Educa?ia poate fi relaxant? ?i distractiv? at?t pentru copil c?t ?i pentru p?rinte, odat? ce de?inem bagajul minim necesar de cuno?tin?e despre etapele dezvolt?rii copilului ?i un set de metode simple ?i eficiente pentru a ie?i din ?ncurc?turi precum crizele de furie ?ntr-un magazin aglomerat sau manifest?rile de gelozie ?ntre fra?i.Interactiv?, clar? ?i instructiv?, aceast? carte ne arat? cum putem stimula imagina?ia, creativitatea, vorbirea sau abilit??ile practice ale copiilor ?ntr-un mod juc?u?, cum ?i de ce s? select?m din noianul de juc?rii de pe pia?? ?i, pe scurt, la ce s? ne a?tept?m ?i cum s? interac?ion?m cu copilul ?n func?ie de v?rsta ?i de pragul s?u de dezvoltare.

Pe Nicolae Breban l-am citit, din primul an de facultate, a?a cum i-am citit pe marii scriitori: de la primul la ultimul titlu. ?n cazul s?u, mai mult poate dec?t ?n al oric?rui alt romancier postbelic, acest exerci?iu de fidelitate este obligatoriu. Romanele sale nu sunt indiferente unul fa?? de altul, ci comunic?, toate, ?ntre ele, alc?tuind un sistem omogen, ?n care fiecare pies? este necesar? ?i contribuie la armonia ?ntregului. De altfel, Breban a avut ?nc? de la primele c?r?i ambi?ia operei monumentale, displ?c?ndu-i fragmentarismul ?i proiectele care ?ncep ambi?ios, dar sucomba levantin. Romanele care au ap?rut p?n? ?n 1990, dup? care cititorii s?i fideli de p?n? atunci ?nc? mai suspin? nostalgic, ?n care marile sale teme sunt clar delimitate, reprezint? un reper nu doar pentru literatura rom?n? a ultimei jum?t??i de secol, ci ?i pentru opera ulterioara a scriitorului. C?r?ile publicate ?n ultimii dou?zeci ?i ceva de ani pierd mult dac? sunt citite ??n sine“, f?r? a fi raportate la ?ntregul operei brebaniene. Mai mult dec?t ?nainte, scriitorul a ?nceput s? se ?ntoarc? din ce ?n ce mai des la propriile crea?ii, s? le lege ?ntr-un silogism epic nu ?ntotdeauna facil de sesizat. Cine nu proiecteaz? ?ns? personajele, cazurile contorsionate, ac?iunile din ultimele ispr?vi epice ale autorului la vechile sale realiz?ri pierde imaginea de ansamblu, pierde poate chiar ?i ?calea de acces“ c?tre nucleul acestei opere majore. (Bogdan Cre?u).Ai o imens? ?tabl? de ?ah“, care se ?nt?mpl? s? fie lumea, manevrat? de dou? sisteme aparent antagonice (dar care se ?n?eleg foarte bine, fiindc? au fost de aceea?i parte a frontului ?n r?zboi), c?rora li se subsumeaz? unele subsisteme cu interese colaterale (cum a fost Lumea a treia sau alian?a ??rilor nealiniate). Dincolo de milioanele de mici episoade locale sau regionale care coloreaza jocul, unde se consuma nevroze f?r? num?r ?i mistific?ri extrem de sofisticate, dou? mize profunde r?m?n mereu pe tabl?, estompate ca relevan?? sau voit obscurizate, pentru a nu le vedea adversarul: planetarizarea surselor de energie ?i necesitatea cre?rii unui sistem inovator de control informa?ional, din care va ie?i, ?n cele din urm?, lumea Internetului de azi. Adic?, daca ne g?ndim bine, chiar cele dou? domenii ?n care comuni?tii au fost pu?i s? piard? partida, intr?nd apoi ?n colaps sistemic ?i ?n insolven??. Aminti?i-v? de ce se spunea dup? '89: c? Ceau?escu a fost mefient fa?? de computere. N-a fost singurul, din lumea comunista. Q.e.d. (?tefan Borbely)

Vreau s? cred c? drumul lui Eugenio Barba este cel ?n care ?nt?lne?te copacul de care at?rn? pe creanga cea mai de sus un m?r de aur ?i f?r? s? ?i pese de cei din jurul lui, de privirile lor arogante sau sc?nteind a dispre?, se ca??r? ?n copac, ?n plin? lumin? de zi, ?i culege m?rul. M?rul norocos al destinului. Curaj, perseveren??, credin?? de nezdruncinat ?n vocea l?untrului care mereu ?i ?opte?te drumul pe care s?-l urmeze, c?ci este drumul lui.Eugenio Barba, vizionar, reformator, artist, dramaturg-regizor, maestru, scriitor, ?n dramaturgia sa, ?n cuvintele sale imortalizate ?n reflec?ii asupra sensului ?i condi?iei artei teatrului ?i a artistului, ?n cercet?rile de natur? artistic? ?i ?tiin?ific?, ?n laboratorul de teatru, sesiunile ?colii Interna?ionale de Antropologie Teatral? forjeaz? un act artistic unificator prin coprezen?e ale contrariilor, ?ntrup?ri ale simultaneit??ilor, combin?ri temporale ?i spa?iale, dintre trecut ?i viitor, dintre Est ?i Vest, declan??nd ?o revolu?ie copernician? f?r? de care ?tiin?a teatrului de la sf?r?itul secolului XX ar fi incomprehensibil?“. (Diana Cozma)

