O t?n?r? care ??i pune prietenul s-o ?ncuie ?ntr-o cu?c? ?n propria ei buc?t?rie; un b?rbat locuind singur pe o planet? ?ndep?rtat? dintr-o galaxie necunosct?; un scriitor ?nc?run?it, ?ntr-un pat cu gratii, devenit piesa principal? a arhivei propriei sale opere postume; ?i mai e ?i Lilly, care, ?dup? o zi lung? ?i grea la birou, a constatat c? i-au crescut aripi pe omopla?i: ni?te excrescen?e de piele roz murdar, cu un aspect vulnerabil, care-i d?deau m?nc?rimi ca acelea ale ?n?ep?turilor de ??n?ar“. Sunt doar c?teva dintre personajele stranii ale acestui volum de proz? scurt? al t?n?rului scriitor austriac Clemens J. Setz. La apari?ie, Dragostea ?n vremea Copilului din Mahlstadt a fost o revela?ie pentru critic? ?i public deopotriv?, prin fine?ea ?i rafinamentul limbajului, prin iscusin?a cu care scriitorul ??i pune personajele s? se descurce ?n situa?ii bizare sau de-a dreptul grote?ti, prin inser?iile nea?teptate de fantastic ?i comic ?ntr-un cotidian marcat de banalitatea ?i stresul obliga?iilor sociale.

Aproxima?ii o carte de critic? literar? ?n care autorul a ?nregistrat cele mai importante apari?ii din literatura rom?n? a ultimilor ani, ?n studii critice, cronici literare ?i eseuri care comenteaz? c?r?i, scriitori sau tendin?e ale momentului actual. Structurat? ?n trei cicluri, cartea lui Iulian Boldea se remarc? prin precizia formul?rilor, obiectivitatea enun?urilor ?i prin metodele critice adecvate valorificate. Tototdata, ea con?ine numeroase puncte de vedere, perspective ?i ipoteze critice meritorii, dup? cum v?de?te o extrem? aten?ie la nuan?ele textului, la relieful s?u subliminal. Demersul critic al autorului se caracterizeaz?, ?nainte de toate, prin rigoarea aser?iunilor ?i relevan?a demonstra?iei. ?ntre autorii comenta?i ?n aceast? carte, pot fi aminti?i Virgil Nemoianu, Al. Paleologu, Nicolae Manolescu, Gabriel Liiceanu, Adrian Marino, Ion Vartic, Marta Petreu, Mircea Muthu, Dan Culcer, ?tefan Borbély, Horia B?descu, Vasile Dan, Eugen Dorcescu, Ion Zuba?cu s.a.

Pornind de la Ioana Em. Petrescu, studiul propus urm?re?te s? probeze cu arsenalul criticii de descenden?? fenomenologic?, mereu actualizat?, o teorie referitoare la asumarea eminescianismului de c?tre cei mai importan?i poe?i ai secolului trecut. Actualitatea lui Eminescu se dovede?te astfel ?i prin ve?nica recitire ?i asumare a poeziei sale de c?tre poe?i precum Bacovia, Blaga, Barbu, Arghezi, Labi?, Nichita St?nescu. Aceast? prezen?? eminescian?, asumat? teoretic (vezi Blaga) sau topit? ?n profunzimile textelor poetice (vezi Labi? sau Nichita St?nescu), sus?ine valabilitatea canonului eminescian. Eminescu este astfel inactual doar dac? privim o parte ?nsemnat? a poeziei actuale, prea ancorat? ?ntr-o realitate golit? de semnifica?ie, o poezie s?r?cit? de profunzimea transfigurat? a Creatorului. (In)actualitatea lui Eminescu probeaz? astfel doar tragic? noastr? inactualitate./ – Florin Oprescu

