Dup D. Cantemir, a doua mare personalitate a literaturii romne este fr ndoial I. Eliade Rdulescu, scriitor cu suflet ardent, creator pretutindeni, desfurat deopotriv n via i n art, nzestrat cu mari nsuiri i cu tot att de mari cusururi. […] Eliade e un mistic la modul dantesc, cu uriae viziuni profetice. Anatolida sau Omul i forele ar fi fost adevrata biblic, poemul n 20 de cnturi al omului, de la creaie pn la victoria asupra Forei, amestec de soteriologie i program social, soluiunea n veac a problemei sociale fiind totdeodat cheia mntuirii spiritului, a cetii eterne.“ – George Clinescu, Istoria literaturii romne de la origini pn n prezent

Mi s-a cerut o biografie, dar dac? citi?i cartea ve?i avea parte de una. Mai bine v? spun pe scurt povestea c?r?ii, care n-a fost carte de la început. Au fost zilele ?i nop?ile mele, a?a cum le-am tr?it eu ?i-ai mei. Printre sârme ?i portocali. A fost o perioad? în care a? fi vrut s? uit unele întâmpl?ri, apoi am în?eles c? nu le voi putea ?terge din amintire ?i c? de fapt nici nu vreau. Le-am povestit, la început cu îndoiala c? cineva ar în?elege impactul pe care le-au avut pentru noi, apoi cu mirarea c? pe cineva intereseaz? aceast? poveste. M-au uimit reac?iile, am început s? scormonesc în memorie ?i m-am trezit scriind ceva despre care n-am crezut c? va fi o carte. Va fi, totu?i, va avea coper?i frumoase ?i câteva file din care, dac? le ve?i citi, ve?i ?ti c? sârmele aveau ghimpi, iar portocalii erau plini de culoare ?i parfum. În carte apare familia mea ?i vreau s? le mul?umesc pentru îng?duin?a de-a folosi amintirile lor în cuprinsul acestor pagini.

Ultimul volum al trilogiei Ultima vr?jitoare din Transilvania. Revenit? ?n Bucure?ti dup? povestea dramatic? tr?it? ?n satul V., Alexandra observ? treptat c? acele lucruri pe care le credea r?mase ?n trecut o urm?resc. Via?a ei este pe cale s? se schimbe din temelii. Tot ce crezuse a fi doar legend? pare acum mai real ca niciodat?. Singura care poate l?muri misterul este Aneke, care nu ?nt?rzie s? reapar? ?n via?a Alexandrei, iar secretul tulbur?tor pe care-l va afla adolescenta va fi punctul culminant al ?ntregii ei aventuri ?n lumea fascinantei contese. O poveste complicat? ?i captivant? despre nemurire, iubire, prietenie, iertare, alegeri, sacrificii, ?n care personajele dezv?luie tr?s?turi total nea?teptate. Finalul trilogiei ?Ultima vr?jitoare din Transilvania“ te va ?ine cu sufletul la gur? p?n? la ultima pagin?. Dou? lumi distincte se ?ntrep?trund: lumea ado- lescen?ilor de azi, cu Facebook, concerte rock, tatuaje ?i pierce-uri, ?i lumea contesei disp?rute, cu intrigi de curte ?i pove?ti uitate. Un mistery romance ?n tonuri ?ntunecate despre incest, supersti?ii, tr?d?ri, secrete, legende transmise peste veacuri.