Azi tr?im o Miori?? r?sturnat?, lumea, ?gur? de rai“, transformat? ?ntr-o lume din ce ?n ce mai mercantil? ?i vanificant?, o lume a g?ndirii economice, cu omogenizarea, dispari?ia diferen?elor, omogenizarea sexelor, a binelui ?i a r?ului, a?a-zisul ?global village“; lumea virtual? care gole?te realitatea, pentru a o umple ?n loc cu ?emo?ii“ dozate de al?ii, ?n tentativa de colectivizare ?i dirijare a sentimentelor ?i g?ndirii oamenilor.Revolu?ia rom?n? a fost o revolu?ie a jertfei mioritice, a tinerilor care au opus r?ului piepturile goale, care a dat, ciudat rod, o societate a corup?iei morale: ea a fost contrapus? ?colhozului global“, at?t sub sensul colectivistic al colhozului comunist, c?t ?i al aceluia omologant, dup? o unic? m?sur?, al popoarelor ?i al valorilor.Cine va recrea punctele cardinale, utopia paradisului mioritic? Noul Ierusalim?Poate c? Miori?a, prin for?a ei spiritual?, ne va reda punctele cardinale ?i pe noi, cei r?t?ci?i de noi, nou? ?n?ine. Altfel, moartea Miori?ei, cea din urm? mioar?, ar fi moartea noastr? a tuturor.

Cine alearg? dup? doi iepuri nu prinde nici unulAsaltul zilnic de e-mailuri, mesaje ?i ?nt?lniri te distrage de la ce e important ?i te streseaz? enorm. Solicit?rile de la locul de munc? ?i din familie sunt din ce ?n ce mai numeroase. Rezultatul: productivitate sc?zut?, deadline-uri dep??ite, c??tiguri mai mici, ?ncetarea ascensiunii profesionale. DAR VREI MAI MULT. Vrei mai mult? productivitate. Vrei c??tiguri mai mari, pentru un nivel de via?? mai ridicat, vrei mai mult timp pentru tine, familia ?i prietenii t?i. ACUM PO?I S? FACI MAI PU?INE LUCRURI ?I S? REALIZEZI MAI MULT. Un singur lucru te ?nva??:s? ob?ii rezultate mai bune ?n mai pu?in timp;s? reduci stresul;s? scapi de sentimentul de cople?ire;s? ??i recape?i energia;s? ob?ii rezultate extraordinare la munc? ?i ?n via?a personal?.?nva?? s? te concentrezi pe ceea ce conteaz?!

Roman inspirat din istoria contemporan?, Puzzle realizeaz? o viziune cuprinz?toare a voca?iei rom?nilor de-a armoniza ?ntr-un mod necunoscut celorlalte ??ri europene (Constantin Noica) dou? mentalit??i istorice?te opuse: oriental? ?i occidental?. ?n centrul c?r?ii se afl? un singur personaj – profesorul pensionar Neghibaur – ?n jurul c?ruia se dispun faptele ?i oamenii ca pe un ecran al imagina?iei, observa?iei ?i experien?ei fostului dasc?l. Construc?ie dens? ?i insolit?, romanul se re?ine ?i prin deschiderea de amploare ?i de ad?ncime asupra mecanismelor ascunse ale reac?iilor suflete?ti individuale determinate de importantele schimb?ri sociale intervenite ?n via?a ??rii dup? Revolu?ia din Decembrie, 1989.

uneori moartea vinedac? lumea arde multe lum?n?ri,dar muribunda astanu pricepe,nu vrea ca inima s?-i crape ?nc? ?ise tot pune pe partea st?ng?ca s-o lini?teasc?,?i url? c?t poate:?sunt vie! de ce pleca?i?“

