Much has been explored about Shakespeare and his life, but little is known about how this small-town boy with a grammar-school education came to pen masterworks like Hamlet and King Lear. In Meet William Shakespeare, playwright J. Ajlouny creates authentic and plausible explanations that answer centuries-old questions about the man and his work. The result is an educational and fun portrait of Shakespeare, as told by The Bard himself.

It is the 400th anniversary of the deaths of two of the world’s most famous authors: William Shakespeare and Miguel de Cervantes. This comic romp charts the influences of these literary giants on the modern world and contrasts the vastly different fortunes of two contemporaries whose countries – England and Spain – went from alliance to enmity in a short space of time.

With a foreword by director Ralph Lawson and introduction by Pranav Joshipura, Associate Professor of English, Mahila College, Gandhinagar, India. A follow-up anthology of three hard-hitting plays to Singh’s successful drama anthology Durban Dialogues, Indian Voice (2013) which is now studied internationally. The plays selected, namely Into the Grey, Shooting and Swing cover topics such as social activism, the death of a friend and discrimination in sport. Described through Singh’s satirical lens, these thought-provoking plays bring us up to date with the challenges of life in post-Apartheid South Africa. They focus particularly on people of Indian origin and their relationships with other South African communities and chart the loss of ideals in the dream of the Rainbow nation. Into the Grey: A harrowing drama depicting the twenty-nine year association between two Durban activists who battle a variety of challenges as their country stumbles towards a bleak future. Shooting: A one-man play about the unchanging paradigm in Durban’s small town communities in the early years of democracy as a football prodigy’s dream is brutally shattered. Swing: A two-hander about the relationship between a mixed-race Durban tennis player and her father/coach as they confront many obstacles in a society which undervalues the girl-child.

Orestes, Apollo, and the Erinyes go before Athena and eleven other judges chosen by her from the Athenian citizenry at the Areopagus (Rock of Ares, a flat rocky hill by the Athenian agora where the homicide court of Athens later held its sessions), to decide whether Orestes's killing of his mother, Clytemnestra, makes him guilty of the crime of murder.

Today the women at the festival are going to kill me for insulting them!' This bold statement by Euripides is the absurd premise upon which the whole play depends. The women are incensed by his plays' portrayal of the female sex as mad, murderous, and sexually depraved, and they are using the festival of the Thesmophoria (an annual fertility celebration dedicated to Demeter) as an opportunity to debate a suitable choice of revenge.

Non abbiate paura! Nu v? fie team?!Cuvintele rostite de papa Ioan Paul al II-lea ?n octombrie 1978, la inaugurarea pontificatului s?u, aveau s? trezeasc? ?n sufletele polonezilor ?i ale tuturor celor oprima?i de comunism dorin?a de a fi liberi ?i curajul de a lupta pentru libertate. ?n urm?torii ani, papa a devenit cel mai puternic simbol al luptei anticomuniste. Uniunea Sovietic? ?l considera pe Ioan Paul al II-lea (?i, implicit, Biserica Catolic?) o amenin?are la adresa stabilit??ii ?n Europa de Est ?i inamicul num?rul unu al statului. Deloc surprinz?tor, KGB-ul a pus la punct o re?ea impresionant? de spioni ?i agen?i dubli ?i chiar a ?ncercat s?-l asasineze pe pap?.Paradoxal ?ns?, cu c?t erau mai persecuta?i pentru credin?a lor, cu at?t oamenii erau dispu?i s?-?i ri?te via?a pentru libertate. Dovezile lor de curaj sunt impresionante, a?a cum impresionante sunt, dar ?n sens negativ, cazurile preo?ilor care ?i-au tr?dat biserica, trec?nd de partea celui mai mare du?man al acesteia, regimul comunist.Jurnalist ?i ofi?er ?n rezerv? al serviciului de informa?ii al Armatei SUA, John Koehler prezint? cititorilor documente ?i transcrieri ale unor stenograme necunoscute p?n? acum, realiz?nd o cronic? f?r? precedent a R?zboiului Rece dus de URSS ?mpotriva Bisericii Catolice ?i contribuind, astfel, decisiv la cunoa?terea istoriei secolului XX.

