Ofi?erul ?n retragere Jack Reacher se ?ntoarce la baza militar? pe care a condus-o ?n urm? cu 16 ani ca s-o cunoasc? pe Susan Turner, actualul comandant. Acolo afl? c? femeia tocmai a fost acuzat? de corup?ie ?i c? el ?nsu?i ar putea fi judecat pentru un abuz ?n serviciu de care nu-?i aminte?te ?i pentru o presupus? paternitate.?mbin?nd o intrig? complicat? ?i o curs? palpitant? pentru justi?ie ?i aflarea adev?rului, Lee Child ?l pune la ?ncercare pe Reacher — ?i ?l face s? se ?ntrebe cine este, ce a f?cut ?i cum va ar?ta via?a sa ?n viitor.?O curs? ame?itoare, ce te ?ine cu sufletul la gur?! Una dintre cele mai bune c?r?i ale seriei Jack Reacher, cu o intrig? foarte bine construit? ?i r?sturn?ri de situa?ie surprinz?toare.“ – The New York Times?Nimeni nu-l egaleaz? pe Reacher, un ?mp?timit al ac?iunii ?i al situa?iilor periculoase. Deviza lui: M-am antrenat s? transform frica ?n agresiune.“ – Kirkus Review?Bun venit ?n lumea lui Jack Reacher: mereu ?n alert?, el se afl? de fiecare dat? ?n locul nepotrivit la momentul potrivit… Child a creat un personaj emblematic pe care al?i autori de thriller ?l invidiaz?. Irezistibil ?i consistent, S? nu te ?ntorci niciodat?! este unul dintre cele mai bune romane ale lui Lee Child.“ – Associated Press?Paternitatea se num?ra printre cele mai des ?nt?lnite probleme ale b?rba?ilor din ?ntreaga istorie uman?. Dar pentru Reacher ?ntotdeauna p?ruse improbabil?. Era ceva eminamente teoretic. Precum c??tigarea Premiului Nobel sau participarea la un joc ?n World Series ori abilitatea de a c?nta. Posibil, ?n principiu, dar mereu probabil s? nu i se ?nt?mple. O destina?ie pentru al?i oameni, dar nu ?i pentru el.“

Un pu?ti de-o ?chioap? se arunc? pe jos ?n mijlocul magazinului; un elev de gimnaziu se plimb? prin clas? ?n mijlocul orei; un adolescent r?zg?iat ?n-are chef" s? ?nve?e nicio meserie. P?rin?ilor, profesorilor sau chiar angajatorilor, peisajul le este deja familiar. Cum se face c? ace?ti copii au ajuns s?-i joace pe degete pe adul?i ?i s? nu mai respecte nicio autoritate? Michael Winterhoff, psihiatru de copii, explic? ?n ce fel abdicarea de la reperele educa?ionale tradi?ionale, dar ?i ?ncurajarea unei rela?ii de ?parteneriat" (de negociere) ?ntre p?rin?i ?i copii a dus la situa?ia ?n care copiii sunt complet lipsi?i de acele oglindiri, limit?ri ?i ?ndrum?ri vitale pentru a deprinde autocontrolul ?i a cre?te nu doar fizic, ci ?i emo?ional. Discut?nd tendin?a p?rin?ilor de a-?i proiecta ne?mplinirile ?n via?a copilului, cartea ne reconduce la r?d?cinile parentajului: copiii trebuie s? redevin? copii, iar p?rin?ii trebuie s? redevin? educatorii grijulii, dar fermi, de care copiii au nevoie pentru o dezvoltare armonioas?.