In Sa invingem autismul autorul prezinta principiile revolutionare aflate la baza programului care i-a ajutat pe el si pe cateva mii de familii cu nevoi speciale. Dupa cum arata Raun Kaufman, adesea, autismul este gresit inteles ca o tulburare comportamentala cand, de fapt, este o tulburare social-relationala. El explica, din proprie experienta, ce inseamna sa fii autist si in ce fel Programul Son-Rise da rezultate. Un ghid detaliat cu strategii clare si practice, pe care cititorii le pot aplica imediat – in unele cazuri, parintii observa schimbari la copiii lor in numai o zi – Sa invingem autismul da o sansa acestor copii sa sfideze prognozele initiale pesimiste. Citind aceasta carte, parintii si educatorii invata sa le faciliteze copiilor crearea unor relatii pline de semnificatie si afectiune, sa-i ajute sa-si extinda aria de comunicare si sa participe cu succes la cele ce se intampla in lume. O lucrare importanta in care se impletesc stiinta, progresul si speranta, Sa invingem autismul prezinta ideile valoroase si aplicatiile practice care au schimbat deja vietile a mii de familii din lumea intreaga.? ?Taria cu care autorul crede in Programul Son-Rise, caldura cu care vorbeste si metodele eficiente ii vor incuraja pe cititori sa-i urmeze sfaturile.“ - Publishers Weekly ?Cartea aceasta trebuie citita de toti parintii de copii cu autism. Am asistat nemijlocit la inceputul transformarii miraculoase a lui Raun K. Kaufman prin intermediul programului Son-Rise. Fiica mea, care prezenta toate semnele unei faze incipiente de autism, duce acum o viata normala pentru ca am stiut exact ce sa fac: sa ignor toate predictiile sumbre si s-o angrenez in tehnicile descrise in aceasta carte, care transforma principiul iubirii neconditionate intr-un plan practic si usor de aplicat.“ - Dr. Wayne W. Dyer, autorul cartii Puterea intentiei si a altor 30 de titluri

„În 1964, ca parte dintr-un proiect de istorie oral? despre via?a ?i cariera lui John F. Kennedy, mama mea a intrat într-un dialog cu Arthur M. Schlesinger Jr. pentru a-?i împ?rt??i amintirile ?i percep?ia asupra lucrurilor. Înregistrate la mai pu?in de patru luni dup? moartea so?ului ei, aceste conversa?ii reprezint? un dar f?cut istoriei... Sper c? tinerele genera?ii care încep s? afle mai multe despre anii 1960 vor considera aceste rememor?ri o introducere util? în modul în care se face istoria ?i vor g?si în ele inspira?ia de a oferi ceva acestei ??ri care ne-a oferit tuturor atât de multe.“

Aceast? lucrare, rezultat al unei colabor?ri de peste cinci ani ?ntre studen?ii spanioli interesa?i de studiul limbii rom?ne ?i profesoara Dana Oprica, este un instrument care vine s? completeze cu ?i mai multe aspecte de limb? ?i de cultur? cuno?tin?ele celor care studiaz? limba rom?n? sau c?l?toresc ?n Rom?nia. Fiecare tem? e precedat? de c?teva date de interes cultural care prezint? c?teva orient?ri legate de formulele de salut, de realizarea unei vizite, de obiceiurile rom?nilor de s?rb?tori, de normele de circula?ie s.a. Ca noutate am introdus glosare de expresii ?i exclama?ii, interjec?ii ?i onomatopee, al?turi de un vocabular tabu, care nu dep??e?te limitele decen?ei ?i care ajut? la cunoa?terea unor formule familiare. Reiter?m ideea c? aceast? lucrare a fost inspirat? de necesit??ile vorbitorilor de limb? spaniol?, precum studen?ii no?tri, care au c?l?torit ?i c?l?toresc frecvent ?n Rom?nia ?i care ne-au prezentat diverse situa?ii reale pe care le-am explicat prin intermediul acestui ghid. ?ntr-una dintre vizitele f?cute ?ntr-un sat din Bistri?a, un spaniol ne-a povestit c? a fost salutat cu s?rut m?na de un grup de copii care treceau pe uli??. Am inclus aceast? situa?ie sociolingvistic? la capitolul corespunz?tor. Farmecul limbii rom?ne const? ?i ?n varietatea lexical? adecvat? diferitelor contexte sau registre de limbaj. Este trabajo, resultado de una colaboración desde hace más de cinco a?os entre los estudiantes espa?oles interesados en el estudio de la lengua rumana y la profesora Dana Oprica, es un instrumento que viene a completar con más aspectos de lengua y cultura los conocimientos de los que estudian la lengua rumana o viajan a Rumanía. Cada tema está precedida por algunos datos de interés cultural que presentan unas orientaciones relacionadas con las fórmulas de saludo, con la realización de una visita, con las costumbres de los rumanos en fiestas, con las normas de circulación, etc. Como novedad hemos introducido glosarios de expresiones y exclamaciones, interjecciones y onomatopeyas, junto a un vocabulario tabú, que no sobrepasa las límites de la decencia y que ayuda a conocer algunas fórmulas familiares. Recalcamos la idea que este trabajo fue inspirado de las necesidades de los hablantes de lengua espa?ola, como nuestros estudiantes, que han viajado y viajan frecuentemente a Rumanía y que nos han presentado varias situaciones reales que explicamos a través de esta guía. Para poner un ejemplo, durante una de sus visitas en un pueblo recóndito de Bistri?a, un espa?ol nos contó que fue saludado con s?rut m?na (le beso la mano) por un grupo de ni?os, que pasaban por la calle. Incluimos esta situación sociolingüística en el capitulo correspondiente. El encanto de la lengua rumana consta también en la variedad lexical adecuada a los diferentes contextos y registros lingüísticos.