Mai mult dec?t psihoz? este un roman psihologic. Ac?iunea se desf??oar? pe mai multe planuri, plec?nd de la jurnalul eroinei principale, Ynonne Daphne, care, suferind de dou? boli psihice, ?ncearc? s? fac? fa?? neajunsurilor bolii. Fundalul c?r?ii este unul al spitalului, prezent?ndu-se realitatea dur? a bolii. ?n aceast? atmosfer? se desf??oar? ac?iunea real? care se suprapune cu lumile din mintea lui Yvonne. Faptul c? Yvonne cre?te prin spitale o determina s? vad? ?n medicii reali – p?rin?i, dezvolt?nd psihopatii ?i fantasme care o vor urm?ri ?i ?n timpul facult??ii. Traseul psihologic este bine g?ndit ?i analizat de autoare, pun?nd-o pe eroin?, succesiv, ?n mijlocul vie?ii reale c?reia trebuie s?-i fac? fa??. Yvonne este ?ns?, psihologic vorbind, un copil, iar reac?iile ei vor fi de fiecare dat? tulbur?toare, nea?teptate. Scenariul c?r?ii va fi ancorat prin diferite medii, prin spitale, prin universit??i, la conferin?e, printre scriitori, pentru c? Yvonne ajunge scriitoare. Planul real cu cel imaginar se ?mplete?te cu fine?e, aduc?ndu-se ?n planul ?nt?i o discu?ie imaginar? la care particip? principalii scriitori ai lumii, mas? la care va participa ?i Yvonne. Fragilitatea existen?ei umane o va determina pe Yvone s? comit? o tentativ? de suicid c?reia ?i supravie?uie?te. ?n final, cel care o va face s? ?n?eleag? c? ?n lume nimic nu conteaz? mai mult dec?t prietenia, prietenia adev?rat? dintre oameni, este medicul Hermann, pentru mintea lui Yvonne tata Hermann.

Gabriela Crean scrie poezie cu gnoz dedesubt. Faptul a fost remarcat nc de la prima sa carte, iar modul acesta de a construi a rmas nu constant, ci neschimbat, chiar dac unele accente s-au mai mutat. Gnoza, tradus apocrif, nu e ns dect schela unei viziuni de intensitate paroxistic. Important cu adevrat e suflul imaginativ, dezlnuirea spasmatic a imaginaiei i ritmul frenetic n care sublimele se topesc n grotesc sau imnoidele se revrs n apostrofe. Gabriela Crean vede lumea oximoronic, n coincidene stupefiante i radicale, n care gramatica sacrelor nu se mai poate distinge de cea a infernalelor. Modului ei de a traduce juisarea vizionar n sarcasme i febra celest n repulsii violente i s-ar potrivi conceptul de profanare al lui Giorgio Agamben. Asta dac poezia n-ar face altceva dect filosofia; dar cum face, Gabriela Crean scrie cu o exasperare exuberant i cu o arden vitriolat despre cel mai inconfortabil mod de a fi n lume: sub un imperativ atroce.“ – Al. Cistelecan

Florin Logreteanu propune noul su roman intitulat Casa cu iedera. Aciunea lui se desfoar pe fundalul evenimentelor care au premers conflictului balcanic dintre srbi i albanezi din ultimul deceniu al mileniului trecut. L-am citit n manuscris i sunt n msur s spun c e vorba de un excelent romn al psihozei colective, care lumineaz subsolurile contiinei umane.“ – Eugen Negrici

Ore de diminea?? ?ntr-o nou? edi?ie. F?r? ?ndoial? un eveniment. Este cartea care arunc? ?n aer bariera dintre pacostea proletcultist? ?i dreptul elementar de a g?ndi ?i a scrie liber. Cu discre?ie dar f?r? mil? prietenul meu Platon reu?e?te s? p?trund? natura uman? ?i s? simt? r?ul acolo unde nimeni n-ar fi crezut c? se poate ascunde. Ore de diminea?? este o carte despre timpul care i-a fost lui dat. Cartea asta vine din trecut dar apar?ine ?n aceea?i m?sur? prezentului ?i, poate, timpurilor care vor veni. O carte pentru cei ce nu scot din context prezentul pe care nu ei l-au ales. ?n aceia?i m?sur?, un text pentru cei (pu?ini?!) ?n stare s? priceap? c? a trimite ca pe o cer?etoare hoa?? istoria la tribunal este, dac? nu demagogie, atunci o prostie incurabil?. Citi?i Ore de diminea??. Scris? ?i tiparit? ?n anii '70. Este cartea unui autor de seam?. G. B?l?i???

