCarthy. "La scomparsa di Lady Frances Carfax" è uno dei 56 racconti di Sherlock Holmes scritto dall'autore britannico Arthur Conan Doyle, inizialmente pubblicato nelle riviste American Magazine e The Strand Magazine e in seguito parte di una raccolta di otto racconti pubblicata come libro con il titolo di ""Il suo ultimo saluto: alcune reminiscenze di Sherlock Holmes"", in alcune edizioni intitolato ""L'ultimo saluto di Sherlock Holmes"". ? uno dei pochi racconti in cui per gran parte della trama Watson deve agire da solo e cerca di fare del suo meglio con Holmes posto in secondo piano. Sir Arthur Ignatius Conan Doyle (Edimburgo, 22 maggio 1859 – Crowborough, 7 luglio 1930) è stato uno scrittore scozzese, considerato, insieme ad Edgar Allan Poe, il fondatore di due generi letterari: il giallo e il fantastico. In particolare è il capostipite del sottogenere noto come giallo deduttivo, reso famoso dal personaggio dell'investigatore Sherlock Holmes. La produzione dello scrittore tuttavia spazia dal romanzo d'avventura alla fantascienza, dal soprannaturale ai temi storici. Altre edizioni Disponibile anche in inglese e in edizione bilingue con testo inglese a fronte, specifica per tablet (il testo originale e la traduzione vengono visualizzati su due colonne affiancate).

"Mother, a Story at the right time,Is a Looking-glass for the Mind." – Froebel – Endeavored to write, for mothers and dear little children, a few simple stories, embodying some of the truths of Froebel's Mother Play. The Mother Play is such a vast treasure house of Truth, that each one who seeks among its stores may bring to light some gem; and though, perhaps, I have missed its diamonds and rubies, I trust my string of pearls may find acceptance with some mother who is trying to live with her children. I have written my own mottoes, with a few exceptions, that I might emphasize the particular lesson which I endeavor to teach in the story; for every motto in the Mother Play comprehends so much that it is impossible to use the whole for a single subject. From "The Bridge" for instance, which is replete with lessons, I have taken only one,—for the story of the "Little Traveler."

Biblioteca pentru toi copiii“ cuprinde cele mai preuite opere ale scriitorilor clasici ai literaturii romne i universale. Crile de neuitat ale copilriei sunt disponibile astzi si in format e-book.Capodoper a literaturii pentru copii i adolesceni, Robinson Crusoe rmne i astzi o carte fundamental a primelor lecturi. Creat n 1719, ea a legnat copilria multor generaii, fiind rspndit pe toate meridianele lumii. Jean-Jaques Rousseau considera romanul un excelent tratat de educaie, iar André Malraux l aaz pe nlimile atinse de Cervantes i de Dostoievski. Mereu vie, cartea lui Daniel Defoe ne nva s fim nelepi i curajoi, s sperm i s nvingem.“

Un roman de excep?ie, cu o intrig? de prima m?n?. Un roman care se cite?te cu sufletul la gur?.

Vrei s? afli secretul suprem al s?n?t??ii ?i al frumuse?ii? Nu-l c?uta ?n cutia cu medicamente, caut?-l aici!Apel?nd la doar c?teva schimb?ri de regim alimentar:vei ob?ine o str?lucire tinereasc? a pieliivei sc?pa de acnee, petele de pe ten ?i ridurivei avea un p?r cu un luciu s?n?tos ?i unghii tarite vei descotorosi de kilogramele ?n plus ?i nu vei mai calcula niciodat? caloriile!?Nu-mi place s? ?in diet?. ?mi place s? m?n?nc s?n?tos ?i tocmai ?n asta const? filosofia lui Kim. E genial?.“ – Drew BarrymoreKimberly Snyder, nutri?ionist? ?i expert? ?n ?nfrumuse?are, este cunoscut? ?n lumea celebrit??ilor din industria divertismentu-lui, pe care le ajut? s? arate excep?ional. Acum ai ?i tu posibilitatea s? beneficiezi de tratamentul vedetelor.Kim avea probleme cu p?rul aspru, st?ri de disconfort fizic ?i o burtic? ?nc?p???nat?, p?n? c?nd a ?nceput s? c?l?toreasc? prin lume ?i a aflat secrete ale frumuse?ii vechi de c?nd lumea.Astfel a descoperit c? ceea ce m?n?nci constituie cel mai bun produs pentru frumuse?e ?i a elaborat un program de anvergur? care cur??? organismul de toxine astfel ?nc?t s? po?i ar?ta splendid ?i s? te sim?i minunat.?Cartea lui Kimberly Snyder este o lectur? obligatorie, care scoate ?n eviden?? importan?a introducerii ?n alimenta?ie a c?t mai multor legume ?i fructe. Ea ?i ?nva?? pe cititori cum s? valorifice la maximum ceea ce m?n?nc?.“ – Dr. Mehmet Oz