Exist? ?n activitatea publicistic? a lui Eminescu trei perioade distincte ?n cadrul c?rora putem fixa ?i c?teva momente mai semnificative pentru o problem? sau alta. Criteriul de baz? pe care ne ?ntemeiem ?n periodizarea noastr? ?l constituie schimb?rile intervenite ?n statutul personal al poetului ?n cursul activit??ii sale scriitorice?ti, schimb?ri care hot?r?sc ?n fond orientarea ?i caracterul ei. Publicistica eminescian? din prima perioad? se circumscrie ?ntre ianuarie 1870, c?nd public? primul articol, O scriere critic? ?n Albina din Pesta ?i mai 1876, c?nd intr? ?n redac?ia Curierului de Ia?i, foaia ie?ean?. Vom distinge aici o publicistic? a epocii studiilor universitare la Viena, c?nd Eminescu colaboreaz? la publica?iile rom?nilor din Imperiul austro-ungar ?i se situeaz? pe pozi?iile acestora ?n ap?rarea institu?iilor culturale, critic? dualismul ?i se afirm? ca un exponent al "tinerilor" ?n lupta pentru ?nf?ptuirea idealului de unitate na?ional? a poporului rom?n. Eminescu se manifest? ?n direc?ii multiple, de la articolul pe teme culturale la editorialul de orientare politic? ?i lansarea de apeluri c?tre public pentru solidaritatea na?ional?. Pozi?ia sa este a t?n?rului intelectual rom?n, ?nsufle?it de lupta poporului s?u ?i acest av?nt tineresc se reflect? ?i ?n publicistica sa. Acestei prime perioade se impune s?-i al?tur?m ?i un al doilea moment care coincide cu activitatea de bibliotecar la Biblioteca Central? din Ia?i. Activitatea publicistic? de acum este redus? ca extindere ?i are, ?n chip evident, caracter c?rtur?resc. Eminescu ?ine, tot acum, ?i conferin?a Influen?a austriac? asupra rom?nilor din Principate, ?n care sintetizeaz? ideile din articolele anterioare ?i din ?nsemn?rile din manuscrise ?i schi?eaz? un program pentru viitoarea sa activitate publicistic?. Perioada a doua a gazet?riei lui Eminescu o ?nscriem ?ntre 19 mai 1876, c?nd avem date sigure c? poetul intr? ca redactor la Curierul de Ia?i, ?i ultima s?pt?m?n? din octombrie 1877, c?nd p?r?se?te redac?ia foii ie?ene. Se produce acum o schimbare fundamental? ?n statutul personal al poetului, ?n sensul c? devine ziarist profesionist. Foaia ie?ean? era, pe de alt? parte, o publica?ie oficial?, cu o apari?ie de trei ori pe s?pt?m?n? ?i care rezerv? p?r?ii neoficiale, din cele patru pagini, una singur?. Concep?ia lui Eminescu despre menirea ziarelor este cea a ?nainta?ilor s?i Asachi, Kog?lniceanu, Alecsandri, Negruzzi, care f?ceau din publica?iile lor organe de pres? cu caracter enciclopedic. Pe acest drum merge ?i Eminescu ?i ?n acea singur? pagin? o unei foi oficiale face cronic? de politic? extern?, cronic? de politic? intern?, cronic? cultural?, cronic? dramatic? ?i artistic?. Nic?ieri ?n gazet?ria lui Eminescu nu se vede mai bine ca la Curierul de Ia?i ce poate realiza geniul cu mijloace materiale reduse ?i ?ntr-un spa?iu tipografic restr?ns. Activitatea publicistic? a poetului surprinde prin diversitatea problemelor abordate, prin seriozitatea ?i buna informare ?i prin modul de-a polemiza ?n chestiunile controversate. Aici, la Curierul de Ia?i – ?i nu la Timpul – ?l g?sim pe Eminescu cronicarul de politic? extern?, cronicarul cultural ?i cronicarul dramatic. Perioada a treia a gazet?riei lui Eminescu este cuprins? ?ntre octombrie 1877, data intr?rii ?n redac?ia Timpului, cotidianul bucure?tean, ?i iunie 1883, pr?bu?irea sa intelectual?. Aparent nu se schimb? nimic ?n statutul personal al poetului, de vreme ce trece ca ziarist profesionist de la foaia ie?ean? la cotidianul bucure?tean. ?i totu?i situa?ia nu se prezint? a?a. Poetul intr? ?n redac?ia Timpului, ca simplu redactor, cum era ?i I. Slavici, la chemarea c?ruia p?r?se?te foaia ie?ean?, trece apoi ?n fruntea ziarului, ca redactor-?ef, ca s? ocupe, ?n final, postul de prim-redactor. Eminescu ??i asum? sarcina, la intrarea ?n redac?ia Timpului, s? fac? cronica de politic? intern? ?i se ocup? cu intermiten?e de evenimentele interna?ionale ?i de mi?carea cultural?. Publicistica sa cunoa?te, sub aspectul diversit??ii, o ?ngustare evident? ?n raport cu cea de la foaia ie?ean?. Dar dac? la cotidianul bucure?tean nu ne ?nt?mpin? peisajul caleidoscopic din foaia ie?ean?, se impune aten?iei ?nc? din primele articole amplificarea discursului critic ?i verva polemic?. Publicistica eminescian? cunoa?te desf??urarea cea mai larg? ?ntre februarie 1880 ?i decembrie 1881. Acum Eminescu este redactor-?ef al cotidianului bucure?tean ?i ?l transform? ?n organ de pres? al orient?rii sale politice. Poetul sus?ine, ?n zeci de articole, primatul muncii ?n promovarea ?n ierarhia social?, ia ap?rarea "claselor pozitive" ?i critic? ?n termeni necru??tori "p?tura superpus?" ?i demagogia din via?a politic?. Eminescu p?r?se?te conducerea Timpului ?n ianuarie 1882, ca urmare a apropierii "sincerilor conservatori" de "sincerii liberali" ?i a form?rii "opozi?iei coalizate". Poetul trece r?spunderea conducerii ziarului lui Grigore G. P?ucescu, membru marcant al "opozi?iei coalizate" ?i r?m?ne prim-redac

