On 7 July 2005, Julie Nicholson's life was changed forever. Her daughter, Jenny, was killed on her way to work in the London bombings, shaking Julie's beliefs. With heartbreaking honesty and integrity, Julie tells her story of love, tragedy and heartache for the first time. Jenny Nicholson was travelling to work when a bomb exploded at Edgware Road Tube station. Her mother, Reverend Julie Nicholson, was on holiday in Anglesey at the time and watched the situation unfold on the television before travelling to London to search for her missing daughter. After five terrible days, her daughter's death was confirmed. Struggling to comprehend the tragedy, Julie's sorrow and longing for her beloved daughter turned to rage and anger at the senseless death. In what will doubtless be considered a landmark grief memoir, Julie Nicholson takes us painstakingly through each moment from when Jenny fails to answer her mobile, to anointing her body. Devastatingly honest and courageous, Julie tells of her love and loss as only a mother can. Devastatingly honest and courageous, Julie tells of her love and loss as only a mother can.

Bu kitap ile ?nsanlar?n kafalar?ndaki ya?amsal konulardaki soru i?aretleri ile Genel ?lke ve Dünya sorunlar?na evrensel bir bak?? a??s?yla yakla??mda bulunarak na?izane ??züm ?nerilerinde bulunmaya ?al??t?m. Umar?m okuduklar?n?z ya?am?n?za katk? sa?lar. Unutulmamal?d?r ki hayat bizimle ya da bize ra?men akmaya devam edecektir. ?nsan, kendisini, toplumu ve dünyas?n? güzelle?tirecek ?ekilde ya?ayabilendir. ??? Ya?am?m i?inde ald???m e?itim ve olu?turdu?um tecrübelerimde bana yard?mc? olan tüm insanlara, hayat?mda bana katt?klar? de?er i?in tüm dostlar?ma ve bana g?sterdikleri sevgi, sayg? ve anlay?? i?in e?ime ve ?ocuklar?ma te?ekkür ederim. Bana kitab?m? bas?l? hale getirerek, ?bu ?ns?züme de katk? ?yapan Emek yay?nevi ve yetkilisi ?zkan Günal’a da ayr?ca te?ekkür ediyorum. Bu kitab? okuyan siz de?erli okuyuculara te?ekkür ediyorum. Bir kitab? de?erli ve güzel k?lan okuyucusudur. ? ?yi ki vars?n?z.. ????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????? ?lhan KORKMAZ ??Yazar hakk?nda? ???Yazar. ?stanbul 1962 do?umlu olup ?stanbul ?ehremini Anadolu Lisesi 1979 y?l? mezunu ?ve 1987 y?l?nda ??stanbul ?niversitesi ?stanbul T?p Fakültesini bitirdi. ?Mecburi hizmetini Van ili ?zalp il?esinde 1990 y?l?nda tamamlad?, ard?ndan askerli?ini Diyarbak?r Ergani’de Jandarma Komando Te?men olarak 1992 y?l?nda bitirdi. S?ras?yla Yalova, Fatih, G. O. Pa?a, Beyo?lu / ?stanbul il?elerinde g?rev yaparak, 2007 y?l?nda Bursa iline yerle?erek Y?ld?r?m ve Nilüfer il?elerinde g?rev ald?. ???En son, Nilüfer il?esi Ataevler Aile Sa?l??? Merkezi Aile Hekimli?inden emekli oldu ve halen i? yerlerinde k?smi zamanl? olarak ?? Yeri Hekimli?i yapmaktad?r. ?Dilek Korkmaz ile evli olup, Serhan ve Nazl?han isimli iki ?ocuk babas?.