Manualul de psihiatrie social? ?i psihoterapiereprezint? o ini?iativ? singular? ?n peisajul publica?iilor de specialitate din Rom?nia, de tratare exhaustiv? a unui domeniu pu?in explorat. Inten?ia declarat? a autorilor este introducerea unui limbaj obiectiv, dar totodat? accesibil, pe ?n?elesul tuturor, care s? deschid? calea unei comunic?ri reale ?ntre profesioni?ti ?i cei afecta?i de boala psihic?. Folosind termeni mai pu?in uzuali ?n limbajul de specialitate – confruntare, peisaj, atitudine fundamental? –, cartea introduce cititorului rom?n no?iunea de psihiatrie social?, ?n care ?cel?lalt“, a?a cum este denumit ?n carte cel suferind de o boal? psihic?, este considerat egalul celui s?n?tos ?i tratat ca atare.Manualul vine ?n ?nt?mpinarea cititorului care studiaz? pentru examenul de psihiatrie sau psihoterapie, indiferent de specializarea aleas? (asistent medical, medic, psiholog, nutri?ionist, ergoterapeut, kinetoterapeut). Totodat?, el se adreseaz? lucr?torilor ?n psihiatrie, precum ?i tuturor celor care au avut experien?e psihiatrice, fie ca pacien?i, fie ca apar?in?tori.??n psihiatria social?, accentul se pune pe confruntarea uman? cu omul bolnav psihic, adic? ?cel?lalt?, a?a cum este numit at?t de des ?n carte. Eu pot recunoa?te ?n cel?lalt un egal. El este, ?n pofida alterit??ii, un om deosebit de normal, la fel ca mine. Pot recunoa?te ?ns? ?i caracterul diferit, str?in, pe care abia dac? ?l ?n?eleg sau nu ?l ?n?eleg deloc, ?i care ?mi indic? ?n mod clar o diferen?? fa?? de cel?lalt. ?n psihiatria social? este ?ntotdeauna vorba despre proiectarea acestei rela?ii complexe, despre completitudinea percep?iei mele ?n ceea ce ?l prive?te pe cel?lalt, despre aten?ia fa?? de el ?i despre propria-mi disponibilitate pentru nou, pentru nea?teptat. Ideea este de a ?nv??a continuu.“

ase din zece angajai romni sunt nefericii la locul de munc, dezvluie un recent Eurobarometru. Tu ct de satisfcut eti de slujba pe care o ai Te simi motivat la serviciu sau jobul a devenit o corvoad pentru care strngi din dini Un sfert din via l petreci la munc“, aa c merit s faci tot ce e cu putin pentru a regsi bucuria de a lucra Plecnd de la noi cercetri despre cauzele nemulumirilor angajailor, cartea de fa ofer o serie de explicaii i sugestii practice pentru cei ce vor s-i regseasc pofta de a munci. Volumul include chestionare de autoevaluare, tehnici pentru creterea satisfaciei la serviciu, dar i ndrumri legate de momentul cnd e cazul s schimbi jobul sau s-i remaniezi stilul de a gndi, dac vrei s fii mai eficient i s te nelegi mai bine cu efii i colegii. Utiliznd o serie de instrumente i teorii din psihologia organizaional, cartea se adreseaz inclusiv specialitilor n resurse umane.

Premiul Nadal 2015n 1938, scriitorul de romane populare Georges Miet este trimis de o editur din Paris s investigheze moartea suspect a unei tinere din Biarritz i s scrie o carte despre cele ntmplate.Folosindu-se de acest pretext, autorul ne duce n anul 1925, n celebra staiune Biarritz, un loc plin de glamour, unde o societate extrem de sofisticat i tria cei mai fericii ani.n ncercarea de a rezolva misterul morii tinerei, Georges Miet st de vorb cu mai multe personaje, care de care mai surprinztoare, iar cu fiecare nou depoziie ncepem s fim tot mai convini c ceea ce a prut o sinucidere ar putea fi o crim.Roman polifonic,Cabaret Biarritzface radiografia unei epoci fericite, a unei societi care tocmai i revenise dup rnile adnci provocate de Primul Rzboi Mondial, o panoram a aspiraiilor, a visurilor i a comarurilor pe care oamenii le aveau n vara anului 1925.“nCabaret Biarritzancheta poliieneasc se mpletete magistral cu parodia social.” -El País“Dintr-o perspectiv postmodern,Cabaret Biarritzaplic o lentil parodic asupra trecutului. José C. Vales este un scriitor de prim mn, de o for imaginativ i stilistic ieit din comun.” -El Cultural“Investigaia jurnalistic, povetile de dragoste i portretul societii de la acea vreme alctuiesc o naraiune care provoac i surprinde cititorul la fiecare pas.” -Culturamas