Cu totul nea?teptat, Susan Morrow prime?te manuscrisul unui roman scris de Edward, so?ul de care a divor?at ?n urm? cu dou?zeci ?i cinci de ani. Pe m?sur? ce cite?te, Susan ?i, odat? cu ea, cititorul ?nsu?i p?trund din ce ?n ce mai ad?nc ?n via?a personajului principal al romanului din roman, profesorul de matematic? Tony Hastings, care c?l?tore?te ?mpreun? cu so?ia ?i fiica lui spre casa lor de vacan??. ?n vreme ce via?a obi?nuit?, civilizat?, a familiei Hastings cade prada violen?ei ?i crimei, o sumedenie de amintiri tulbur?toare o arunc? pe Susan ?napoi ?n trecut, provoc?nd-o s? se confrunte cu tenebrele propriei vie?i ?i cu teama care ?i amenin?? viitorul. Un thriller cutremur?tor se ?mbin? astfel cu o poveste despre team? ?i regret, despre r?zbunare ?i ?mb?tr?nire, despre c?s?torie ?i creativitate.Cu un talent literar unic, Austin Wright ilustreaz? fascinant? experien?? a lecturii, prin rela?iile pe care le creeaz? at?t ?ntre cititor ?i oper?, c?t ?i ?ntre autor ?i cititor, ?ntr-o scriere surprinz?toare ?i pasionant?.

Alexandra, o adolescent? rebel?, este trimis? de p?rin?i s? ??i petreac? vacan?a de var? ?ntr-un sat din Transilvania, pentru a fi ?ndep?rtat? de o iubire considerat? imoral?. Odat? ajuns? ?n V., ea este atras? de pove?tile localnicilor legate de o crim? s?v?r?it? ?n urm? cu mai mult de un veac: contesa Aneke fusese acuzat? de incest ?i vr?jitorie ?i ucis? ?n p?dure. Alexandra porne?te pe urmele contesei, hot?r?t? s? afle ce s-a ?nt?mplat cu adev?rat. Castelul ascunde mistere la fiecare col?… Pe m?sur? ce fapte ?i personaje stranii ies la iveal?, Alexandra ??i d? seama c? are ?n comun cu frumoasa vr?jitoare mai mult dec?t ?i-ar fi imaginat, inclusiv iubirea ei secret? ?i interzis?. Va reu?i Alexandra s? salveze aceast? iubire ?i ?n final propria via??, sau va avea soarta tragic? a Anekei? Dou? lumi distincte se ?ntrep?trund: lumea adolescen?ilor de azi, cu Facebook, concerte rock, tatuaje ?i pierce-uri, ?i lumea contesei disp?rute, cu intrigi de curte ?i pove?ti uitate. Un mistery romance ?n tonuri ?ntunecate despre incest, supersti?ii, tr?d?ri, secrete, legende transmise peste veacuri