Jeffrey Kluger a crescut ?ntr-o familie al?turi de al?i trei fra?i b?ie?i. De asemenea, mai are doi fra?i vitregi gemeni, dintr-o a doua c?snicie a tat?lui s?u – o fat? ?i un b?iat.Plec?nd de la experien?a personal?, autorul exploreaz?, cu ?n?elegere ?i umor, lumea complex? a fra?ilor din mai multe puncte de vedere: ?tiin?ific, psihologic, sociologic ?i memorialistic. El este de p?rere c? nimeni nu ne afecteaz? la fel de profund ca fra?ii ?i surorile noastre – nici p?rin?ii, nici copiii, nici prietenii no?tri. Din momentul ?n care ne na?tem, fra?ii sunt colaboratorii no?tri ?i cei cu care conspir?m, modelele noastre ?i cei de la care avem cele mai multe lucruri de ?nv??at. Ei ne ?nva?? cum s? ne rezolv?m conflictele, cum s? ne facem prieteni ?i cum s? st?m departe de necazuri. Fra?ii no?tri sunt singurele persoane pe care le cunoa?tem care se calific? ?ntr-adev?r ca parteneri de via??.Printre subiectele pe care autorul le examineaz? ?n aceast? carte se num?r?: conflictele ?ntre fra?i ?i rezolvarea lor; ordinea na?terii ?i influen?a acesteia asupra evolu?iei ulterioare a fra?ilor; consecin?ele pe care faptul de a fi favoritul unuia dintre p?rin?i le are asupra celorlal?i fra?i; urm?rile pe care divor?ul p?rin?ilor le are asupra copiilor, care fie trebuie s? locuiasc? cu un singur p?rinte, fie sunt nevoi?i s? tr?iasc? ?n cadrul unei familii noi, l?rgite; conceptul de alloparenting (ajutorul dat de fra?ii mai mari la cre?terea fra?ilor mai mici); drogurile, consumul de alcool ?i sarcina la adolescen??; studiile care au ca subiect gemenii ?i copiii unici (d?nd ca exemplu politica na?ional? a copilului unic din China); codificarea genetic? a tr?s?turilor comportamentale; tulbur?rile emo?ionale ?i efectele lor asupra rela?iilor fraterne; evolu?ia ?n timp a leg?turilor fraterne ?i multe altele.

Faptele sunt mai gr?itoare dec?t cuvintele: o ?ncuviin?are din cap, un suspin elocvent, o privire studiat?, un z?mbet cu sub?n?eles, bra?ele ?ncruci?ate, chiar ?i modul ?n care v? atinge?i nasul sunt c?teva dintre sutele de indicii pe care trupul vostru le ofer? permanent ?i de care poate c? nici nu sunte?i con?tien?i.

Serie v?ndut? ?n peste 60 de milioane de exemplare. Con?ine ?apte capitole cu sfaturi practice, dovedite, de la profesioni?ti de top.Po?i ?nv??a ?ntr-o s?pt?m?n? tot ce ?nva?? exper?ii ?ntr-o via?? Duminic?: Exploreaz? factorii de influen??, at?t pozitivi, c?t ?i negativi Luni: ?n?elege stereotipurile, puterea congruen?ei ?i importan?a prezent?rii Mar?i: Dezvolt?-?i o voce cu autoritate cu ?puterea lui trei” ?i tehnicile propozi?iilor asertive Miercuri: Descoper? cele trei elemente de comunicare ?i cum s? le folose?ti pentru a stabili un raport rapid ?i eficient Joi: ?nva?? s? recuno?ti filtrele interne ?i s? le utilizezi ?n modelele de persuasiune Vineri: Folose?te modele de programare neuro-lingvistic? pentru a influen?a la un nivel incon?tient S?mb?t?: ?nva?? cum s? folose?ti tehnici dovedite de persuasiune, precum TAB ?i AIDA, legile reciprocit??ii, ale pu?inului ?i al?i declan?atori emo?ionali

Atunci c?nd discu?i cu adul?ii despre educa?ia sexual? pe care au primit o ?n copil?rie ?i adolescen??, ei vor spune, ?n general, c? a fost complet nepotrivit? ?i c? ?i ar dori ceva mai bun pentru copiii lor. ?i copiii ??i doresc un dialog cu p?rin?ii lor. Toat? lumea este con?tient? de necesitatea de a discuta despre sex cu un adolescent. Adolescen?ii ?i sexul este o carte instrument care ne ajut? s? umplem un gol de comunicare. Cum s? discut?m despre schimb?rile fizice ?i psihice de la pubertate, locul de unde se pot aduna informa?ii despre sexualitate, nevoia de intimitate, rela?iile adolescen?ilor cu adul?ii ?i cu cei de aceea?i v?rst?, impactul sexualit??ii adolescen?ilor asupra vie?ii de familie, precum ?i comportamentul riscant, orientarea sexual? a tinerilor ?i rolul p?rin?ilor – toate aceste teme importante ?i, uneori, st?njenitoare sunt abordate ?i discutate concret, cartea oferind informa?ii clare ?i sfaturi practice p?rin?ilor care vor s? ?i sprijine copiii ?n dificilul proces al maturiz?rii.