Cartea lui Dan Dungaciu se individualizeaza prin originalitatea metodei sale: logistica. Sociologia este, prin excelenta, o "stiinta de spate", cum ar spune logisticienii, adica o stiinta care serveste marilor incordari colective (ofensive sau defensive) pe o durata anumita. Dan Dungaciu propune, in acest sens, cel putin trei procedee de cercetare a sociologiei la scara unei epoci si a unei arii de civilizatie, cea europeana in acest caz: a) "centrele logistice ale gandirii sociale" (care sustin retelele sociologiei); b). "Harta logistica a sociologiei" (romanesti in acest caz); c). Seria teoriilor reprezentative pentru cateva dintre temele dominante ale sociologiei interbelice. Modelul lecturii dezvaluie o fata surprinzatoare a uneia dintre cele mai spectaculoase manifestari ale sociologiei in secolul XX: sociologia romaneasca interbelica. Istoria logistica a sociologiei romanesti reconstituie astfel una dintre secventele de mare tensiune creatoare ale dramei neamului romanesc in secolul al XX-lea, ceea ce face din cartea lui Dan Dungaciu una de exceptie.

Vreau s? cred c? drumul lui Eugenio Barba este cel ?n care ?nt?lne?te copacul de care at?rn? pe creanga cea mai de sus un m?r de aur ?i f?r? s? ?i pese de cei din jurul lui, de privirile lor arogante sau sc?nteind a dispre?, se ca??r? ?n copac, ?n plin? lumin? de zi, ?i culege m?rul. M?rul norocos al destinului. Curaj, perseveren??, credin?? de nezdruncinat ?n vocea l?untrului care mereu ?i ?opte?te drumul pe care s?-l urmeze, c?ci este drumul lui.Eugenio Barba, vizionar, reformator, artist, dramaturg-regizor, maestru, scriitor, ?n dramaturgia sa, ?n cuvintele sale imortalizate ?n reflec?ii asupra sensului ?i condi?iei artei teatrului ?i a artistului, ?n cercet?rile de natur? artistic? ?i ?tiin?ific?, ?n laboratorul de teatru, sesiunile ?colii Interna?ionale de Antropologie Teatral? forjeaz? un act artistic unificator prin coprezen?e ale contrariilor, ?ntrup?ri ale simultaneit??ilor, combin?ri temporale ?i spa?iale, dintre trecut ?i viitor, dintre Est ?i Vest, declan??nd ?o revolu?ie copernician? f?r? de care ?tiin?a teatrului de la sf?r?itul secolului XX ar fi incomprehensibil?“. (Diana Cozma)

Cine-ar fi crezut c? lumea afacerilor poate fi at?t de fascinant? ?i plin? de dramatism? 350 de milioane de dolari investite ?ntr-un model de automobil plin de imperfec?iuni, f?r? s? fie g?sit m?car un responsabil pentru acest e?ec; ascensiunea spectaculoas? a unei mici companii produc?toare de h?rtie fotografic? p?n? la actualul gigant Xerox, ?nceput? de o m?n? de oameni care ?i-au riscat chiar ?i averea personal? pentru o inova?ie revolu?ionar?; b?t?lia titanic? dus? de Rezerva Federal? a Statelor Unite pentru ap?rarea lirei sterline de atacurile speculatorilor; sunt doar c?teva dintre exemplele ce arat? c?, ?n lumea afacerilor ?i a Wall Streetului, oamenii pot da dovad? fie de geniu, spirit de cooperare ?i ?n?elepciune, fie de ?nc?p???nare ?i lips? de ra?iune, indiferent de miza aflat? ?n joc. Un avertisment c? istoria se poate oric?nd repeta.