Iat?, ?n cuvintele Aurei Christi, curg?nd abundent, din surse ascunse, fluidul vivifiant al poeziei, s? nu ne temem de retorica majusculelor, al marii Poezii. (Nicolae Balot?) Aura Christi a uimit critica de specialitate prin ample volute metaforice, calde, ?ndr?zne?e, abord?nd, ?n c?teva volume, printr-o splendid? frond?, clasicul sonet poetic ?i dovedind o excelent? st?p?nire a limbii, a mijloacelor specifice, ?ntr-o liric? a medita?iei grave, ad?nci, exprimat? ?n metafore, ?n care modernitatea ?i sensibilitatea secolului se confund?, cu vigoare clar?, de o marcat? originalitate, tumultuos ?i muzical aproape, ?ntr-o subtil? rezonan?? eufonic?, cu trimiteri, accente ?i imagini simbolice, cu marele torent al liricii europene de ?nalt nivel, de la Rimbaud ?i Baudelaire, la Rilke ?i Blaga. ?i, ?nc? odat?, la ?vetaieva ?i Nichita St?nescu. (Nicolae Breban) M? auzi tu, oare, ?nstr?inato? Am citit poeziile tale la ceas de sear?, pe o teras?, av?nd ?n fa?? colinele Ierusalimului. Eu nu sunt un bun comentator de poezie, cei care au scris despre poezia ta te-au ?prins“ foarte bine, ai for??, un sim? rar al tragicului ?i antene pentru transcenden??… (Leon Volovici) Ignor?nd retorica unei poezii postmoderniste intolerante, metonimice – baliz?ndu-se ?n criteriul retoricului, un trop ajunge, iat?, s? impun? un model poetic – Aura Christi continu? s? ofere un osp?? metaforic. Psalmul coexist? cu viziunea aspr?, expresionist?. Universul ?i limbajul au torsiuni tragice, ?n nara?iuni poematice deopotriv? fruste ?i fabuloase, cvasimitice. Moartea e o prezen?? familiar?, ca privirea ?i olfac?ia ?ns??i. Mitul e prezent ca joc automodelator. Calea spre mit ajunge o traversare a suferin?ei. (Marian Victor Buciu) A scrie c?derea apocaliptic? nu e u?or. E un merit al Aurei Christi faptul de a g?si singura solu?ie la aceast? c?dere fatal?, dat? din pornire: cel care o scrie o ?i ?opre?te“, ?incit?nd rigoarea/ celui din urm? frig“. Doar un fel de zeu al poeziei, o divinitate descoperit? cu greu, con?tient? de destr?marea mitului, poate s? impun? din nou mitul: instituirea ?mai viului“ este cu putin?? doar datorit? mor?ii. ?nvierea nu e posibil? dec?t datorit? ei. Sensul celei mai mari dintre taine se dezleag?, astfel, paradoxal, prin r?sturnarea negativit??ii generale a sensului. (...) Descoperirea f?cut? de poet? este c? realul ?nsu?i are origine poetic? (nu real?!), prin c?derea ?n ?emisfera cealalt?“, de parc? Dante ?nsu?i ar fi acum reeditat ?n alt? semantic?: ?Ah, calul e fiu al pega?ilor dintotdeauna“. Fiin?ele existente ??i au ob?r?ia ?n himere, iar realitatea ia fiin?? din metafor?. (...) Alt? ?descoperire“ poetic?: ?ntreg mitul temporal al omenirii poate fi ranversat. (…) Iat?, deci, cum se poate recupera mitul ?ntr-o epoc? ?n care toat? lumea postmodern? a visat la demitizare ?i dez-iluzionare pentru a se apropia de realul ca atare. (?tefania Mincu)

Toate popoarele sunt preocupate de identitatea lor, dar la rom?ni aceast? chestiune a ?mbr?cat forme speciale. Rom?nii, locuitori p?n? ?n epoca modern? ?n dou? principate autonome supuse Por?ii Otomane ?i r?vnite de mul?i al?i vecini, dar tr?itori ?i ?n vaste provincii ocupate de unguri, de austrieci, de ru?i ?i de turci, pierdu?i ?n mijlocul at?tor str?ini rapace, s-au ?ntrebat, parc? mai mult dec?t al?ii, de unde vin ?i cine sunt ei. P?n? la urm? ?ns?, toate popoarele mici, lovite de soart? ?i l?sate la cheremul celor mari, au asemenea preocup?ri, transformate uneori ?n adev?rate obsesii. (Ioan-Aurel Pop)