Nora ar trebui s? ?tie c? via?a ei este departe de a fi perfect?. De?i cu ajutorul lui Patch, iubitul ?i ?ngerul ei p?zitor, a sc?pat cu via?? dintr-o serie de incidente cu totul neobi?nuite, primejdia e departe de a fi trecut. Rela?ia cu Patch nu este ?n cel mai bun moment al ei, iar Marcie Millar pare mai hot?r?t? ca oric?nd s?-i fac? Norei via?a un co?mar. De parc? nu ar fi de-ajuns, un nou du?man ?ncearc? s? o distrug?, iar moartea tat?lui ei r?m?ne ?n continuare un mister. Cum Patch nu numai c? nu ?i r?spunde la ?ntreb?ri, dar pare chiar s?-i stea ?n cale, Nora se vede nevoit? s? afle r?spunsuri de una singur?. Nu se anun?? o var? prea tihnit?, nu-i a?a?Continuarea bestsellerului ?ngerul nop?ii de Becca Fitzpatrick.Roman publicat ?n 35 de ??ri

O misiune himeric?, un echipaj condus de un nes?buit, un pasager clandestin cu o mare problem? ?i o mare speran??. ?i ?n jur o lume de ghea?? a c?rei splendoare nu e egalat? dec?t de cruzimea cu care respinge via?a uman?. La 1850, vasul Impetus porne?te spre nord vest, din Groenlanda, ?n c?utarea expedi?iei pierdute a lui Franklin. Cu ?nt?rziere – sezonul propice navig?rii se apropie de final. ?nainteaz?, totu?i, cu ?nver?unare, ?n ciuda tuturor semnelor potrivnice. P?n? c?nd vasul r?m?ne captiv ?n imensul pustiu arctic, f?r? nici o posibilitate de mi?care, nici ?nainte, nici ?napoi. Femeia ?ns?rcinat? care se ascunsese la bord va na?te aici, iar copilul va deveni noul centru de greutate al vasului prins ?n ghea??. Ie?irea la suprafa??, cea de a doua carte a t?n?rului scriitor irlandez Cormac James, este romanul unei expedi?ii la cap?tul lumii, dar ?i al unei aventuri domestice: paternitatea. O carte f?r? nici un cuv?nt ?n plus.

Dup? Aurul spartanilor ?i Imperiul pierdut, so?ii Sam ?i Remi Fargo se ?ntorc ?ntr-o nou? aventur? extraordinar?.Mae?tri ai v?n?torilor de comori, Sam ?i Remi Fargo nu sunt deloc obi?nui?i cu v?n?toarea de oameni. Dar un baron texan al petrolului apeleaz? la ei cu o rug?minte personal?: un detectiv particular angajat s?-i g?seasc? tat?l disp?rut s-a pierdut f?r? urm? ?i el. Dat fiind c? detectivul le este prieten, ar fi dispu?i Sam ?i Remi s?-i caute pe am?ndoi? ?n ciuda suspiciunilor, cei doi accept? noua provocare, iar ceea ce vor descoperi va fi mai mult dec?t ?i-ar fi putut imagina. ?n c?l?toria care ?i poart? prin Tibet, Nepal, Bulgaria, India ?i China, Sam ?i Remi Fargo se trezesc implica?i ?n traficul cu fosile de pe pia?a neagr?, descoper? un cuf?r vechi de secole, un regat tibetan disp?rut, un dirijabil inventat cu secole ?naintea vremii sale… ?i un schelet care ar putea transforma complet ?ntreaga istorie a evolu?iei umane.Plin de imagina?ie ?i cu un suspans care-?i taie r?suflarea, Regatul dovede?te ?nc? o dat? de ce Clive Cussler este considerat ?unul dintre cei mai buni autori contemporani de thriller“. – New York PostRomanele lui Cussler sunt publicate ?n peste 40 de limbi, ?n mai bine de o sut? de ??ri ale lumii.