C?nd se treze?te ?n cartierul general al C?ut?torilor, du?manii ei dintotdeauna, Calla Tor este sigur? c? zilele ?i sunt num?rate. Dar C?ut?torii ?i fac o ofert? care ?i d? ?ansa de a-?i distruge fo?tii st?p?ni ?i de a-?i salva haita ?i partenerul, pe care a fost nevoit? s?-i abandoneze. Merit? oare Ren pre?ul libert??ii ei? ?i va r?m?ne Shay al?turi, orice s-ar ?nt?mpla? Lu?ndu-?i soarta ?n propriile m?ini, Calla trebuie s? ?nve?e ce b?t?lii merit? purtate ?i prin c?te ?ncerc?ri poate trece adev?rata dragoste f?r? s? se sting?.Merit? oare dragostea sacrificiul suprem? R?spunsul ?l vei g?si ?n ultima parte a trilogiei.?O poveste tulbur?toare, plin? de ac?iune, de suspans ?i, evident, de dragoste… ??i vei dori mai mult!“ – Romantic Times Book Reviews?O saga fantasy construit? inteligent, care te ?ine cu sufletul la gur?.“ – The Associated Press?Sexy ?i palpitant?.“ – Becca Fitzpatrick

Suite des Cages flottantes. Extrait : Et alors votre mari a administré une gifle formidable au baron, qui est allé rouler dans les placards en cassant de la porcelaine de prix. Oh ! ?a a été admirablement fait ! Maxime a toujours eu une poigne très solide. Là-dessus, il est parti en disant : ? J’attends vos témoins. ? Le baron m’a prié d’être son premier témoin. Je me suis récusé. J’ai toujours été beaucoup plus l’ami de Maxime que celui du baron ; enfin, madame, je suis aussi votre ami, à vous, et je viens offrir mes services au marquis.

Spionaj de anvergur? interna?ional? ?i o urm?rire spectaculoas? de la un cap?t la altul al Europei. La c?teva luni dup? ce a z?d?rnicit un atac terorist interna?ional, Jonathan Ransom, chirurg ?n cadrul organiza?iei Medici F?r? Frontiere, lucreaz? sub acoperire ?ntr-un col? ?ndep?rtat al Africii. So?ia sa, Emma, urm?rit? de serviciul secret american Divizia, din care f?cuse parte, se ascunde ?i ea. Cei doi sperau s? se ?nt?lneasc? ?n secret ?n Londra, dar un nou atac terorist le strica weekendul romantic. Emma dispare din nou, Jonathan devine suspectul principal ?i totul se transform? ?ntr-un adev?rat haos. Obligat s? fie mereu cu un pas ?naintea poli?iei ?i s? anticipeze totodat? mi?c?rile Emmei, ?n al c?rei trecut se vede nevoit s? sape tot mai ad?nc, Jonathan ?ncepe o curs? de-a lungul Europei, ?n care va descoperi c? nu este dec?t un pion ?ntr-un joc al spionajului interna?ional a c?rui miz? ?i complexitate dep??esc cu mult orice imagina?ie.

Gaston Leroux est un romancier fran?ais, né le 6 mai 1868 à Paris (10e arr.) et mort le 15 avril 1927 à Nice (Alpes-Maritimes). Il est surtout connu pour ses romans policiers empreints de fantastique.