De ce devii psihiatru/psiholog/psihoterapeut? De ce s? vrei s? aju?i oamenii s? dep??easc? problemele vie?ii ?i s? se cunoasc? pe sine? Ce se ?nt?mpl? ?n mintea celui chemat s? te asculte ?i s? te accepte necondi?ionat? Rolurile se inverseaz? acum ?i ascult?torul este invitat s? se dest?inuie. Pe parcursul a 22 de confesiuni reunite ?n acest volum de cunoscutul psihiatru Christophe André, medicii ?i psihologii ??i ?mp?rt??esc experien?e personale ?i profesionale ce i-au adus sau i-au f?cut s? persiste pe acest drum, o cale, printre altele, de reg?sire de sine ?i de autod?ruire. Confesiunile ?nc?nt? prin stilul propriu al fiec?rui autor, prin anecdotica antrenant?, prin posibilitatea rar? de a p?trunde "?n culise", acolo unde fiecare ??i preg?te?te ?nt?lnirea mereu singular? cu pacientul din fa?a sa. Cartea se dore?te a fi o inspira?ie pentru cei afla?i ?n c?utarea echilibrului interior sau ?naintea unei alegeri profesionale, fiind totodat? o lectur? pl?cut? ?i incitant?.

La ce v?rst? pot s?-i d?ruiesc celui mic o tablet?? Peste c??i ani va avea nevoie de un telefon mobil? Jocurile video ?l agit? ?i-l fac oare "dependent" pe b?iatul meu? Ce fel de fotografii poate afi?a pe internet fiica mea adolescent? ?i cu cine se poate "?mprieteni" pe Facebook? Specializat? ?n psihiatria copilului ?i mam? a trei b?ie?i, Jodi Gold puncteaz?, pe un ton echilibrat, at?t beneficiile educa?ionale ?i cognitive ale tehnologiilor digitale, c?t ?i numeroasele capcane. Astfel, p?rin?ii noii genera?ii de "copii digitali" vor afla ce aplica?ii ?i jocuri ?ncurajeaz? creativitatea ?i inteligen?a copilului sau adolescentului, dar ?i ce limite trebuie impuse (ca durat?, dar ?i la nivel de con?inut), pentru a evita h?r?uirea online, refugierea nes?n?toas? ?n lumea vitual? ori dezinteresul pentru ?coal? ?i rela?iile sociale din real?.

Un pu?ti de-o ?chioap? se arunc? pe jos ?n mijlocul magazinului; un elev de gimnaziu se plimb? prin clas? ?n mijlocul orei; un adolescent r?zg?iat ?n-are chef" s? ?nve?e nicio meserie. P?rin?ilor, profesorilor sau chiar angajatorilor, peisajul le este deja familiar. Cum se face c? ace?ti copii au ajuns s?-i joace pe degete pe adul?i ?i s? nu mai respecte nicio autoritate? Michael Winterhoff, psihiatru de copii, explic? ?n ce fel abdicarea de la reperele educa?ionale tradi?ionale, dar ?i ?ncurajarea unei rela?ii de ?parteneriat" (de negociere) ?ntre p?rin?i ?i copii a dus la situa?ia ?n care copiii sunt complet lipsi?i de acele oglindiri, limit?ri ?i ?ndrum?ri vitale pentru a deprinde autocontrolul ?i a cre?te nu doar fizic, ci ?i emo?ional. Discut?nd tendin?a p?rin?ilor de a-?i proiecta ne?mplinirile ?n via?a copilului, cartea ne reconduce la r?d?cinile parentajului: copiii trebuie s? redevin? copii, iar p?rin?ii trebuie s? redevin? educatorii grijulii, dar fermi, de care copiii au nevoie pentru o dezvoltare armonioas?.