Fascinant – cea mai bun lucrare de istorie militar din ultimii ani i o analiz edificatoare a disputelor care continu s mocneasc amenintor i azi. O carte extraordinar sub toate aspectele." – The New York Times O relatare palpitant i revelatoare a uneia dintre cele mai zbuciumate i legendare perioade din istoria secolului al XX-lea – Revolta Arab i marele joc" secret de a controla Orientul Mijlociu. CARTE INCLUS PE LISTA CELOR MAI BUNE TITLURI ALE ANULUI DE New York Times Christian Science Monitor NPR Seattle Times St. Louis Dispatch Chicago Tribune American Library Association Bazat pe cercetri extinse i intense, munc asidu n arhive, Lawrence n Arabia aduce o nou perspectiv asupra modului n care s-a configurat lumea Orientului Mijlociu. Cu o aciune de proporii epice, portretizri expresive, accente critice n condamnarea distrugerilor provocate de comploturile coloniale europene, volumul surprinde strlucit felul n care nesbuina trecutului declaneaz suferina prezentului. Printre numeroasele istorii individuale din Primul Rzboi Mondial care vor fi povestite i repovestite n cadrul centenarelor commemorate ntre 2014 i 2018, cea a lui T.E. Lawrence iese n eviden… Cartea lui Anderson nu putea fi mai oportun. Acum, cnd atenia ntregii lumi se concentreaz asupra Siriei i Egiptului, este uluitor s priveti n urm cu o sut de ani i s vezi un tablou asemntor…. Apelnd la o distribuie bogat, Anderson reuete s exploreze haosul din Orientul Mijlociu de la nceputul secolului al XX-lea dintr-o varietate de perspective distincte i revelatoare totodat. O mrturie captivant, de o mare complexitate i profunzime. – The New York Times Book Review Vast, hipnotic i – s ndrznim s o spunem – cinematografic n detaliu, Lawrence n Arabia ilustreaz modul n care biografia i istoria se poteneaz reciproc. – The Wall Street Journal Absorbii de mcelul ce avea loc n traneele Europei n Primul Rzboi Mondial, combatanii occidentali acordau prea puin importan teatrului de lupt din Orientul Mijlociu. Ca urmare, conflictul de aici a fost influenat surprinztor de mult de o mn de aventurieri i ofieri de rang mrunt aflai departe de marile coridoare ale puterii: Curt Prüfer – universitar tern, ataat pe lng Ambasada German din Cairo, Aaron Aaronsohn – renumit agronom provenit din Romnia i sionist nflcrat. William Yale – descendent scptat al unei familii aristocratice americane. n centrul acestui cerc se afla Lawrence – la nceputul lui 1914, doar un arheolog care lucre la spturi prin deerturile Siriei. n 1917 ajunsese deja cea mai romantic figur din Primul Rzboi Mondial, luptndu-se att cu inamicii Marii Britanii, ct i cu propriul guvern pentru a-i transforma n realitate viziunea sa asupra destinului poporului arab. Drumurile ncruciate ale acestor patru personaje – intrigile pe care le-au pus la cale, btliile pe care le-au purtat, trdrile pe care le-au suferit sau le-au uneltit ei nii – oglindesc grandoarea, complexitatea i tragedia rzboiului din deert.

El arte de la guerra es un libro sobre tácticas y estrategias militares, inspirado por Sun Tzu, un famoso autor militar.