De cinci ani, Cameron ?i mama lui se mut? dintr-un loc ?n altul. Tat?l b?iatului e pe urmele lor. Cel pu?in, asta i s-a spus lui Cameron.C?nd se stabilesc la o ferm? izolat?, b?iatul ?ncepe s? vad? ?i s? aud? lucruri care nu pot fi reale. Cur?nd, ajunge s? se ?ndoiasc? de tot ceea ce credea c? ?tie ?i se ?ntreab? dac? nu cumva ??i pierde min?ile.Ce se ascunde ?n noapte? Ce e ?ngropat ?n trecut?Cameron trebuie s? afle secretele ?ntunecate ?nainte ca acestea s?-l distrug?."Un thriller psihologic pe care nu-l po?i l?sa din m?n?… straniu, ?ntunecat ?i inteligent construit. Dialogurile vii, autentice ?i scenele memorabile alc?tuiesc o poveste des?v?r?it?, al c?rei final dramatic ?ntrece toate a?tept?rile." - The Guardian"Un tat? monstruos, h?r?uitor, co?maruri alienante, un b?iat fantomatic, c?ini s?lbatici ?i un subsol d?r?p?nat – cadrul perfect pentru o poveste ?nfior?toare despre un b?iat care, ?ncerc?nd s? dezlege un mister, descoper? ce secrete poate ascunde trecutul cuiva. Un melanj captivant de crime ?i poveste de familie." - Kirkus Review C?inii a c??tigat Red Maple Award ?i a ob?inut numeroase nominaliz?ri, printre care la Young Adult Novel Thriller Award, 2016 ?i American Library Association Best Fiction for Young Adults. Este ?n curs de publicare ?n 13 ??ri.?Drepturile de ecranizare au fost achizi?ionate de Wild Media Entertainment. ?

Lee Child este un maestru al suspansului. – Entertainment WeeklyJack Reacher, fost ofi?er ?n poli?ia militar? a Statelor Unite, e pus din nou ?n fa?a unui caz complicat. Pl?nuind s? ajung? ?n Virginia, ?n c?utarea unei femei pe care nu a v?zut-o niciodat?, face autostopul. ?n ma?ina care se opre?te sunt doi b?rba?i ?i o femeie ce pare extrem de ?ngrijorat?. Din atitudinea lor, Reacher ?ncepe s? suspecteze c? ascund ceva.FBI-ul lanseaz? un apel de urm?rire general? pentru c? ?n zon? a avut loc o crim? ?i o persoan? a fost r?pit?. Oare ?nso?itorii de drum ai lui Reacher sunt implica?i ?n aceast? poveste? Iar fostul ofi?er din poli?ia militar? e doar o momeal??Al?turi de Julia Sorenson, agent FBI, Reacher porne?te o anchet? pe cont propriu ?i se treze?te prins ?ntr-o conspira?ie uria??, ?n care nimic nu e ceea ce pare ?i nimeni nu spune adev?rul.Urm?rit creeaz? unul dintre cele mai reu?ite personaje feminine din ?ntreaga serie Jack Reacher. – The New York TimesSubtil ?i nuan?at, cu un stil seduc?tor ?i r?sturn?ri irezistibile de situa?ie. – Newsweek?Reacher continu? s? conduc? ?i ?ncepu s? se g?ndeasc? la cele dou? baraje rutiere prin care trecuser?. Opt ma?ini ?i opt poli?i?ti ?n fiecare loc, cu lanterne ?i timp berechet pentru o inspec?ie am?nun?it?. Se imagin? pe sine ?n situa?ia de om urm?rit, cu ?nf??i?are obi?nuit?, c?l?torind singur, trezindu-se dintr-odat? vulnerabil ?i ?ntr-o situa?ie riscant?, poate anticip?nd barajele rutiere dinaintea sa. Ce putea s? fac? un astfel de om ca s? fie preg?tit? Putea s?-?i schimbe ?nf??i?area obi?nuit?, cu fard, plastilin?, peruci, piercinguri false, tatuaje false sau cicatrice false. Trebuia s? nu mai fie singur ?n ma?in?. Ceea ce era simplu, chiar ?i f?r? pricepere sau antrenament. Putea s? ia un autostopist de pe drum.“

De la primul pas f?cut ?n aceast? lume, purt?m cu noi, f?r? s? ?tim, un ?sac" de poveri ale familiei: drame nespuse, doliuri ne?ncheiate, pove?ti ru?inoase. Motiv?nd c? ?este spre binele nostru" s? nu ne vorbeasc? despre secretele de familie, p?rin?ii ?i bunicii ne condamn?, incon?tient, la a repeta ciclul de traume suferite de str?mo?i. ?n acest ghid practic de psihogenealogie, suntem ajuta?i s? punem ordine ?n ??antierul" mo?tenit de la genera?iile anterioare, s? ne asum?m familia, cu bune ?i rele, ?i s? detension?m (prin iertare, nu prin uitare) conflictele care ne b?ntuie de genera?ii. Cartea clarific? principalele no?iuni de psihogenealogie ?i ofer? instrumentele necesare (?atomul social", ?gensociograma") pentru ?mp?carea cu sine, dar ?i cu str?mo?ii.