Surse oficiale precizeaz?: Metroul-2 este un obiectiv guvernamental, care prezint? interes din punctul de vedere al leg?turilor subterane ?i, ?n caz de necesitate, poate fi folosit at?t ca sistem sigur de comunica?ii, c?t ?i ca mijloc de transport. Dac?, p?n? ?n prezent, n-au existat motive s? fie ascunse aceste informa?ii, atunci, de ce nu se spune dac? Metroul-2 este depozit secret pentru rezervele de aur ale Rusiei sau tunel care duce la cele mai mari z?c?minte de bog??ii minerale sau drumul folosit de Stalin ca s? mearg? la ?nt?lnirile cu Buharin? Ce s-a petrecut ?i ce se petrece acolo? Mai ?nt?i, de ce au fost ?mpu?ca?i constructorii Metroului-2? De ce au disp?rut at??ia oameni ?i de unde a ap?rut plutoniul pentru armament sub p?m?nt? Cine folose?te ?n prezent bunc?rul de sub Kremlin? De ce se ascund cu grij? informa?iile despre acesta, despre bunc?rul secret a lui Stalin ?i despre ?nmorm?nt?rile ?n mas? din subteranele metroului? Sau despre legendara bibliotec? a lui Ivan cel Groaznic, precum ?i despre cauzele pr?bu?irii parcului acvatic din Moscova? Despre toate acestea ?i despre multe altele v? va povesti un ziarist care a cutreierat ?mpreun? cu diggerii tunelurile subterane ?i s-a ini?iat ?n tainele sumbre ale metrourilor din Piter ?i Moscova.

n Enciclopedia transformrii“ Vladimir Lermontov i-a propus s ne nvee s lucrm cu imaginile. Descoperim astfel c noi suntem creatorii att ai realitii n care trim, ct i ai viitorului nostru. Autorul a pus laolalt cele mai importante momente ale metodologiei sale cu scopul de a prezenta cititorului un tablou complet. Ne ascultm sufletul sau ne lsm dominai de raiune Ce sunt imaginile i cum lucrm cu ele Unde trebuie s cutm fericirea, sntatea, bogia i iubirea De unde vine boala i cum s ne vindecm Cum ne putem crea realitatea n care ne dorim s trim Aici vei gsi rspuns la toate aceste ntrebri. Vei nva s aplicai aceste cunotine n viaa de zi cu zi. Vei afla c magia nu este dect o calitate a sufletului nostru, c avem puteri nelimitate, trebuie doar s credem n noi, n sufletul nostru i s ne crem o lume nou n care ne dorim s trim.

Bárdos András évtizedeken át az egyik legismertebb és legfoglalkoztatottabb televíziós riporter volt Magyarországon. Dolgozott a Magyar Televízióban, az RTL Klubon és a TV2-n is, vezetett két minisztereln?k-jel?lti vitát. A Rádió Krónika-m?sorai, Napk?zi, Naptévé, RTL-Híradó, Akták, Tények, Jó estét Magyarország - t?bb ezer interjút készített a k?zélet szerpl?ivel, politikusokkal. 1995 óta tanít a Színház- és Filmm?vészeti Egyetemen, t?bbek k?z?tt kommunikációt is.?Sokat tud a hazugságról, pályája során hallott eleget. Pamela Meyer hazugságról, a hazugság felismerésér?l szóló k?nyvéhez írt el?szavában arról írt, mi t?rténne, ha csak egyetlen napig igazat mondanánk. Ez az e-füzet Bárdos irónikus, mégis halálosan komoly el?szavát tartalmazza a Verj át, ha tudsz cím? k?nyvh?z.

gy vagyok, hogy az apám és anyám kztti szex idevarázsolt, és most ezt egy halálos balesetnek vélem és nyilvánítom, és várom a halált, amibe bele fogok halni... Az ezen két pont kztti idt a lehet legboldogabban szeretném leélni. Gyakran ez sikerül” – vallja Feldmár András nmagáról. Szerz- és beszélgettársával, Büky Dorottyával is ezt a témát járják krül, utat mutatva nekünk, tévelygknek, segítve minket eligazodni nmagunk bels labirintusában. Hátha mi, a figyelmes olvasók a sorok mgé nézve rádbbenünk: valójában minden feltett kérdés rólunk és minden válasz nekünk szól, a mi kudarcainkról, a mi kétségeinkrl, a mi szenvedéseinkrl, a mi életünkrl. s, nem utolsósorban, a mi lehetségeinkrl. Arra, hogyan találjunk vagy teremtsünk magunknak olyan krnyezetet, amely muszájból kttt kompromisszumok nélkül is befogad bennünket, miként a borsót a héja.