Volumul Dic?iunea ideilor, apar?in?nd profesorului Mircea Martin de la Facultateade Litere a Universit??ii Bucure?ti, este o contribu?ie valoroas? ?i original? la analiza unui raport extrem de important ?n teoriile socio-umane ale cunoa?terii, anume raportul dintre natural, artificial ?i autentic, aplicat asupra discursului metaliterar. Cartea se constituie ca o ?nsumare de analize a acestui raport ?n opera unor teoreticieni ai fenomenului literar rom?ni ?i str?ini: Tudor Vianu, G. C?linescu, B. Fondane, Matei C?linescu, Marcel Raymond, Roland Barthes, Carlos Bouso?o, Jaap Linnvelt. Departe de a fi o simpl? ?nsumare de analize aplicate, cartea este de fapt o critic? aconceptelor folosite deopotriv? de cercetarea antropologic?, cea estetic? ?i cea pur literar? ?i o contribu?ie esen?ial? la un proces de inserare ?nmodernitate a culturii rom?ne. Contribu?iile teoreticienilor rom?ni sunt v?zute ?n raportul lor de originalitate-sincronicitate cu cele ale cercet?torilor str?ini, ?nscriindu-se ?ntr-un proces de organicitate care implic? categorii culturale largi.

Demersul Antoanetei Olteanu, reputat? traduc?toare de limba rus? ?iexpert? ?n istoria cultural? a Rusiei, se distinge at?t prin calitatea informa?iilor, adesea inedite, c?t ?i prin compozi?ia complex?, care ?mbin? viziunea sintetic? cu o perspectiv? transcultural? exersat?. Cartea se recomand? de la sine at?t cititorului profesionist, care g?se?te aici o serie de date altfel greu accesibile, c?t ?i celui interesat de istoria ?i cultura Europei ?n ansamblu. Dup? cum anun?? ?i subtitlul, lucrarea reconstituie o istorie cultural? a secolului al XIX-lea, realiz?nd, ?n fapt, o fresc? a uneia dintre cele mai captivante perioade din istoria Rusiei, cea imperial?. Datele prezentate acoper? practic toate Aspectele vie?ii politice, sociale, economice ?i culturale ale acestui interval de timp, marcat at?t de aura ?arilor, c?t ?i de nenum?ratele revolte populare. Tabloul evenimentelor majore este ?ntregit cu minu?ioase inventare de titluri nobiliare, cu date economice consemnate cu acribie, cu o expunere vie a panoramei cutumelor sociale, familiale ?i religioase, merg?nd de la modalit??ile de confec?ionare a juc?riilor sau a bijuteriilor p?n? la istorii ale ceaiului sau vodcii. Atmosfera epocii cap?t? un contur des?v?r?it prin citarea unor fragmente din lucr?ri ?tiin?ifice de referin??, din jurnalele de c?l?torie ?i din publicistica vremii, dar ?i din operele marilor scriitori ai vremii, ca Dostoievski, Gogol ?i Tolstoi. Se contureaz?, astfel, o imagine neconven?ional? a Rusiei, o na?iune confruntat? permanent cu tensiunea unei alegeri fundamentale, care pune ?n opozi?ie modelul str?in ?i inegalabila for?? intern?. Autoarei ?i revine meritul de a fi surprins aspectele esen?iale ale acestei tensiuni, cu ample ecouri ?n perioadamodern? ?i cu evidente efecte asupra mentalit??ii contemporane.

Lucrarea inedit? a lui Nathan Belofsky se concentreaz? asupra ideilor ?i practicilor medicale acceptate de-a lungul veacurilor, pe scar? larg?, ale doctorilor reali, nu ale vracilor ?i aproape to?i doctorii men?iona?i erau figuri medicale importante ale acelor vremuri. Autorul prezint? c?teva dintre cele mai r?sp?ndite practici ?ocante sau ?ndoielnice din fiecare epoc?, ?ncep?nd cu Antichitatea ?i continu?nd cu Evul Mediu, Rena?terea, perioada modern? ?i secolul al XX-lea. Cartea se afl? sub semnul insolitului ?i readuce la via?a, ?ntr-o manier? narativ? ?i deseori umoristic?, momente mai pu?in cunoscute din istoria medicinei. ,,Cartea este o comoar? de fapte uluitoare.“Los Angeles Examiner

O analiz? metodic? ?i patima?? a cumplitei dictaturi ro?ii de care a avut parte Rom?nia. Atitudinea elitelor fa?? de tiran ?i fa?? de clica sa. ?n ce masur? suntem vinova?i? La?itatea este oare una dintre caracteristicile definitorii ale c?rturarului rom?n? La aceste ?i multe alte ?ntreb?ri r?spunde profesorul de filosofie, Ion Iano?i – un veritabil model european. Cartea e destinat? studen?ilor, elevilor, profesorilor, precum ?i publicului larg de cititori.