Le terrible Chéri-Bibi réussit, avec ses compagnons d'infortune, à se rendre ma?tre du navire qui le conduit au bagne de Cayenne. Il raconte qu'il a été accusé à tort du meurtre du marquis du Touchais dont le fils a épousé Cécily, la fille de son patron, dont il était lui-même fort amoureux. Or, le jeune marquis, qui trompe sa femme, passe avec son yacht à proximité du navire...

„Romanele ?i povestirile lui Golding nu sunt numai parabole morale sobre ?i mituri întunecate despre for?ele distrug?toare ?i perfide ale r?ului, ci ?i istorii aventuroase, pline de farmec, ce pot fi citite ca atare, debordând de pl?cerea de a povesti, de inventivitate ?i suspans.“ – Comitetul Nobel „Compact ?i plin de vigoare… O poveste captivant?.“ – The New York Times Book Review „Golding a fost un scriitor […] cu o minunat? voca?ie epopeic?. [S-a priceput s? spun?] pove?ti originare, despre cum a înv??at omul s? vorbeasc?, despre izvoarele r?ului, despre straniile surse ale artei.“ – Malcom Bradbury Clasici moderni Litera pune laolalt? scriitori moderni ale c?ror opere au devenit deja repere clasice. Cele mai importante, mai provocatoare, mai emo?ionante, mai revolu?ionare opere din ultimii 125 de ani – c?r?i care vor continua s? fie citite de la o genera?ie la alta.

Kafka se pricepe s dezvluie pretutindeni lumina tinuit. Ai impresia c descoperi o mare nsorit, cu valuri ce sunt niri de lumin i n faa creia trebuie s nchizi, orbit, ochii, pentru a te adposti la umbr.“ (Max Brod) Kafka este cel mai mare scriitor de limb german al timpului nostru. Poei precum Rilke, romancieri precum Mann par fies pleasc n comparaie cu el, fie s radieze o lumin puternic, dar artificial.“ (Vladimir Nabokov) Poate cel mai interesant scriitor al generaiei sale... Un geniu straniu i deconcertant.“ (Edwin Muir) Cu ct opera e mai desvrit, cu att mai puin ne trimite ea spre autorul ei. [...] Franz Kafka este scriitorul care i-a consumat experiena de via n asemenea msur, nct referirea la biografie devine superflu.“ (Martin Walser)

De la primul pas f?cut ?n aceast? lume, purt?m cu noi, f?r? s? ?tim, un ?sac" de poveri ale familiei: drame nespuse, doliuri ne?ncheiate, pove?ti ru?inoase. Motiv?nd c? ?este spre binele nostru" s? nu ne vorbeasc? despre secretele de familie, p?rin?ii ?i bunicii ne condamn?, incon?tient, la a repeta ciclul de traume suferite de str?mo?i. ?n acest ghid practic de psihogenealogie, suntem ajuta?i s? punem ordine ?n ??antierul" mo?tenit de la genera?iile anterioare, s? ne asum?m familia, cu bune ?i rele, ?i s? detension?m (prin iertare, nu prin uitare) conflictele care ne b?ntuie de genera?ii. Cartea clarific? principalele no?iuni de psihogenealogie ?i ofer? instrumentele necesare (?atomul social", ?gensociograma") pentru ?mp?carea cu sine, dar ?i cu str?mo?ii.

Russo ni se dovedeste… in aceasta opera mai renumita a lui, posesorul unui ?simt muzical?, pe care, in acelasi fel si cu aceleasi caracteristici, proza romaneasca nu-l manifestase mai inainte… Multimea conjunctiei ?si? in Cantarea Romaniei lucreaza ca un ?legatto? muzical, menit sa elimine articulatia logica si oarecum spatiala a propozitiilor si sa sublinieze continuitatea lor metodica. Nimeni mai mult ca Russo n-a folosit in proza noastra acest vechi ?si? biblic, procedeu magic si incantatoriu…“ – Tudor Vianu