Numeroase descoperiri arheologice, aparent misterioase, i multe indicii din scrierile strvechi ale omenirii l-au determinat pe Erich von Dniken s porneasc n cutarea unor explicaii pentru misterele neelucidate ale trecutului. Concluziile uimitoare la care ajunge autorul ne-ar putea convinge s ne revizuim imaginea despre istoria timpurie a Pmntului. Ele deschid deopotriv perspective noi asupra progresului tehnicii de azi i de mine.“ Cu aceste cuvinte era anunat, n 1968, apariia crii de fa, care a declanat, prin concluziile sale surprinztoare, ce nu se limitau la arheologie, un val de indignare n rndurile oamenilor de tiin, dar, pe de alt parte, i un viu entuziasm n rndul publicului larg.Erich von Dniken a susinut c Pmntul a fost vizitat n timpuri strvechi de ctre fiine inteligente extraterestre, i c acestea au creat de fapt homo sapiens. Chiar dac i-a argumentat teza prin cercetri ntreprinse cu rigurozitate n lumea ntreag, ea a ramas destul de controversat. Totui, succesul enorm al crii sale a demonstrat c subiectul abordat este unul de mare interes. n decurs de doi ani, cartea a atins numai n Germania un tiraj de peste cinci sute de mii de exemplare.Cercetrile i descoperirile lui Erich von Dniken nasc i astzi discuii aprinse. Numrul adepilor si crete de la an la an. Din acest motiv, am considerat oportun reeditarea n limba romn, ntr-o traducere nou i necenzurat, a crii sale de debut, care nu a pierdut nimic din caracterul exploziv, incitant i senzaional, att n privina limbajului, ct i a coninutului. n prefaa nou a crii, Erich von Dniken analizeaz reaciile pro i contra strnite de tezele sale, pe care le reexamineaz n contextul cunotinelor recent dobndite.