Marele romancier face o incursiune ?n trecutul nu foarte ?ndep?rtat al Rom?niei, trat?nd anii dictaturii ro?ii f?r? p?rtinire, ?ncerc?nd o radiografie crud?, impar?ial? ?i – lucru extrem de rar ?n Balcani – radical? a unei jum?t??i de secol de istorie.Cartea e destinat? studen?ilor, elevilor, profesorilor, precum ?i publicului larg de cititori.

Cred ?n sensibilitatea publicului fa?? de un teatru al ideilor, dar ?i fa?? de un teatru de ac?iune fidel formelor clasice. Cu riscul de a fi considerat un manierist, accept aceast? etichet?, dac? ?mi aleg drept modele nume ca Montherlant, Camus, Vallejo sau Camil Petrescu. Am ?ncercat s? tratez una dintre marile teme ale dramaturgiei universale, care ?ncepe cu vechii greci ?i se ?mpline?te ?n teatrul clasic francez: conflictul dintre datorie ?i pasiune. Drama apare atunci c?nd cele dou? imperative devin divergen?e ?i ea se poate reg?si ?i azi de la marii lideri politici la oamenii de r?nd. Dar pentru a o ilustra am ales varianta teatrului istoric, deoarece (pentru a-l cita pe Henri Rochefort ) ?viitorul, ?n momentul de fa??, pare at?t de sumbru, ?nc?t am sim?it s? m? hr?nesc o vreme cu trecutul". Drama personajelor mele, fie c? este vorba despre Ugo, fie c? este vorba despre printul Rudolf, este e?ecul ?nregistrat ?n ?ncercarea de a le g?si un liant, de a le ?mp?ca. Am v?zut ?n Rudolf de Habsburg un adev?rat profet al lumii moderne… care a prev?zut toate catastrofele secolului al XX-lea ?i a ?ncercat s? orienteze politica austriaca ?ntr-o alta direc?ie. Dar via?a sa privat?, departe de a fi un model, a dejucat acest plan. El dispare pentru c? nu-?i mai g?se?te locul ?n lumea lui, ?n timp ce Ugo d’Este ??i accept? sf?r?itul din acela?i motiv. (Corneliu ?enchea)

Toate popoarele sunt preocupate de identitatea lor, dar la rom?ni aceast? chestiune a ?mbr?cat forme speciale. Rom?nii, locuitori p?n? ?n epoca modern? ?n dou? principate autonome supuse Por?ii Otomane ?i r?vnite de mul?i al?i vecini, dar tr?itori ?i ?n vaste provincii ocupate de unguri, de austrieci, de ru?i ?i de turci, pierdu?i ?n mijlocul at?tor str?ini rapace, s-au ?ntrebat, parc? mai mult dec?t al?ii, de unde vin ?i cine sunt ei. P?n? la urm? ?ns?, toate popoarele mici, lovite de soart? ?i l?sate la cheremul celor mari, au asemenea preocup?ri, transformate uneori ?n adev?rate obsesii. (Ioan-Aurel Pop)

Imaginea Romaniei prin turism, targuri si expozitii universale, in perioada interbelica, este titlul unei noi carti extrem de interesante, adresata atat specialistilor cat si publicului larg. Lucrarea elaborata de dr. Claudiu-Alexandru Vitanos reprezinta bilantul unor eforturi sistematice ale autorului de cercetare a modului in care a fost elaborata politica nationala privind dezvoltarea turismului si, totodata, politica de promovare a Romaniei prin intermediul targurilor si expozitiilor universale de-a lungul deceniilor interbelice.