n unele momente, mintea omeneasc depete att limitele simurilor, ct i pe cele ale gndirii obinuite, intrnd pe trmul altor realiti. Pentru minte, visele n sine constituie realiti solide, precum starea normal de veghe. n vis, ca i n starea de veghe, percepem o multitudine de sentimente i emoii, precum i situaii de o realitate de necontestat, care ne influeneaz modul de comportament i fora vital. Numai c, atunci cnd ne trezim, ne dm seama c totul a fost doar o iluzie. Mintea, care n sine este un instrument, ajunge, prin puterea pe care i-o acordm n mod incontient, s ne subjuge i s ne manevreze dup propriile nchipuiri, fcnd acest lucru inclusiv n somnul cu vise. ns, n somnul adnc mintea nu mai este prezent, iar atunci cnd ne trezim nu mai avem nimic care s ne aminteasc de acea perioad. Totui, chiar i n somnul adnc exist ceva care ne nsoete, fcndu-ne s intuim c existm chiar i n acea perioad n care mintea este absent. Dup cei 10-12 ani ghidai de o persoan a crei identitate a rmas chiar i acum necunoscut, realiznd care este adevrata noastr natur, toate aceste metode i tehnici aplicate de mine i scrise aici n carte mi se par inutile. ns mi dau seama c la acel moment dac mi-ar fi spus doar att: tii c exiti“, Eti contient c exiti“ i Ai avut vreun moment n care nu ai existat“, nu cred c a fi neles nimic i simplitatea adevratei mele naturi (care este i a voastr) ar fi fost, ca de obicei, trecut cu vederea de minte.

Lucrarea Cum s? fii un bun p?rinte ne ?nva?? cum s? ne cre?tem copiii frumos, f?r? s? ?ip?m la ei, f?r? s?-i agres?m fizic, verbal ori psihic.Totodat?, ea ne pune ?n fa?? o oglind? pentru a ne vedea ?i a ne ?n?elege pe noi ?n?ine (copiii p?rin?ilor no?tri!), pentru a ?i ?n?elege pe p?rin?i, dar ?i pentru a afla cum s? ne construim o leg?tur? sufleteasc? adev?rat? cu copiii, bazat? pe iubire, pe respect ?i pre?uire.Cartea a ap?rut anterior sub titlul Eu te-am f?cut, eu te omor, autoarea renun??nd la acest titlu la sugestia cititorilor c?r?ii.

SZENDI G?BOR új k?tetében az egyéni és a párkapcsolati problémákat elemzi. Részletesen szól az akarat szerepének túlértékelésér?l, gondolkodásunk paradoxonairól, a szokások kialakulásáról és elhagyásának módjairól, valamint mindennek fényében a kapcsolati konfliktusokról és lehetséges, ?másodfokú” megoldásaikról. Szendi az evolúciós gondolkodás mellett ezúttal a modern viselkedésterápiás szemléletet hívja segítségül, és állítja: cselekedeteinket folyamatosan általunk nem ismert és nem is megismerhet? tényez?k – rejtett tanulás, genetikailag ?r?k?lt vonások, nem érzékelhet? ingerek, hamis emlékek, ?nigazoló értelmezések, téves észlelések stb. – irányítják. Vagyis a problémákat maga az ember teremti, az emberi gondolkodás hozza létre azáltal, hogy értelmezi ?nmagát, sorsát, k?rnyezetét. A szerz? szerint az emberi problémák lényege, hogy korlátozott információk alapján akarunk sokkal szélesebb alapokon nyugvó jelenségeket értelmezni. Ilyenkor általában túl nagy jelent?séget tulajdonítunk az okoknak, és a magyarázatokhoz az emberi tudatból és emlékezésb?l nyert információk rendszerint kevésnek bizonyulnak. Szendi Gábor gyakorlati tanácsokban b?velked? k?nyvében ugyanakkor rámutat: ha nem az okokat akarjuk tisztázni, hanem a megoldást keressük, sokkal hatékonyabban kezelhetjük egyéni és társas problémáinkat is.