Imaginea Romaniei prin turism, targuri si expozitii universale, in perioada interbelica, este titlul unei noi carti extrem de interesante, adresata atat specialistilor cat si publicului larg. Lucrarea elaborata de dr. Claudiu-Alexandru Vitanos reprezinta bilantul unor eforturi sistematice ale autorului de cercetare a modului in care a fost elaborata politica nationala privind dezvoltarea turismului si, totodata, politica de promovare a Romaniei prin intermediul targurilor si expozitiilor universale de-a lungul deceniilor interbelice.

Interven?ii de natur? extraterestr? ?n armat?, guvernare ?i tehnologiePrezen?a extraterestr? pe P?m?nt este tot mai extins? ?i, pe m?sur? ce intr?m ?n Era V?rs?torului, va fi recunoscut? oficial, produc?nd ?oc ?i o nevoie stringent? de a ?n?elege schimb?rile sociale ?i tehnologice cauzate de ?fra?ii“ no?tri din spa?iu. O carte de c?p?t?i ?n ceea ce prive?te progresele uimitoare pe care le va ?nregistra omenirea pe plan ?tiin?ific ?i spiritual ?n anii urm?tori, acest compendiu exploreaz? influen?a extratere?trilor asupra istoriei noastre trecute ?i prezente.Cartea relateaz? pove?ti despre r?piri ?i ?nt?lniri cu extratere?trii, ridic? problema tehnologiilor inexplicabile, de origine extrap?m?ntean?, folosite ?n domeniul public ?i militar, precum ?i a dispozitivelor antigravita?ie, analizeaz? exopolitica (influen?a prezen?ei extraterestre asupra politicii), Stargate-ul din Irak, Proiectul Hibrid de ?ncruci?are rasial?, leg?turile nazi?tilor cu OZN-urile ?i baza lor subteran? secret? din Antarctica, t?inuirea de c?tre guvernul american a ac?iunilor extraterestre, printre care cazul Roswell, ?i transformarea declan?at? de cometa Hale-Bopp. Volumul cuprinde interviuri cu speciali?ti afla?i ?n prima linie a mi?c?rii New Science derivat? din ?tiin?a extraterestr?.

Autorul reconsider contribuia lui Velikovsky la ideile noastre despre sistemul solar i scoate n eviden care dintre prediciile acestuia ar mai putea fi confirmate n viitor.“ – Nexus Magazine, iunie 2012. De ce Lumi n coliziune scris de Immanuel Velikovsky era singura carte deschis pe masa de lucru a lui Albert Einstein, n momentul morii acestuia n anii ‘50, Immanuel Velikovsky, scriitor i psihiatru rus, provoca un adevrat scandal n mediul tiinific prin crile sale. Susinea o teorie a dezastrelor conform creia ciocnirea planetei Venus cu Marte ar fi provocat rcirea brusc a Pmntului n doar cteva clipe, modificnd radical destinul planetei noastre. Cartea de fa propune o reexaminare a controversatelor ipoteze avansate de Velikovsky referitoare la planeta Venus, n lumina noilor descoperiri astronomice i arheologice. Se pare c att recentele misiuni ale sondelor spaiale, ct i traducerile unor vechi documente din China, Coreea i Japonia despre planeta Venus confirm retroactiv viziunile celui care a fost considerat cndva un eretic al tiinei.