Cu privire la G. Toprceanu se constat dou atitudini n sfera unei consideraii generale. Unii l preuiesc ca pe un poet mare alii ca pe un poet minor. Cea dinti opinie este greu de susinut. ns n starea poeziei de azi cnd adesea lipsete scriitorului ndreptirea nsi de a scrie expresia minor“ poate s fie ru interpretat. S spunem dar c Toprceanu e socotit ca un poet al universului mic. Dar unde se afl adevrata poezie Orict ncntare ne-ar produce Parodiile originale spiritul nostru critic ntmpin greutate s gseasc alt merit dect acela de observaie i virtuozitate n nite compuneri al cror punct de plecare este n poezia altora. O parodie este n definitiv o pasti exagerat ca spre a-i gsi iertarea n recunoaterea imitrii. Toprceanu nsui le numea pagini modeste de critic literar n pilde“. Totui se poate observa la el acel fenomen de uitare n model care e chiar semnul clasicei inspiraii...“ – G. Calinescu Istoria literaturii romne de la origini pn n prezent

Cel ce a scris aceast?? c??rticic?? ?i al c??rui nume s-a tot pitit p?n?? acuma sub modestul titlul de Culeg??torul tipograf p?n?? c?nd ?n sf?r?it meritele sale literare de to?i recunoscute ne-au f??cut s??-l silim acum pentru ?nt?ia?i dat?? a se da ?n vileagul publicit???ii cel ce a scris aceast?? c??rticic?? zic mi-a f??cut onoarea ?i pl??cerea de a m?? consulta adesea asupra alegerii faptelor pe care voia s?? le povesteasc?? ?ntr-?nsa. I-a dat ?n minte d-lui P. Ispirescu bunul g?nd de a l??muri pe cei din cititori rom?ni care nu sunt tocmai c??rtutari ad?nci asupra unei mul?imi de nume de cuvinte ?i de zic??tori str??ine pe cari ?n timpul de acum le ?ntrebuin?eaz?? mereu scriitorii no?tri prin gazete ?i prin felurite c??r?i. [...] Apoi pentru un a?a bun serviciu nu se cade oare s?? mul?umim domnului P. Ispirescu culeg??torul ?i scriitorul at?tor Basme Snoave ?i Zic??tori rom?ne?ti con?tiinciosul ?i merituosul lor editor? Ba z??u foarte mult ?i eu unul m?? simt acum fericit c?? mi-a dat ?nsu?i prilejul de a-i aduce prin aceste r?nduri cel dint?i prinos de mul?umire. Sunt ?ncredin?at c?? ?n urm??-mi are s?? se adune gloat?? mare. A. I. ODOBESCU

A brand new sixpence fresh from the Mint! How it sparkled and glittered in the dancing sunlight! Such a treasure for a small girl to possess! But then, on the other hand, what a heavy responsibility!??All day long it had been burning a hole in her pocket, and as for learning lessons, not an idea would enter her head. Everything went in at one ear and out of the other, as Miss Primmer sternly remarked when Nellie could not say her poetry. But, indeed, Nellie did try hard to learn her lessons; she squeezed her eyes together as tightly as possible, though how shutting her eyes was to prevent the lessons from coming out of her ears was not very clear. ??"But I must learn them now," she sighed, "or Miss Primmer will keep me in tomorrow, and I shan't be able to go out with Nursie and Reggie to spend my sixpence. Oh dear! I wish I could learn my poetry and keep it in, I guess I'd better get a bit of cotton wool to put in my ears and then it can't come out. There, now!