Her ?ey ?evresiyle etkile?imsel bütünlükte anlaml? olmaktad?r. Soral?m yine de; Bütünü par?alar?ndan fazlas? yapan nedenler nelerdir? Evrende neyin ifadesiyiz? Canl?l?k, bilin?, ruh, duygular art?k anla??labilir midir? Canl?l?k h?z farklar?ndan m? olu?maktad?r? H?zl? bile?enimiz olan elektri?in; canl?l???n ve bilincimizin olu?umunda nas?l bir etken olmaktad?r? Bizleri olu?turanlardan beden, duygular, bilin?, ruh diye tan?mlad?klar?m?z aras?nda ba?lant?lar nas?l kurulmaktad?r? Sorular?, günümüzde enerjiler aras? ba?lant?, etkile?im nas?l kurulmaktad?r? Sorusu gibi oldu?u, yani her?ey gibi onlar?nda enerji oldu?u anla??lm??t?r. Ruh olarak tan?mlad?k, zihin-beden aras?nda ba?lant?y? kurmaya, duygular? anlamaya ?al??t?k. Bilincin, alg?n?n tüm bunlarla nas?l bir ili?kisi olabilece?ini sorgulad?k. Genelde ?yle oluyor ya, bütünün ?nce par?alar?n? anlamaya, par?alara ay?r?p anlamaya ?al??man?n sorunlar?n?n izlerini sürüp bütünle olan etkile?imini g?rmeye y?neliyoruz. Zaman?n i?inde zaman ge?irmemize ra?men bilincimizle, canl?l???m?zla nas?l ba?lant?l? oldu?unu g?rmezden geldik. Günümüz dünyas?n?n ula?t??? bilgi, ya?amsal deneyimlerin kaydedilip aktar?lmas?, izledi?imiz filmlerden tutun da, deneyimlerimizin h?zl? etkile?imiyle zaman aral?klar?n? orduk. S?n?r sistemimize benzeyen internet a?lar? olu?turduk. ?nsanl?k olarak yapay zekalar geli?tirdik. Hücre ile beden benzeri; canl?yla tüm canl?l???n, ekosistemin, varl???n etkile?im ?rüntüsü oldu?unu, etkile?imsel ?rüntüde anlam? oldu?unu ??rendik. Belki de olu?turdu?umuz yeni anlamlar gelecekte olu?acaklar?n par?alar?d?r. De?i?im devam ediyor. G?rünen o ki, canl?lar bu evrenin en ileri evrensel enerji alanlar?d?r. Soral?m kendimize; Evrende canl?l?ktan daha anlaml? bir ?ey var m?d?r? Dünya bilinci ?a?lard?r. Biriktirdi?i bilgi ve deneyimlerini, olu?umun ba?lang?c?ndan itibaren nesiller boyu aktarm??, ekosistemiyle bir bütün olarak evrilmi?tir. Ula?t??? bilin? halini ?evresiyle etkile?imsel d?ngü i?inde hep yeniden ?ekillendirmi?tir. D?nü?ümsel etkile?imin hi?bir zaman?n?n ayn? olmay??? temel evrensel durumun etkisiyle de zamanda evrilmi? ve günümüz dünyas?n?n paradigmas?na ula?m??t?r. Evrimsel ?rüntüye paralel geli?en teknolojik entegrasyonla bilgi, zamanda ?ok yo?un etkile?ebilmi?tir. Dünya üzerinde artan s?n?r hücresi say?s? yani artan canl? say?s?n?n olumlu bir yan? ise, bilginin etkile?imini art?rm?? olmas?d?r. Platon’un idealar dünyas?nda var olan?n kendi ba??na var olamayaca??n?, var olan?n ?ncül bir mükemmeli olmal? dü?üncesiyle hareket etti?i g?rülüyor. Bu dü?ünceye bi ele?tiriyle ba?lay?p daha sonra ele?tiriyide ele?tirelim. Diyelim ki bu dü?ünceye evrimin, zaman?n itiraz? var. Buna b?yle devam edersek ba?lang?? i?inde, uzaylar i?inde ba?layan evrenler olsa bile bugünki mant?k yine en ba?a d?nmemizi s?ylüyor. Yani ilk nas?l olu?tu? Bu olu?um ?ncesi uzay diyeyim en mükemmel saf hali olan B?R nas?l olu?tu. 1’de ise hi?bir ?zellik olmamal? yani nas?l olurda idea’lar oradan kaynaklan?r. Demek ki varl?k olu?umu bi süre?, evrim olur gibi. Sondan ba?a d?nsekte bi süre?, ba?tan ba?lam?? olsakta bi süre?. Bu ifadeler B?R d?ngüsü i?inde do?ru olabilir. ?dealar nereden geldi ?ünki sonu? olarak idealar B?R de olmamal? ?ünkü B?R farkl?l?k bar?nd?rm?yor. Asl?nda her ?eyi B?R kapsar, o kaynak potansiyeller alan?d?r. Haliyle her ?eyle ayn? alandad?r. Bi nevi potansiyeller alan?yla varl?k ayn? ?eydir, benzerdir. O halde Platon’un idealar kuram?n?n kayna?? ve kendisi bu evrendedir, bu evrendir. Günümüz bilim dünyas?nda ?oklu evrenler dü?üncesi olduk?a yayg?nd?r. O halde evrenlerin oldu?u daha dev uzaysal kaynaklar, alanlar olmal?d?r. ??te B?R belkide bizimde i?inde evrildi?imiz vede k?smen farkl?la?t???m?z her ?eyin kayna??, alan?d?r. Evren büyük tabii ancak büyüklük hep yan?lt?c? olmaya devam etmi?tir. Belkide hiper bir uzay hatta uzaylar alan?nda olabiliriz. Belki ama e?er do?ru b? dü?ünce ?ekliyse bu ilk soruyu yinede de?i?tirmiyor. ?lk ba?lang?? diye bir ?ey var m??