N?scut ?ntr-o clopotni??, ?ntr-un sat din Alpii Elve?ieni, Moses, fiul unei s?rmane surdo-mute este ?nzestrat cu un auz remarcabil ?i cu o voce la fel de limpede precum sunetul uria?elor clopote sub care a v?zut lumina zilei. Sunetele ?i vor fi harta cea mai de ?ncredere pe parcursul vie?ii sale marcate de muzic?, la ?nceput ?n corul unei m?n?stiri ?i, ?n cele din urm?, pe scenele celor mai de seama teatre din Viena ?i din Vene?ia. Binecuv?ntare, dar ?i blestem, vocea sa angelic? este vocea unui musico, castrat ?mpotriva propriei voin?e, pentru a-i p?stra puritatea ?i limpezimea. Moses ??i va tr?i iubirea pentru o t?n?r? nobil? din Sankt Gallen cu intensitate fidel? ?i tragism, p?n? la cap?t, asemenea lui Orfeu, ?n opera cu care ??i face nea?teptat debutul pe scena, la premiera dirijat? de celebrul Gluck.Adev?ruri sf??ietoare, frumuse?e, arta, ur?, conspira?ii, z?mbete printre lacrimi ?i mai ales sunete care s? exprime emo?ii ?ntr-un limbaj universal… romanul lui Harvell ?nf??i?eaz? o poveste str?lucitoare ?i grav?, c? b?taia ?n amurg a marelui Pummerin, din Catedrala Sf?ntul ?tefan.Roman publicat ?n 12 ??ri.

Prin?i ?ntr?o capcan?, un pu? ?n mijlocul p?durii, doi copii, fratele cel Mare ?i fratele cel Mic, ?ncearc? s? supravie?uiasc? ?i s? g?seasc? o cale de salvare. Timp de s?pt?m?ni ?ntregi, asupra lor se abat suferin?e greu de imaginat: foame, sete, frig, spaim?, o lent? degradare a s?n?t??ii fizice ?i a celei mintale. Limbajul urmeaz? traiectoria acestei degrad?ri, pornind de la concizia rece a ?ocului ini?ial ?i ajung?nd la completa destr?mare a sensului caracteristic? delirului, la poezie desc?tu?at?, la strig?t pur ?n numele tuturor celor prin?i ?n capcan?. Eliberarea din capcan? este prilejul unei izbucniri de violen?? care aduce ?i lumin? asupra situa?iei ini?iale, r?mas? neexplicat? pe tot parcursul calvarului ?ndurat de cei doi copii, dar ?i o bre?? spre realitatea lumii ?n care tr?im. ?– C?nd ie?im afar?, facem o petrecere. – O petrecere? – Da. – Din?aia cu baloane, cu lumini ?i cu pr?jituri? – Nu, din?aia cu pietre, cu tor?e ?i cu e?afoade.“

Tanara Oriana moare intr-un accident, chiar in ziua nuntii ei. Pentru oricine, acesta ar parea sfarsitul. Nu si pentru ea. Se intoarce ca recuperator de suflete, insa nu la vechea viata si familie, pentru care trebuie sa ramana moarta, ci la una cu totul noua. Rasfatul si confortul, considerate garantate mai inainte, se duc acum pe Apa Sambetei. Va trebui sa lupte pentru a-i salva pe ceilalti, dar si pe sine. Apar noi prieteni, noi dusmani si… prima iubire? Exista viata dupa moarte? Unii vor spune ca da, altii ca nu. Dar exista un raspuns la care cu siguranta nu v-ati gandit. Exista recuperatorii de suflete. Smulsi din existentele lor, sunt aruncati in altele, neintrebati de nimeni, fara sa li se ceara acceptul. Trebuie doar sa se supuna legilor celor de Dincolo. Iar unii aleg razvratirea…

De milenii, Veghetorii ii apara pe oameni de strigoi si de creaturile lumii de dincolo. Ana ignora regulile ce le obliga pe Veghetoare sa-si aleaga tineri la fel ca ele si intra intr-o relatie cu un barbat fermecator, dar cu un trecut intunecat. Iubitul ei ascunde insa un secret care o va pune fata in fata cu cele mai negre cosmaruri ale ei. Acesta este in realitate fiul conducatorului, un Veghetor care a fost izgonit din familie dupa ce s-a aflat ca s-a dedat unor practici interzise. Dar asta nu e cea mai mare problema a Anei...