C eti un artist dramatic care se zbate s supravieuiasc sau c eti un om care nu se identific cu sexul cu care a fost nzestrat i ncearc disperat s remedieze aceast problem, c eti un geniu ajuns n zdrene, care cerete ansa de a-i spune povestea, c eti un ndrgostit iremediabil, care ncaseaz doar indiferen, c eti un nimeni urmrit venic de autoriti, de probleme i eecuri, c eti captiv n lumea ta, singurul loc n care nu eti perceput ca fiind nebun tocmai fiindc sfideaz noiunea unanim acceptat de normalitate, c eti un scriitor care i aterne realitatea bidimensional, pe foaie, n replici, n didascalii, n uniti de msur a emoiei – numite cuvinte –, i ridic n alii realiti tridimensionale, c eti o ntmplare care citete aceste rnduri, tii foarte bine c orice fapt consumat d singur startul la o continuare i c exist mereu o a doua ans, la fel cum Moartea tie cnd trebuie s lase ceva s continue, cnd s-i spun stop sau cnd s nchid ochii, fiindc intervenia ar descalifica-o. Totul poart eticheta cu va urma i depinde doar de noi s lsm eticheta acolo i s urmm indicaia.Teatrul prelungete viaa fiindc este o prelungire a vieii. Nu e att parte a ei, ct o extensie, ca o pereche de aripi cu care plonjm ntr-un bar supraaglomerat, ntr-un dormitor n care ncap fix dou persoane, ntr-un vis policrom cu iz de psihotrope, sau ntr-o scen care ne va marca fiindc urmeaz s se petreac n acel interval de timp pe care niciodat nu suntem n stare s-l dibuim, dar tim atunci cnd se ntmpl c nu putea fi altcndva.Trei piese care ne zguduie, ne las simurile bulversate, creierii bruscai, inima n aritmie, dar sufletul cumva ridicat. Trei piese de prelungit viaa, chiar i a celor care cred c aceasta urmeaz abia dup ce vor muri. Moartea strig: Bis!“ cnd se vede aplaudnd de una singur, fiindc nu are de ales dect s lase spectacolul s continue n momentul n care tocmai se dezintegreaz.ndrznete i citete!“ – Andrei Vornicu

Maszumé hétk?znapi kamaszlány a 60-as évek Iránjában. Iskolába menet meglát egy fiatalembert, akivel egymásba szeretnek. Maszumé bátyjai megtalálják ártatlan levelezésüket, húgukat megverik, majd máshoz kényszerítik feleségül. A lánynak fel kell adnia álmait, és el kell indulnia egy g?r?ngy?s úton, melyet a sors rendelt neki. Az ?tven évet fel?lel? regény a hazáját jól ismer? szerz? szemével k?veti végig Irán viharos t?rténelmét: a 60-as évek a sah elnyomó uralma alatt, majd az iszlám forradalom, mely visszahozta Iránba a k?zépkort, az iraki–iráni háború. A regényt, mely az utóbbi évtized legnagyobb bestsellere lett Iránban, kétszer is betiltották, azonban nem politikai tartalma miatt, hanem mert egy olyan független és er?s n? sorsát állítja példaképül, aki a sorscsapások és nehézségek ellenére sosem adja fel a reményt, s bár csendesen, mégis határozottan tiltakozik társadalmának elnyomó hagyományai ellen. Parinoush Saniee szociológus és pszichológus, t?bb regény szerz?je. A sors k?nyve els? regénye, melyet t?bb nyelvre fordítottak le, Olaszországban elnyerte a Boccaccio-díjat, Németországban bestseller lett. Az iráni írón? 1949-ben született, férjnél van, két fia külf?ld?n él.