n vrst de 11 ani, Ivy Manx locuiete n inutul Caux, al crui conductor este teribilul Rege Mtrgun i unde legea trmului este otrvete sau fii otrvit“. Fr un degusttor de ncredere acreditat de Breasl care s-i stea mereu aproape, urmtoarea ta mas ar putea fi i ultima.Chiar mai ru, unchiul mult iubit al fetiei – ultimul farmacopat vindector din Caux – a disprut fr urm, lsnd-o pe Ivy cu trusa lui cu leacuri secrete, cu o cioar zgomotoas pe nume H i cu un degusttor nepriceput i mrav, cu nclinaie pentru picoteal.Nu mai e timp de pierdut! Ivy trebuie s-i pun n aplicare teribilul plan! mpreun cu un tnr degusttor pe nume Rowan – aflat pe fug dup otrvirea accidental a douzeci dintre grzile regelui –, fata pornete n cutarea unchiului ei. n aceste vremuri dominate de corupie i de uneltiri – n acest, pn nu demult, minunat loc strvechi –, cei doi copii, devenii acum dumanii ntregului regat, au un sprijin de ndejde.Dar ce vor oare urmritorii lor S fie nestemata de-o inegalabil frumusee ce pare – dei asta este practic imposibil – a fi scobit Sau o fi elixirul pe care ea nsi l-a creat i care are misterioase puteri vindectoare Sau oare poate fi vorba despre Ivy nsiSpus pe un ton uor ironic i de o prospeime irezistibil, primul volum al trilogiei Otrvurile din Caux“, Nestemata Scobit este o uimitoare poveste despre ierburi i magie, degusttori i otrvuri.

B?R DAMLA SEVG?YLE MERHABA ?Dokunan hafif bir esinti, bir damla ya?, bir kü?ük ka?amak bak??tan ve bir tatl? s?zden sonra yüre?in ?eperlerine yap???p kalan a?k?n izleriyle dolu ya?amakt?r belki de istenilen… ??zlemek sevgiyle yüre?e dokunmaksa; bir tatl? s?z, bir gidenin ard?ndan kalan iz, bir hüzün i?indeki umutsuzluklarda bile, umut arayan kalple var olmakt?r kimbilir belki de i?imizde kalan… ??zlemek; a?k?n g?zya?lar?nda, yar?n? olmayan a?klarda ve bir garip a?k?n i?inde bile mutlulu?u, sevginin kanatlar?nda ?zlemle arayarak yazmakt?r belki de sayfalarda saklanan… ?Kim bilir belki de sevgiyi i?inde bularak kanatlanmakt?r, kanats?z hallerinde bile ?zlemle a?ka u?makt?r… ?Her okunan ?iirin i?inde hissedebilmektir belki de; tarifi olmayan, tarifsiz o duyguyu, yüre?indeki bir k?v?lc?m ate?iyle canland?r?p ya?atabilmektir belki de arzulanan... ?Sevgiyle dolu sayfalarda, hissettiklerinizi bulup dolu dolu ya?aman?z dile?iyle… Cengiz ?ET?K 1964 y?l?nda Konya/Karap?nar do?du. ?lkokulu Emirgazi il?esinde okudu. Ortaokulu ve liseyi Karap?nar’da okudu. Endüstri Meslek Lisesi Torna tesviye’den mezun oldu. 1989 y?l?nda Burdur E?itim Yüksek Okulu’ndan S?n?f ??retmeni olarak mezun olduktan sonra 1990 y?l?ndan bu yana zaman zaman idarecilik yapsa da ?u an Uzman S?n?f ??retmeni olarak ?al??makta olup iki k?z babas?d?r. 1986 y?l?nda ilk ?yküsü “sonun Ba?lang?c?” bir sinema dergisinin a?t??? yar??mada birinci gelmi?tir. Finike yerel gazetelerinde 2005 y?l?ndan sonra bir?ok k??e yaz?lar? yay?nland?. 2006 y?l?nda ilk ?iir kitab? “Son S?züm Sana Gülüm” yay?nlad?. ?kinci kitab? “Siyahlarday?m Alev Bak??l?m” 2008 y?l?nda yay?nland?. Ayr?ca güfte halinde “ Siyahlarday?m” 2010 y?l?nda ve “Vazge? G?nlüm” 2016 y?l?nda iki ?iiri bestelenip ?ark? olarak hayat bulmu?tur. 2017 y?l? son ay?nda ilk bilimkurgu roman? “Pokentranl? G?kmen” okurlar?yla tan??t?.