Sorina este o adolescent atipica. Uneori uita. Uneori isi pierde cunostinta. Uneori se sufoca. Desi se implica in problemele infantile ale prietenilor ei si are o viata normala, Sorina traieste din intrebari si dorinta de a capata raspunsuri. Nu isi descifreaza identitatea, iar acest lucru o macina, iar halucinatiile care ii produc un rau atat phisic, cat si fizic, nu ii dau pace. Adrian este caracterizat de o veselie incredibila. Inconjurat de secrete si incertitudini, acesta face tot posibilul sa ii redea bucuria. Dar afectiunea lui ii da de banuit Sorinei si aceasta se trezeste intreband de ce un baiat pe care abia l-a cunoscut se comporta de parca ar cunoaste-o de o viata? Ii spune ca o sa ramana mereu langa ea. I-a mai promis cineva acest lucru. Dar cine?

Romanul 2666 este scris ?n ultimii trei ani ai lui Bola?o, ?ntr?o curs? contra cronometru cu moartea. Alc?tuit din cinci p?r?i pe care autorul, ?ntr?o ?ncercare de a asigura viitorul financiar al copiilor s?i, le inten?iona publicate drept cinci romane separate, 2666 a ap?rut totu?i drept o singur? carte, valoarea literar? a ansamblului fiind mult prea mare pentru a fi divizat din ra?iuni comerciale. Toate cele cinci p?r?i contribuie la configurarea unui spa?iu ?n care crima ?i literatura sunt dou? fe?e ale aceluia?i mister. Ora?ul Santa Teresa din de?ertul Sonora, la grani?a Mexicului cu SUA, este scena unor crime ?n serie ?mpotriva femeilor, dar ?i destina?ia final? a celui mai important scriitor german al secolului trecut, Benno von Archimboldi (personaj fictiv). ?n Chile a c??tigat Premiul Altazor ?n 2005. ?n SUA a c??tigat National Book Critics Circle Award ?n 2009 (premiu acordat postum). ?Trebuie s? ascul?i ce spun femeile. [...] Nimeni nu d? aten?ie acestor asasinate, dar ?n ele se ascunde secretul lumii.“ ?La 40 de ani dup? ce García Márquez a zguduit literatura din temelii cu Un veac de singur?tate, Bola?o o face din nou. 2666 este, pur ?i simplu, epocal. F?r? ?ndoial?, prima carte mare a secolului XXI.“ The Complete Review ?Nu un roman, ci un breviar al timpurilor prezente, un imens manual de doliu ?i de melancolie. Un De profundis baroc ?i enigmatic, crima pasional? a unui om care a murit de ?i pentru literatur? ?i care las? supravie?uitorilor aceast? carte, a?a cum o armat? ?nvins? p?rjole?te p?m?ntul ?n urma ei.“ Olivier Mony, Le Figaro ?Data viitoare c?nd mai auzi?i pe cineva vorbind de “moartea romanului“, da?i?i ?n cap cu 2666. ?i apoi pune?i?l s??l citeasc?. Cinci c?r?i ?ntr?una singur?, des?v?r?it ?ntre?esute nu doar prin idei recurente ?i personaje, ci ?i printr?un umor toren?ial, o profund? umanitate ?i o verv? dezl?n?uit?, capodopera postum? a acestui magician [...] trebuie s? se afle ?n orice bibliotec? demn? de acest nume.“ Boyd Tonkin, The Independent