Autorul c?r?ii Conversa?ii cu Dumnezeu – Cartea 2 din seria Conversa?ii cu omenirea?98% dintre oameni ??i petrec 98% din timp cu lucruri lipsite de importan??.“ ...a?a ?ncepe cea mai recent? carte a lui Neale Donald Walsch, care ne ?nva?? c? aceast? imens? pierdere de vreme duce la at?tea vie?i pline de triste?e ?i zbucium, ?i lumea ?ns??i pare s? se afle mereu ?n pragul unui dezastru.Nimeni nu este de vin?, spune autorul, pentru aceast? stare de fapt. Pur ?i simplu, nu ne-am spus sau nu ne-am g?ndit la ceea ce conteaz? – sau, dac? la ?ntreb?rile noastre despre ceea ce conteaz? s-a r?spuns, r?spunsurile pe care le-am dat n-au fost potrivite.Acum ?ns?, afirm? Walsch, specia uman? prime?te o invita?ie de la Via?? ?ns??i, sub forma unei schimb?ri energetice palpabile, ce se petrece ?n 2012 ?i dup? aceea, o invita?ie de a pune ?ntrebarea ?ntr-un mod direct – iar oamenii de pretutindeni pot sim?i acest lucru.Walsch ne spune c? vie?ile noastre nu trebuie s? fie o serie de crize de ?ngrijor?ri ?i de dificult??i, implic?nd banii, rela?iile, s?n?tatea sau familia, ?i nici lumea larg? nu trebuie s? fie un loc al unui dezastru permanent.Singurul lucru care conteaz? ne ofer? o formul?, elegant? prin simplitatea sa, ce va ?nnobila de ?ndat? via?a celor ce o ?mbr??i?eaz? – ?i care poate schimba ?ntreaga lume.

Suntem f?cu?i s? fim ferici?i! Programul ?n patru pa?i pentru fericire de lung? durat?Cu to?ii am tr?it, ?ntr-un moment sau altul al vie?ii noastre, un sentiment de fericire extatic?, de euforie provocat? de simpla senza?ie de a fi viu.Te-ai ?ntrebat vreodat? de ce aceast? stare este at?t de rar? ?i de efemer??R?spunsul este c? nu trebuie s? fie a?a!Toate afirma?iile, g?ndirea pozitiv?, terapia prin dialog ?i produsele farmaceutice din lume nu vor fi de ajuns ca s? ne fac? ferici?i a?a cum am fost crea?i s? fim, afirm? renumi?ii psihologi clinicieni dr. George Pratt ?i dr. Peter Lambrou. Asta deoarece abord?rile sus-men?ionate nu reu?esc s? valorifice un al treilea aspect al organismului uman, unul care construie?te o punte peste golul dintre minte ?i corp: bioc?mpul.Combin?nd ?ase decenii de experien?? clinic? ?i cercet?ri de ultim? or?, autorii au dezvoltat un program revolu?ionar cu ajutorul c?ruia ??i vei redescoperi fericirea ?nn?scut? ?n patru pa?i simpli ?i demonstra?i clinic.Programul conceput de Pratt ?i Lambrou a schimbat deja vie?ile a peste 45 000 de clien?i, printre care s-au num?rat sportivi profesioni?ti, conduc?tori ai unor firme de top ?i celebrit??i. Con?in?nd toate instrumentele bazate pe ?tiin?? ?i sfaturile necesare pentru a putea s? devii mai concentrat, mai puternic ?i mai ?mplinit, Codul fericirii ??i va schimba via?a.?Una dintre marile descoperiri ale secolului XX a fost conexiunea intim? dintre corp, minte ?i spirit. Doctorii Pratt ?i Lambrou au f?cut o munc? de pionierat, transform?nd aceast? descoperire ?n tehnici care func?ioneaz?. Dac? vre?i s? ave?i parte de mai mult? fericire ?i ?mplinire, citi?i Codul fericirii. V-ar putea schimba via?a.“ – Dr. Larry dossey, autorul c?r?ilor Puterea premoni?iilor ?i Cuvinte t?m?duitoare (Editura Lifestyle Publishing)