The great World War was more than two-thirds over when America entered the struggle, and yet in a sense this country was in the war from its very beginning. Three great inventions controlled the character of the fighting and made it different from any other the world has ever seen. These three inventions were American. The submarine was our invention; it carried the war into the sea. The airplane was an American invention; it carried the war into the sky. We invented the machine-gun; it drove the war into the ground. It is not my purpose to boast of American genius but, rather, to show that we entered the war with heavy responsibilities. The inven-tions we had given to the world had been developed marvelously in other lands. Furthermore they were in the hands of a determined and unscrupulous foe, and we found before us the task of overcoming the very machines that we had created. Yankee ingenuity was faced with a real test. The only way of overcoming the airplane was to build more and better machines than the enemy possessed. This we tried to do, but first we had to be taught by our allies the latest refinements of this machine, and the war was over before we had more than started our a?rial program. The machine-gun and its accessory, barbed wire (also an American invention), were overcome by the tank; and we may find what little comfort we can in the fact that its invention was inspired by the sight of an American farm tractor. But the tank was a British creation and was undoubtedly the most important invention of the war. On the sea we were faced with a most baffling problem. The U-boat could not be coped with by the building of swarms of submarines. The essential here was a means of locating the enemy and destroying him even while he lurked under the surface. Two American inventions, the hydrophone and the depth bomb, made the lot of the U-boat decidedly unenviable and they hastened if they did not actually end German frightfulness on the sea. But these were by no means the only inventions of the war. Great Britain showed wonderful ingenuity and resourcefulness in many di-rections; France did marvels with the airplane and showed great clev-erness in her development of the tank and there was a host of minor inventions to her credit; while Italy showed marked skill in the crea-tion of large airplanes and small seacraft.

Prin culegerea de fa?? punem la dispozi?ia tineretului studios (?i nu numai) o seam? de opere importante ale lui Vasile Alecsandri, opere reprezentative pentru dramaturgia ?i proza scriitorului, ?n primul r?nd cele prev?zute de programele ?colare ?n vigoare.

Yirmi birinci yüzy?lda, teknolojik geli?melerin de etkisiyle, büyük bir "öz güven patlamas?" ya?ayan insanl?k; kurulu?undan bu yana kendi yasalar?na göre çal??an ba?ta ekolojik sistem olmak üzere: Biyolojik ve jeolojik sistemlere müdahale ederek; kendi kurallar?na göre de?i?tirmeye kalkt?. ??te, ba?ta baz? hastal?klar olmak üzere; birçok sorunlar da burada ortaya ç?kt?. Maalesef bugün nerede ise hepimiz, hastay?z! Hastal?klar?m?z?n ise çe?it çe?it ad? olsa bile en yayg?n olan?: "Parçalama Hastal???" olup çok da kolay tedavi edilebilecek gibi de görünmemektedir.Günümüzde, teknolojik geli?mi?li?in de etkisiyle: ?nsano?lu, bütünü anlamak için onu parçalamay? seçti. Parçalar? üzerinden bütünü; anlamaya ve tan?maya çal??maktad?r.. Oysa ki, parçalar? birle?tirerek bütünü tan?mak hem daha kolay, hem de daha do?al bir yöntem oldu?unu da bilmesine ra?men.Y?llard?r; maddeleri parçalad?k yetmedi. Atomlar? parçalad?k bitmedi. Bu i? daha nereye kadar gidecek? Ve ne kadar daha sürecek? Bilinmez! Ancak bizler, bir an önce maddeleri ve sistemleri parçalamaktan vazgeçmek mecburiyetindeyiz! Yoksa: Korkar?m çok yak?nda, yeryüzündeki ya?am? kökünden bitirece?iz!..Bu arada, baz? "Laboratuvar Ka?iflerine" de birkaç hat?rlatmada bulunmak isterim:Hani; Sizlerin, mikro organizmalar? incelemek için hergün bakt???n?z o devasa büyüteçler'iniz (Dev Elektron Mikroskoplar?n?z) var ya! ??te o büyüteçler; inceledi?iniz o organizmalar?, sizlerin gözünde milyonlarca kez büyütmekte iken; sizleri de belki onlar?n "gözünde" milyonlarca kez küçültüyor olmas?nlar (?) Yine: Belki de sizler; onlar? tan?maya çal???rken; onlar da bizleri anlamaya çabal?yor olmas?nlar? Dahas?: Belki de onlar da bizleri merak ediyorlard?r (?) Kim bilir? Ne dersiniz? Bir de böyle dü?ünmeyi denemelisiniz!.."LABORATUARDAK? ?BL?S"{???R L?STES? & ?Ç?NDEK?LER}:YAZAR HAKKINDA {ÖZ GEÇM??}TANITMALIK {PROSPEKTÜS}T?N VE TENZERRELABORATUARDAK? ?BL?SB?ZDEN M?D?R?RUH YARASIKONDUNEFES?ST?R?DYEN?N HÜNER?MOLEKÜLER SEYAHATYARI?L?NÇHIZ/HAZ ÇEL??MECES?HAL?S YAPAYLIKLAR D?YARINDA -1MAZ?DEK? AYAK ?ZLER?MMAN?SA TARZANIARKA KAPAK?a’irin Yay?nlanm?? Di?er Kitaplar?VEYSEL TOPALO?LU (?A?R; SADEKUL)