Muzica ?i atmosfera fantastic? leag? cele nou? povestiri din acest volum ?ntr?un fascinant concert literar. Dintr?un camion rul?nd sub ploaie, spre uimirea trec?torilor, se revars? sunetele unei pre?ioase orgi Carolina. Un b?iat dement p?ze?te cu sfin?enie un clavecin abandonat de uzurpatoarea unui vechi castel. Membrii unui cor bisericesc cap?t? un ajutor nea?teptat c?nd le lipse?te un glas. Strig?tele puternice ale unui fost c?nt?re? de oper? o trezesc pe sora lui din cel mai profund somn. Fiecare povestire e ca o cutie muzical? pe care trebuie s?o ?ntorci cu chei?a ei ca s??i auzi melodia subtil?. Doamna Cati Giurgiu a scris o carte de un farmec rareori ?nt?lnit azi ?n literatura rom?n?.

Aceste cinci eseuri pot constitui un (incomplet) tratat de literatur? comparat? care are ?n vedere ca termen de referin?? deschiderile teoretice diversificate din ultimul deceniu al secolului trecut ?i ?nceputul noului secol. Caracterul fluid al no?iunii face din comparatism o mitologie plural? at?ta vreme c?t lipse?te o teorie general unificatoare. Imposibilitatea de a-i legitima pe deplin obiectul, indeterminat ?i imprecis, l-a f?cut pe Charles Bernheimer s? defineasc? literatura comparat? drept o ??tiin?? anxiogenic?“. Este literatura comparat? o disciplin? autonom? sau, dimpotriv?, una anexat? studiilor culturale care nu dispun de o justificare teoretic?? Direct sau indirect, cartea lui Vasile Voia, profesor la Facultatea de Litere a Universit??ii Babe?-Bolyai, a luat forma unui discurs polemic. Comparatismul modern maximalist, renun??nd la rigorile anacronice ale comparatismului francez, p?n? la a uita de text ca obiect estetic, a devenit domeniul predilect al tuturor diletantismelor ?i formelor estetice ?n care dispare orice rigoare. Vasile Voia se situeaz? principial de partea pozi?iei ferme exprimate de Adrian Marino, ?n descenden?a lui René Wellek ?i René Etiemble, a profesorilor de la Yale, Harold Bloom ?i Peter Brooks, care au militat pentru men?inerea canonului tradi?ional occidental ?i a esteticului ca valoare primordial? a operei literare.

n unele momente, mintea omeneasc depete att limitele simurilor, ct i pe cele ale gndirii obinuite, intrnd pe trmul altor realiti. Pentru minte, visele n sine constituie realiti solide, precum starea normal de veghe. n vis, ca i n starea de veghe, percepem o multitudine de sentimente i emoii, precum i situaii de o realitate de necontestat, care ne influeneaz modul de comportament i fora vital. Numai c, atunci cnd ne trezim, ne dm seama c totul a fost doar o iluzie. Mintea, care n sine este un instrument, ajunge, prin puterea pe care i-o acordm n mod incontient, s ne subjuge i s ne manevreze dup propriile nchipuiri, fcnd acest lucru inclusiv n somnul cu vise. ns, n somnul adnc mintea nu mai este prezent, iar atunci cnd ne trezim nu mai avem nimic care s ne aminteasc de acea perioad. Totui, chiar i n somnul adnc exist ceva care ne nsoete, fcndu-ne s intuim c existm chiar i n acea perioad n care mintea este absent. Dup cei 10-12 ani ghidai de o persoan a crei identitate a rmas chiar i acum necunoscut, realiznd care este adevrata noastr natur, toate aceste metode i tehnici aplicate de mine i scrise aici n carte mi se par inutile. ns mi dau seama c la acel moment dac mi-ar fi spus doar att: tii c exiti“, Eti contient c exiti“ i Ai avut vreun moment n care nu ai existat“, nu cred c a fi neles nimic i simplitatea adevratei mele naturi (care este i a voastr) ar fi fost, ca de obicei, trecut cu vederea de minte.