E u?or s? te ba?i cu pumnul ?n piept c? iube?ti Rom?nia. E simplu s?-?i cumperi un fular ?n culorile tricolorului – ro?u, galben ?i albastru – ?i s? ie?i ?n pia?? de 1 Decembrie, la un pahar de vin gratis. E comod s? te cer?i ?n diferite grupuri pe Facebook cu ?nenoroci?ii care nu iubesc trupul patriei mam? ?i-l p?ng?resc“. E la ?ndem?n? s?-?i lipe?ti pe man?et? o etichet? care url? c? ?rom?nii sunt frumo?i“. E confortabil s? te ?mp?unezi cu reu?itele altor rom?ni, al?ii dec?t tine – fie c? vorbim despre filme rom?ne?ti premiate ?n lume, fie c? vorbim despre o echip? de fotbal sau ni?te liceeni olimpici la matematic?. E ideal s? spui, de acas?, din fotoliul t?u, scuip?nd o coaj? de s?m?n?? pe covor: ?E buni, domle, e rom?ni de-ai no?tri!“ Dar, de fiecare dat? c?nd e?ti tentat s? spui asta, pune-?i ?i ?ntrebarea: c?nd am f?cut, cu adev?rat, ceva real ?i personal PENTRU Rom?nia?

A nem túl távoli j?v?ben az emberek látszólag t?kéletes társadalomban élnek. A mindent és mindenkit irányító politikai elit a média, illetve kül?nféle pszichoaktív szerek segítségével mossa át az emberek tudatát. A vezet? elit és a hadsereg k?z?tti ellentét a hatalom birtoklásáért kiélesedik. A konfliktus polgárháborúhoz, majd a rendszer teljes ?sszeomlásához vezet. A hadsereg által kidolgozott terv, az Armageddon-teória, mely az új társadalmi berendezkedést hivatott volna megszervezni, kudarcba fulladt. A harcokban milliók pusztulnak el és visszafordíthatatlan károkat szenved a F?ld is. A túlél?k reménytelensége egyre csak n?, persze tudják, hamarosan az embereknél egy sokkal kegyetlenebb ellenséggel kell szembenézniük... Novák Andor poszt-apokaliptikus t?rténetének els? k?tete a Háborút megel?z? eseményekr?l szól. Egy olyan kegyetlen, nyomasztó világot ábrázol, mely talán már a mi életünkben elj?het. Vagy észre sem vettük, de mi magunk is már ebben a világban élünk?

Exist? numeroase idei preconcepute cu privire la psihanaliz? – c? este opera unui singur om, Sigmund Freud, ?i se practic? la fel ca acum un secol, psihanaliza este preocupat? doar de sexualitate, s-a demodat, c? este un fel de cult ezoteric ?n care trebuie s? fii ini?iat, ?i lista ar putea continua. ?n lucrarea de fa?? autorii prezint? ideile centrale ale celor mai reprezentativi psihanali?ti contemporani, oferind at?t o perspectiv? istoric? asupra ideilor psihanalitice, c?t ?i o compara?ie ?ntre diferitele curente. Plec?nd de la presupozi?ia c? cititorul nu este deloc familiarizat cu aceste teme, cartea ofer? o introducere ?n diferitele ?coli teoretice, explic?nd aspectele clinice la care acestea au fost receptive ?i c?teva dintre conceptele lor de baz?, precum ?i ilustr?ri clinice ale suferin?elor umane pe care aceste curente teoretice ?ncearc? s? le clarifice. Astfel, cititorul reu?e?te s? ?ntrevad? fragmentul de experien?? uman? ascuns ?n spatele conceptelor psihanalitice. Formul?rile ?n termeni psihanalitici devin formul?ri despre oameni reali, despre modul lor de a??i organiza experien?ele, despre dificult??ile pe care le ?nt?mpin? ?n via??.