tiu cu adevrat: cltoria ta ncepe cu alegerea de a te ridica, de a merge nainte i de a tri pe deplin.“ — Oprah WinfreyAcum, pentru prima oar, gndurile i ideile din leciile de via ale utoarei au fost revizuite, actualizate i adunate ntre copertele unei cri. Organizate pe teme – bucurie, rezilien, relaii, recunotin, posibilitate, veneraie, claritate, putere – aceste eseuri ne dezvluie inima i mintea unei femei extraordinare, oferind totodat cititorilor un ghid pentru a tri o via mplinit.

Povestea celui mai subestimat organ al corpuluiCheia unei vie?i mai s?n?toase ?i mai fericite se afl? ?n?untrul nostru.De?i intestinul este aproape la fel de important ca inima sau creierul, ?tim foarte pu?ine lucruri despre el. Giulia Enders ne arat? c?, departe de a fi doar acea parte utilitar? ?i – trebuie s? recunoa?tem – cam jenant? a corpului, a?a cum ne imagin?m, este unul dintre organele cele mai complexe, mai importante ?i chiar miraculoase ale anatomiei umane. Iar oamenii de ?tiin?? abia sunt pe cale s? descopere c?t de mult are acesta de oferit. Noi cercet?ri arat? c? bacteriile intestinale pot juca un rol ?ntr-o gam? larg? de afec?iuni, cum ar fi obezitatea, alergiile ?i Alzheimer.Pornind de la experien?a personal? a bolii care a inspirat munca ei de cercetare ?i continu?nd prin a explica totul de la fundamentele absorb?iei nutrimentelor la ultimele descoperiri ?tiin?ifice care leag? bacteriile intestinale de depresie, Enders a scris o carte de s?n?tate antrenant? ?i informativ?. ?armul discret al intestinului ne arat? f?r? t?gad? c? putem s? beneficiem cu to?ii de pe urma cunoa?terii minunatei lumi a func?ion?rii noastre interne.Mesajul autoarei este simplu: dac? ne trat?m bine intestinele, ?i ele ne vor trata le fel de bine. Dar cum ?i de ce trebuie s? facem asta? Putem afla citind aceast? surprinz?tor de agreabil? explorare a celui mai subestimat dintre organele noastre.?Cu entuziasm ?i un sim? al umorului foarte dezvoltat, Enders explic? tot ceea ce cititorii voiau ?i nu voiau s? ?tie despre intestinele lor... cartea aceasta sfideaz? plictiseala.“ – Publishers Weekly?Surprinz?tor, cartea se cite?te ca un thriller. Entuziasmul autoarei fa?? de subiectul tratat este contagios. Desenele alb-negru realizate de sora ei reu?esc s? aduc? un plus de informa?ii ?ntr-o manier? amuzant?. E ?mbucur?toare absen?a re?etelor ?i a limbajului tipic pentru c?r?ile de self-help.“ – Self Magazine