n cei peste o sut de ani care s au scurs de la publicarea lui, Gora a fost interpretat n multe feluri i din diferite puncte de vedere, n special n India i n mediile culturale anglofone. S-a spus adesea c, prin acest roman, Tagore a iniiat dezbaterea despre identitatea cultural a Indiei i despre locul religiei i al castei n cadrul ei. Dar problemele legate de religie i cast implic altele privitoare la gen i clas.Romanul ridic multe alte chestiuni la fel de importante, precum statutul femeii, autoguvernarea, reconstrucia rural, educaia naional etc.Dat fiind arta romanesc a lui Tagore – neinovatoare n form sau tehnic narativ, trgndu-i fora nu din aciune, ci din analiz psihologic i dezbatere de idei –, o perspectiv cultural asupra lui Gora este, ndeosebi ntr-o prefa, mai interesant dect una strict literar. Spre deosebire de celelalte romane ale sale, aici personajul central nu este unul feminin. Gora, biatul nou nscut al unui cuplu de irlandezi din Calcutta mori n timpul rscoalei sipahilor (1857), a fost adoptat n secret de o familie de brahmani liberali, fr ca acetia s dezvluie cuiva adevrata sa origine. Numele pe care i l-au dat (gora nseamn alb“ n bengali) este totui o marc identitar evident. Crescut i educat ca un indian din societatea bun, Gora s-a identificat – n ciuda nfirii sale europene – cu India, ajungnd ca dup terminarea studiilor universitare s adopte cea mai strict ortodoxie hindus i s militeze deschis mpotriva dominaiei britanice. Adevrul despre originea sa, ce i se dezvluie abia la finalul romanului, vine ca o surpriz doar pentru el nsui.Cititorul este prevenit chiar de la bun nceput, fapt care i pune aciunile i discursurile ntr o explicit perspectiv ironic. Motivul orfanului domin profilul celor mai importante personaje din roman. Nu numai Gora, dar i Binoy i Sucharita au mame sau tai surogat. Acetia ns se apropie mult mai mult de modelul printelui ideal dect mamele i taii biologici ai celorlalte personaje. Paresh Babu i Anandamayi se nscriu n galeria acelor nobile figuri ce nu pot fi uitate i nu e deloc o surpriz c, n cele din urm, Gora i recunoate ca noii si prini spirituali. Naterea este aadar tema n jurul creia se construiete drama eroului principal. i nu ntmpltor. n hinduismul ortodox, naterea determin att casta, ct i religia, mrci comunitare ce nu pot fi schimbate individual. Cineva se nate hindus i brahman – de pild –, nu poate s devin dect cel mult un bun hindus“ sau un bun brahman“, cum ar fi spus un reprezentant al ortodoxiei de la noi.

Acum, von D?niken exploreaz? misterele Greciei Antice!Cercet?rile exhaustive ale celebrului autor al unor bestselleruri precum Amintiri despre viitor ?i Amurgul zeilor sugereaz? c? ?zeii“ din mitologia greac? au fost de fapt extratere?tri care au sosit pe P?m?nt cu mii de ani ?n urm?. Dovezile arheologice ?i scrierile din antichitate, apar?in?nd unor autori precum Aristotel sau Platon, arat? c? ace?ti zei s-au ?ncruci?at cu oamenii, au efectuat experimente genetice ?i au creat f?pturi ?mitice“, cum ar fi centaurii ?i ciclopii. Pentru to?i cei interesa?i de Grecia, de ?nt?lnirile cu extratere?trii sau de istoria nerostit? a civiliza?iei, Odiseea zeilor constituie o interpretare fascinant? ?i revolu?ionar? a siturilor ?i legendelor Greciei antice.Istoria contactelor extraterestre din Grecia Antic?De peste patru decenii, Erich von D?niken scrie ?i vorbe?te sus?in?ndu-?i ideea conform c?reia oamenii ?i extratere?trii ?i-au ?ncruci?at drumurile ?n trecutul ?ndep?rtat.Von D?niken st?rne?te o nou? controvers? cu o supozi?ie care ne pune pe jar imagina?ia: ?i dac? miturile Greciei antice sunt de fapt tentative de a descrie evenimente reale? Dac? popoarele din antichitate au fost vizitate nu de zei ?i zei?e imaginare, ci de fiin?e extraterestre, sosite pe planeta noastr? cu mii de ani ?n urm?? Dup? ce a cercetat mitologia antic? ?i descoperirile arheologice curente, autorul a ajuns la c?teva ipoteze explozive. Astfel, el sus?ine c? explica?ia cea mai bun? pentru creaturi neobi?nuite precum centaurii ?i ciclopii, precum ?i pentru pove?tile despre continentul disp?rut al Atlantidei ?i r?zboaiele dintre zeit??i, ar putea fi expresia eforturilor depuse de arti?tii vremii pentru a consemna fenomene nemaiv?zute p?n? atunci.Concluziile lui von D?niken sunt uluitoare, dar sunt argumentate cu at?ta vigoare ?i claritate ?nc?t cititorul va fi stimulat ?i provocat s? considere implica?iile descoperirilor sale revolu?ionare pentru trecutul cosmic al omenirii.Dovezile explorate ?n cartea de fa?? sugereaz? c?:Situl oracular de la Delphi era de fapt o sta?ie de alimentare a aeronavelor;?L?na de aur“ pe care o c?uta Iason era de fapt o component? esen?ial? a unei nave aeriene;Troia ?i Atlantida au fost una ?i aceea?i cetate, distrus? ?n urma unui r?zboi nimicitor ?ntre extratere?tri ?i descenden?ii acestora;Ceea ce noi consider?m acum c? ar fi ?mitologie greac?“ este de fapt istorie;Legenda Atlantidei are o explica?ie nou? ?i surprinz?toare.