Una dintre cele mai intense poveti de dragoste despre adolesceni pe care le-am citit vreodat.“ – David Levithan De cnd se tie, elul lui Wren Gray a fost s-i mulumeasc prinii. Lucru care nu a deranjat-o, dimpotriv. Acum ns a mplinit 18 ani i simte nevoia s-i mplineasc propriile dorine... doar c nu prea tie care sunt. n schimb, Charlie Parker tie exact care e dorina sa cea mai mare. Charlie e un biat blnd cu un trecut dureros – i a iubit-o pe Wren de cnd a vzut-o prima dat. Dar o fat ca Wren nu s-ar ndrgosti niciodat de un tip ca el. i totui... unele lucruri sunt scrise n stele. Romantic, senzual i att de adevrat – o poveste de neuitat despre prima iubire de la una dintre cele mai bune autoare de adult fiction ale momentului. O poveste de dragoste n acelai timp delicat i plin de pasiune.“ – Kirkus Reviews Relaia dintre personajele lui Lauren Myracle e bazat pe dragoste, respect i ncredere.“ – Publishers Weekly Lauren Myracle mbin tandreea cu erotismul.“ – School Library Journal Miercuri, Charlie trecuse prin ultima zi de coal ca i cnd s-ar fi aflat ntr-o negur. Toi ceilali erau entuziasmai la gndul c vara ncepea n mod oficial, ns Charlie nu-i dorea s vin vacana. El i-o dorea pe Wren. ns, dac nu avea de gnd s prind curaj i s acioneze – de pild, s poarte o conversaie mai lung de cinci cuvinte cu ea, n numele lui Dumnezeu! –, era sortit eecului. Wren urma s-i vad de drumul ei imediat dup ceremonia de absolvire de smbt i exista posibilitatea ca Charlie s nu o mai vad niciodat.“

Propor?iile epidemice ale artritei sunt cu at?t mai ?ngrijor?toare dac? avem ?n vedere faptul c?, de?i este considerat? ?n general o boal? a v?rstei a treia, v?rsta medie la care debuteaz? boala a sc?zut la 47 de ani.Dar exist? ?i ve?ti bune: artrita poate fi ?nt?rziat? sau gestionat?, ceea ce poate ?mbun?t??i ?n mod spectaculos calitatea vie?ii. Noua ?tiin?? a gestion?rii artritei ofer? solu?ii pentru to?i cei care doresc s? previn? suferin?a, disconfortul ?i limit?rile asociate cu artrita sau chiar s?-i opreasc? evolu?ia.Este prima carte despre artrit? care include ultimele cercet?ri ?tiin?ifice ?i strategiile de tratament pentru o boal? cu care se confrunt? marea majoritate a celor din genera?ia ?baby-boom“, de dup? cel de-al Doilea R?zboi Mondial. Iar genera?iile mai tinere au la dispozi?ie un plan u?or de urmat pentru minimizarea ?i chiar evitarea aspectelor debilitante ale artritei.Cartea de fa?? ofer? r?spunsuri la ?ntreb?ri de maxim interes precum:* De ce ne ?mboln?vim de artrit??* Ce suplimente pentru artrit? sunt eficiente?* Care sunt cele mai bune exerci?ii fizice ?i strategii dietetice?* Ce terapii alternative pot fi folosite f?r? riscuri?* Care sunt cele mai noi descoperiri ?tiin?ifice cu privire la celulele stem ?i terapiile viitoare legate de genele ?i biologia uman??InfoDad.com, 16.01.2014?O lucrare scris? ?ntr-un limbaj accesibil despre artrit? ?i cum s?-i facem fa??, despre o boal? deloc pl?cut? pentru cei ?n cauz?… o excelent? trecere ?n revist? a concep?iilor curente referitoare la acest complex de afec?iuni, la tratament ?i la direc?ia spre care se ?ndreapt? cercet?rile din domeniu.“Chatelaine.com: ?10 Best Health Books of 2014“, 03.02.2014?De ce ne place cartea: autorul nu inten?ioneaz? s? ne sperie, ci s? arunce lumin? asupra adev?rului… De asemenea, nu sus?ine o diet? riguroas? sau restrictiv?, ci ?ndeamn? la un regim alimentar echilibrat, care s? contribuie la men?inerea greut??ii ?i a imunit??ii.“