Jurnalul de fa?? este relatarea captivant? a expedi?iei lui Fridtjof Nansen c?tre Polul Nord. Autorul alterneaz? observa?iile ?tiin?ifice ?i notele de jurnal cu fotografii ?i desene, dar ?i cu ?nregistrarea celor mai profunde tr?iri care l-au b?ntuit pe t?n?rul explorator pe t?r?murile temute ale Nordului ?nghe?at. Dup? ce primul volum a prezentat ?nceputul expedi?iei ?i aventurile navei Fram, cel de-al doilea volum descrie palpitanta c?l?torie de cincisprezece luni cu s?niile, ?ntreprins? de Friedtjof Nansen ?i de locotenentul Johansen. Ace?tia au pornit la drum pe un teren necunoscut, ajung?nd mai aproape de Polul Nord dec?t orice explorator de p?n? atunci. Istorisirea aventurilor lor se ?ncheie cu deriva navei Fram ?i revenirea ?n Norvegia, ?n august 1896.

Tr?im ?ntr-o societate modern?, tehnologizat? la maximum. Avem acces rapid la informa?ii ?n diferite forme. Nici nu ne mai putem imagina via?a altfel!Dar ne ?ndep?rt?m tot mai mult de spiritualitate…Ap?rut? la Editura Adenium, O inim? de broscu?? vrea s? ne aminteasc? (?ntr-o form? original?), c? ?n multe din col?urile p?m?ntului, religia ?i-a pus amprenta ?n mod hot?r?tor asupra istoriei ?i civiliza?iei. Confrunt?rile ideilor personajelor, originalitatea acestora, momentele lor de medita?ie, confesiunile pe care ?i le fac sunt tot at?tea ipostaze ?n care cititorii se pot reg?si cu u?urin??.Pe m?sur? ce vom ?nainta ?n acest foileton, prefa?at de scriitorul ie?ean Liviu Antonesei, pove?tile eroilor vor deveni din ce ?n ce mai complexe, ceea ce ne ?ndrept??e?te s? afirm?m c? O inim? de broscu?? poate fi considerat? o carte de ?nv???tur?, un mic tratat (de altfel) de filosofie, o POVESTE PENTRU TOATE V?RSTELE.Peni?a aurie, ?nger sau c?l?u?, primul volum al seriei O inim? de broscu?? semnat? Gheorghe V?rtosu deschide drumul unei incursiuni ?ntr-o lume cu totul inedit? a copil?riei, a prieteniei ?i a credin?ei curate ?n Dumnezeu. ?nscris? ?n curentul realismului magic, aceast? lucrare aduce ?n prim-plan personaje inedite. Dialogurile lor, medita?iile, confesiunile pe care ?i le fac – o micu?? Pic?tur? de S?nge, un Viermi?or de M?tase ?i un Puricel – sunt tot at?tea situa?ii ?n care fiecare dintre cititori se vor reg?si cu u?urin??.?nv???tura final? a acestui volum relev? faptul c? Peni?a aurie, acest instrument simplu, ?inocent“ la prima vedere, are de fapt o putere inimaginabil?: ajuns? ?n m?na ginga?? a unui artist, poate da na?tere unor lucruri minunate: poezii, opere inestimabile… Dup? cum, ajuns? ?n m?na unui decizionar, a unui justi?iar poate anula libertatea sau chiar via?a oricui.

Lucrarea Cum s? fii un bun p?rinte ne ?nva?? cum s? ne cre?tem copiii frumos, f?r? s? ?ip?m la ei, f?r? s?-i agres?m fizic, verbal ori psihic.Totodat?, ea ne pune ?n fa?? o oglind? pentru a ne vedea ?i a ne ?n?elege pe noi ?n?ine (copiii p?rin?ilor no?tri!), pentru a ?i ?n?elege pe p?rin?i, dar ?i pentru a afla cum s? ne construim o leg?tur? sufleteasc? adev?rat? cu copiii, bazat? pe iubire, pe respect ?i pre?uire.Cartea a ap?rut anterior sub titlul Eu te-am f?cut, eu te omor, autoarea renun??nd la acest titlu la sugestia cititorilor c?r?ii.