M-am n?scut ?n F?lticeni, unde am urmat cursurile gimnaziale ?i liceale la Colegiul Na?ional ?Nicolae Gane”. Apoi, ?n Ia?i, am urmat cursurile ?nv???m?ntului superior ?i am absolvit dou? facult??i, una cu profil tehnic, iar alta cu profil non-tehnic. De peste 23 de ani tr?iesc ?n Ia?i, pe care l-am iubit din momentul ?n care am cobor?t din trenul care m? aducea din ora?ul natal. Am ?tiut de pe atunci c? voi r?m?ne aici. Aici m-am maturizat, am iubit ?i ur?t deopotriv?, aici am cunoscut pentru prima dat? sentimentul minunat de a fi tat?.

Treasure Island is an adventure novel, a thrilling tale of "buccaneers and buried gold." Traditionally considered a coming of age story, it is an adventure tale of superb atmosphere, character and action, and also a wry commentary on the ambiguity of morality—as seen in Long John Silver—unusual for children's literature then and now.?

ntunericul (noaptea i nebunia), abisul (mormntul) i focul (sngele) se ntreptrund, cele trei constituind treptat o adncire n infern, trei bolgii care se continu la nesfrit. Poetul i, odat cu el, cititorul, este obligat s le parcurg pe toate trei. Din infernul lui Bolea nu exist scpare… (Cristina Nemerovschi) Tocmai excesul de recuzit transform poemele din volum ntr-o parodie a reportajului mizerabilist cultivat de poeii promoiei 2000, lsnd n cele din urm sentimentul mistificrii, al farsei enorme, n timp ce poetul pare a da n permanen cu tifla unui cititor tot mai derutat, care nu mai tie dac autorul glumete sau vorbete serios, dac are de-a face cu un nihilist autentic sau cu un parodist care demonteaz mecanismele liricii autenticiste, i-i caricaturizeaz cu verv locurile comune. (Octavian Soviany) Rzboi civil mi amintete de black metal i de nordul fioros i ngheat. (iQ 666) Poemele lui tefan Bolea sunt o oglind n care se reflect luciul mizeriei contemporane, sunt un colaj de ridicol i neimportant”, de beie i metafizic, de sublim i grotesc, de ncruntare i de (ne)linite. Poate de aceea versurile lui au prospeimea (edenic) a celui care spune lucrurilor pe nume.(Petrior Militaru) Rzboi civil este, cu siguran, cartea resureciei, à rebours. Prin atitudinea ironic-demolatoare, debutul lui Stefan Bolea este unul ct se poate de interesant, l aeaz pe autor, n mod meritat, n rndurile din fa ale noii generaii. (Silviu Gongonea) Ghidul turistic, care este tefan Bolea, st la malul existenei noastre i ne ndeamn s intrm i noi, de fapt, s deschidem ochii i s vedem c suntem deja acolo, unii pn la glezne, alii pn la genunchi, unii mai norocoi pn la nas, unde mirosul aburind al noroiului se mperecheaz cu suflul nostru vital, contaminndu-se reciproc. (Drago Fabian) Pentru c nici un poet nu poate exista fr o poezie-manifest, care s-i defineasc crezul literar, Bolea are ca art poetic: Imn pentru generaia 2000+. Bolea devine un postmodernist extrem sau neo-avangardist n acest moment. (Marcela Iuga) Referindu-ne la concepia postmodern de chirurgie cosmetic, Bolea folosete aceast metod ntr-un mod manierist, efectund operaii cosmetice asupra textelor sale, jucndu-se constant cu dimensiunile i perspectiva, cu deformarea i hiperbola… (Eva Theodora)