Maestrul Benedict Blackthorn, membru de vaz? al Breslei Spi?erilor, este pe cale s? descopere cea mai de seam? re?et? a tuturor timpurilor: cea prin care se ob?ine Focul Arhanghelului – puterea suprem? pe P?m?nt. Pe urmele lui se afl? un coleg de breasl?, care vrea s? fure re?eta ?i s? foloseasc? Focul pentru ?nl?turarea regelui Carol de pe tronul Angliei. C?nd Maestrul Benedict simte c? este ?n pericol de moarte, ?i ?ncredin?eaz? ucenicului s?u Christopher Rowe misiunea de a salva re?eta ?i, totodat?, via?a ?i tronul lui Carol, precum ?i soarta Angliei. ?Un debut spectaculos. “- Kirkus Reviews ?Magie, aventur? ?i multe chestii care explodeaz? – ador cartea asta! “- Eoin Colfer ?Kevin Sands a creat un erou ambi?ios, inimos ?i plin de umor ?n Christopher Rowe, ucenicul spi?erului. Aceast? aventur? palpitant? v? va captiva. “- Ingrid Law ??ns? re?etele noi nu pic? din cer. Trebuie s? le descoperi. Asta cere zile, luni, chiar ani ?ntregi de munc? grea. ?i cost? o avere: ingredientele, instrumentele, c?rbunele pentru ?ntre?inut focul, ghea?a pentru r?cit. Mai presus de toate, era primejdios. Focuri p?rjolitoare. Metale topite. Elixiruri care miroseau dulceag, dar care ??i devorau m?runtaiele. Tincturi care p?reau inofensive, ca apa, dar emanau vapori invizibili. La fiecare experiment nou, ??i primejduiai via?a. A?adar, o re?et? care func?iona era mai pre?ioas? dec?t aurul." ?Debutantul Sands a scris o poveste incitant? despre alchimie ?i secrete ad?nc ?ngropate. Kevin Sands alterneaz? abil p?r?ile mai ?ntunecate ale romanului cu momente de umor ?i destindere, ad?ug?nd detalii picante ?n descrierea personajelor ?i a contextului istoric. To?i cei interesa?i de chimie, istorie, puzzle-uri complicate ar trebui s? citeasc? romanul. “- Publishers Weekly

Ce este tensiunea arterial? ?i de ce ne poate face r?u o valoare ridicat? a acesteia? Cum se ajunge la hipertensiune ?i cum poate fi prevenit?? ?i, cel mai important, ce se poate face pentru tratarea ei?Pornind de la ultimele cercet?ri ?n domeniu, William Manger ?i colegii ofer? o serie de r?spunsuri la ?ntreb?ri legate de exerci?iile fizice, regimul alimentar, Viagra, estrogen, vitamine, sare, alcool ?i fumat. Informa?iile privind analizele de s?nge ?i medicamentele folosite ?n mod curent ?i ajut? pe cititori s? discute ?n cuno?tin?? de cauz? cu medicul despre tratamentul prescris, s? ?n?eleag? ce li se ?nt?mpl? ?i s? dezvolte o rela?ie doctorstr?ns?, esen?ial? pentru ?inerea sub control a tensiunii arteriale.Men?in?ndu-?i tensiunea arterial? ?n limite normale, ??i salvezi via?a. Ce poate fi mai important?Cele 101 ?ntreb?ri ?i r?spunsuri preg?tite de exper?i de frunte din domeniul hipertensiunii arteriale reprezint? un instrument necesar pentru dob?ndirea unui stil de via?? s?n?tos ?i gestionarea cu succes a tensiunii arteriale ridicate.Dr. Alberto Zanchetti, profesor emerit de medicin? la Universitatea din MilanoAutorii au f?cut o treab? excelent? formul?nd ?i r?spunz?nd la numeroasele ?ntreb?ri pe care oamenii ?i le pun cu privire la tensiunea arterial? ridicat?: ce este, cum se manifest? ?i ce putem face ?n privin?a ei. Pentru modul ?n care au clarificat ?i au corectat multe dintre miturile ?i concep?iile eronate legate de aceast? boal?, merit? toate felicit?rile.Dr. Marvin M. Moser, profesor de medicin? clinic?, Facultatea de Medicin? Yale, redactor emerit, Journal of Clinical Hypertension.PRINTRE CELE 101 SUBIECTE SE NUM?R?:? cea mai bun? metod? de monitorizare a tensiunii arteriale? principalii factori de risc care duc la apari?ia hipertensiunii? sugestii pentru diet?, combaterea stresului, renun?area la fumat ?i exerci?ii fizice? diferite medicamente pentru tratarea hipertensiunii? boli ?i medicamente care cresc riscul de hipertensiune? c?i de prevenire a hipertensiunii la copiiAcum po?i s? ?ncepi s? faci schimb?rile necesare ca s?-?i protejezi inima ?i s? duci o via?? lung? ?i fericit?!