All the other children who knew her thought Maggie a wonderfully fortunate little girl. She was sometimes spoken about as the "Little Princess of Tower Hill," for Tower Hill was the name of her father's place, and Maggie was his only child. ??The children in the village close by spoke of her with great respect, and looked at her with a good deal of longing and also no slight degree of envy, for while they had to run about in darned and shabby frocks, Maggie could wear the gayest and daintiest little dresses, and while they had to trudge sometimes even on little bare feet, Maggie could sit by her mother's side and be carried rapidly over the ground in a most delicious and luxurious carriage, or, better still, she might ride on her white pony Snowball, followed by a groom. The poor children envied Maggie, and admired her vastly, and the children of those people who, compared to Sir John Ascot, Maggie's father, might be considered neither rich nor poor, also thought her one of the most fortunate little girls in existence. Mag-gie was nearly eight years old, and from her very earliest days there had been a great fuss made about her. At the time of her birth bonfires had been lit, and oxen killed and roasted whole to be given away to the poor people, and Sir John and Lady Ascot did not seem at all disappointed at their baby being a girl instead of a son and heir to the old title and the fine old place. ??There was a most extraordinary fuss made over Maggie while she was a baby; her mother was never tired of visiting her grand nurseries and watching her as she lay asleep, or smiling at her and kissing her when she opened her big, bright blue eyes.

NSZ / GR Ekonomik Analiz Hisse fiyatlar genel ekonomik koullardan etkilendiinden dolay ekonomik analiz temel analizin ilk aamasn oluturur. Hisse senetlerine yaplan bir yatrmn krla sonulanma olaslnn, gülü ve büyüyen ekonomilerde daha yüksek olduu bilinmektedir. Dolaysyla bu aamada hisse senedi yatrm iin genel ekonomik konjonktürün uygun olup olmad belirlenmeye allr. Zira ekonomik konjonktürdeki canlanma beklentisi hisse senedi yatrm iin uygun bir ortam iken, ekonomik konjonktürdeki daralma (resesyon) beklentisi hisse senedi yatrmlarndan klmas iin uygun bir ortama iaret eder. Ekonomik konjonktürdeki canlanma veya daralma beklentisi gstergelerden hareketle ekillenir. Ancak bu gstergeleri okuyabilmek ya da a deerlendirebilmek iin, nce genel olarak ekonomi ve ekonominin dinamikleri noktasnda bilgi sahibi olmak gerekir. Basite ifade edilmeye allan genel ekonomideki gelimeler ve sorunlar yakndan takip edilerek gelecek hakknda yaplan tahminler, yatrmclar asndan büyük nem tar. Ekonomik analizde ilk olarak dünyadaki ekonomik, sosyal ve politik gelimeler deerlendirilir. Daha sonra ise bu gelimelerin ülke ekonomisine olas etkileri deerlendirilir. Daha nce de ifade edildii üzere, bu tür deerlendirmeler ekonomik gstergelerden hareketle yaplr. Dolaysyla ekonomik analizde hangi ekonomik gstergelerin kullanlabilecei ve bu gstergelerin nasl deerlendirilecei konusu en nemli aamadr. Bu gstergeler ekonomik konjonktür hakknda bir fikir verecektir. Yazar Hakknda [Tarkan zhan, 1969-] RENM DURUMU: Trakya üniversitesi Blüm: Fen Fakultesi Kimyager MESLE: Borsac, Trader, Portfoy Ynetimi Aktif alma süresi; 25 yl