Victor Hugo says, that "Africa will be the continent of the twentieth century." Already the nations are struggling to possess it. Stanley's explorations proved the majesty and efficacy of equipment and force amid these dusky peoples and through the awful mazes of the unknown. Empires watched with eager eye the progress of his last daring journey. Science and civilization stood ready to welcome its results. He comes to light again, having escaped ambush, flood, the wild beast and disease, and his revelations set the world aglow. He is greeted by kings, hailed by savants, and looked to by the colonizing nations as the future pioneer of political power and commercial enterprise in their behalf, as he has been the most redoubtable leader of adventure in the past. This miraculous journey of the dashing and intrepid explorer, completed against obstacles which all believed to be insurmountable, safely ended after opinion had given him up as dead, together with its bearings on the fortunes of those nations who are casting anew the chart of Africa, and upon the native peoples who are to be revolutionized or exterminated by the last grand surges of progress, all these render a volume dedicated to travel and discovery, especially in the realm of "The Dark Continent," surprisingly agreeable and useful at this time. How like enchantment is the story of that revelation which the New America furnished the Old World! What a spirit of inquiry and exploit it opened! How un-precedented and startling, adventure of every kind became! What thrilling vol-umes tell of the hardships of daring navigators or of the perils of brave and dash-ing landsmen! Later on, who fails to read with the keenest emotion of those dan-gers, trials and escapes which enveloped the intrepid searchers after the icy secrets of the Poles, or confronted those who would unfold the tale of the older civiliza-tions and of the ocean’s island spaces.Though the directions of pioneering enterprise change, yet more and more man searches for the new. To follow him, is to write of the wonderful. Again, to follow him is to read of the surprising and the thrilling. No prior history of discovery has ever exceeded in vigorous entertainment and startling interest that which centers in “The Dark Continent” and has for its most distinguished hero, Henry M. Stan-ley. His coming and going in the untrodden and hostile wilds of Africa, now to rescue the stranded pioneers of other nationalities, now to explore the unknown waters of a mighty and unique system, now to teach cannibal tribes respect for decency and law, and now to map for the first time with any degree of accuracy, the limits of new dynasties, make up a volume of surpassing moment and peculiar fascination.All the world now turns to Africa as the scene of those adventures which pos-sess such a weird and startling interest for readers of every class, and which invite to heroic exertion on the part of pioneers. It is the one dark, mysterious spot, strangely made up of massive mountains, lofty and extended plateaus, salt and sandy deserts, immense fertile stretches, climates of death and balm, spacious lakes, gigantic rivers, dense forests, numerous, grotesque and savage peoples, and an animal life of fierce mien, enormous strength and endless variety. It is the country of the marvelous, yet none of its marvels exceed its realities.And each exploration, each pioneering exploit, each history of adventure into its mysterious depths, but intensifies the world’s view of it and enhances human interest in it, for it is there the civilized nations are soon to set metes and bounds to their grandest acquisitions—perhaps in peace, perhaps in war. It is there that white colonization shall try its boldest problems. It is there that Christianity shall engage in one of its hardest contests.

Iubite cititor. Multe prostii vei citit, de cnd eti. Citete, rogute, i aceste i pe undei vedea c nui vin la socoteal, ia pana n mn i d i tu altceva mai bun la iveal, cci eu atta mam priceput i atta am fcut." Autorul