Endu?stri 4.0 d?nemi ile fabrikadaki u?retim ekipmanlar? birbirleriyle konu?up anla?acak ve gelecekte insans?z fabrikalar yayg?nla?acak. ?? kazalar? azalacak ve teknolojik verimlilik sa?lanacak. Yeni endu?stri devrimi hem enerji tasarrufu sa?layacak hem de maliyetleri du??u?recek. Alman Hu?ku?metinin u?retim su?re?lerini bilgisayarla?ma y?nu?nde te?vik etme ve yu?ksek teknolojiyle donatmas? projesi olarak kabul edilen Endu?stri 4.0, ayn? zamanda d?rdu?ncu? sanayi devrimi anlam?na geliyor. Endu?stri 4.0 ile tu?m yaz?l?m ve networklerde u?ru?n geli?tirme, u?retim ve servis su?re?lerinin ileti?imi, makinalar?n ve u?ru?nlerin ger?ek zamanl? bilgi al??veri?i, otonom kontrol ve optimizasyonu mu?mku?n olacak. 1784’te ortaya ??kan ilk sanayi devriminde, su ve buhar gu?cu?nu?n kullan?m?yla u?retim yap?lmas? hakim iken, 1870’lerde elektrik enerjisinin kullan?m?, ikinci sanayi devriminin de kap?lar?n? a?t?. Dijital devrim olarak da adland?r?labilecek u??u?ncu? sanayi devrimi ise, 1969’da elektronik ve bili?im teknolojilerinin kullan?m? ile ortaya ??kt?. 2013 y?l?na geldi?imizde ise internet uygulamalar?, yatay-dikey entegrasyonlu ve ger?ek zamanl? yeni de?er zincirleri, siber-fiziksel sistemler ve ak?ll? fabrikalar hayatlar?m?zdaki varl???n? gu??lendirdi. Yazar Hakk?nda [Tarkan ?zhan, 1969-] ???REN?M DURUMU: Trakya üniversitesi B?lüm: Fen Fakultesi Kimyager MESLE??: Borsac?, Trader, Portfoy Y?netimi Aktif ?al??ma süresi; 25 y?l

"Hast thou seen that lordly castle,?That castle by the sea??Golden and red above it?The clouds float gorgeously." ??Do you remember Gratian—Gratian Conyfer, the godson of the four winds, the boy who lived at the old farmhouse up among the moors, where these strange beautiful sisters used to meet? Do you remember how full of fancies and stories Gratian's little head was, and how sometimes he put them into words to please Fergus, the lame child he loved so much? ??The story I am now going to tell you is one of these. I think it was their favourite one. I can not say that it is in the very words in which Gratian used to tell it, for it was not till long, long after those boyish days that it came to be written down. But all the same it is his story. About Author: Mary Louisa Molesworth, née Stewart (1839 – 1921) was an English writer of children's stories who wrote for children under the name of Mrs Molesworth. Her first novels, for adult readers, Lover and Husband (1869) to Cicely (1874), appeared under the pseudonym of Ennis Graham. She was born in Rotterdam, a daughter of Charles Augustus Stewart (1809–1873) who later became a rich merchant in Manchester and his wife Agnes Janet Wilson (1810–1883). Mary had three brothers and two sisters. She was educated in Great Britain and Switzerland: much of her girlhood was spent in Manchester. In 1861 she married Major R. Molesworth, nephew of Viscount Molesworth; they legally separated in 1879. Mrs Molesworth is best known as a writer of books for the young, such as Tell Me a Story (1875), Carrots (1876), The Cuckoo Clock (1877), The Tapestry Room (1879), and A Christmas Child (1880). She has been called "the Jane Austen of the nursery," while The Carved Lions (1895) "is probably her masterpiece." In the judgement of Roger Lancelyn Green: Mary Louisa Molesworth typified late Victorian writing for girls. Aimed at girls too old for fairies and princesses but too young for Austen and the Brontes, books by Molesworth had their share of amusement, but they also had a good deal of moral instruction. The girls reading Molesworth would grow up to be mothers; thus, the books emphasized Victorian notions of duty and self-sacrifice. Typical of the time, her young child characters often use a lisping style, and words may be misspelt to represent children's speech—"jography" for geography, for instance.She took an interest in supernatural fiction. In 1888, she published a collection of supernatural tales under the title Four Ghost Stories, and in 1896 a similar collection of six tales under the title Uncanny Stories. In addition to those, her volume Studies and Stories includes a ghost story entitled "Old Gervais" and her Summer Stories for Boys and Girls includes "Not exactly a ghost story." A new edition of The Cuckoo Clock was published in 1914.