Bir psikanalist olmas? sebebiyle Fromm, dü?ünce te-mellerini ?nemli derecede Freud dü?üncesi üzerine oturtmu?tur. Ancak Freud’un ortaya koydu?u klasik psikanalizi kendine g?re yorumlam??, analizlerinde kültürel ve sosyal fakt?rleri, etkin bi?imde kullanm??t?r. Freud’un temel kavramlar?, Fromm dü?üncesinde de ?nemli bir yer i?gal etmi?tir. O, bu kavramlar? aynen kullanmakla birlikte, Freud’un eksik b?rakt??? y?nlerini, analitik bir ?ekilde ortaya koymaya ?al??m??t?r.     ???NDEK?LER  Eric Fromm'un Ki?ilik Kuram? FROMM’a G?RE E??TL?K. ??güdüler ve ?nsan Tutkular? PS?KANAL?Z?N BUNALIMI.SEVG? KURAMISEVG? NESNELER? SEVG? VE ?A?DA? BATI TOPLUMUNDA SEVG?N?N ??K???.SEVG?N?N UYGULANMASI   ?nsan sevmeyi ??renerek yeniden di?er insanlarla birle?ir ya da toplumun otoritesine uyarak güven kazanabilir. ?nsan?n ?eli?kisi; hem do?an?n bir par?as? olmas? hem de ondan kopuk olmas?; hem insan hem de hayvan olmas?ndan kaynaklan?r. Hayvan olarak doyurulmas? gereken fizyolojik ?zellikleri vard?r. ?nsan olaraksa ak?l yürütebilir, benli?inin bilincindedir. ?nsan?n psi?esini anlaman?n yolu onun var olu?undan kaynaklanan gereksinimlerini ??zümleyebilmeye dayal?d?r  ?nsan?n var olu?undan kaynaklanan gereksinimler: 1. ?li?ki Gereksinimi; ?nsan, insan olma u?runa do?adan kopmu?tur. ?yleyse do?a ile olan birincil beraberli?inden kopmu?tur. Hayvan do?a ile ba? edebilecek güce sahiptir. Oysa insan imgeleme ve dü?ünce gücüne sahip olup do?a ile yak?n ve ba??ml?l??a dayanan ili?kisini yitirmi?tir. ?nsan?n kendi ili?kilerini kurabilmesi i?in büyük bir ?aba harcamas? gerekir. Doyum sa?layabilmesi i?in de üremeye y?nelik bir sevgiye ihtiyac? vard?r. Bu tür bir sevgi ise kar??l?kl? sorumluluk, sayg?, ?zen ve anlay?? gerektirir.  2. A?k?n Olma Gereksinimi; ?nsan a?k?n olmaya zorlan?r ?ünkü hayvans? do?as?n?n üstüne ??kmak, herhangi bir varl?k olmak yerine yarat?c? bir varl?k olmak gereksinimindedir. ?nsan?n yarat?c? dürtüleri engellendi?i zaman y?k?c? olur. Sevgi ve nefret kar??t dürtüler de?ildir. ?kisi de insan?n hayvan do?as?n? a?abilme ?abas?ndan kaynaklan?r. Hayvan ne sevebilir ne de nefret edebilir. Oysa insan hem sevebilir em de nefret edebilir.  3. ?nsan do?al k?kenini arar; ?nsan dünyan?n tamamlay?c? bir par?as? oldu?unu ve bir yere ait oldu?unu hissetmek ister. ?ocukken anne-babas?na ait hisseder. Ancak geli?tik?e bu duygunun ortadan kalkmas? gerekir. (Yoksa tehlikeli sonu?lar do?urabilir. ) ?nsan kendisine en fazla doyum sa?layan ve en sa?l?kl? ait olma duygular?n? di?er insanlarla dost?a duygular ya?ayarak sa?lar.  4. Ki?isel bir kimli?e sahip olmak ister; Bazen birey yarat?c? gücünü kullanarak amac?na ula?amaz. O zaman bir grup ya da bir ba?kas? ile ?zde?le?erek farkl?l?k kazanabilir. B?yle durumlarda kimlik duygusu birisi olmaktan de?il, birine it olmaktan kaynaklan?r.  5. Her birey bir ba?vuru ?er?evesine ihtiya? duyar; Asl?nda bireyin i?inde ya?ad??? dünyay? tutarl? bir bi?imde alg?layabilmesini sa?lar. ?er?eve mant?kl? ya da mant?ks?z olabilir. ?lk ba?vuru ?er?evesi, ailesidir.   Fromm’a g?re bu gereksinimler insana ?zgüdür, hayvanlarda bulunmaz. Ayr?ca bu gereksinimler insanlar?n belirtmeleri g?zlenerek anla??lmaz. Asl?nda bu gereksinimler insan?n evrimi boyunca insan?n do?as?nda olu?mu?tur. Bu gereksinimlerin belirtilmesi, insan?n i?sel yetilerini tan?ma yollar? bireyin i?inde ya?ad??? toplumun düzenlemeleri taraf?ndan belirlenir.   

Pornind de la celebra sentin?? dostoievskian? – ?Dac? Dumnezeu nu exist?, atunci totul este permis" – unii au depl?ns declinul autorit??ilor religioase ?i al idealurilor morale, iar al?ii au conchis c? singurul principiu de via?? care ne r?m?ne este cel al luptei pentru supravie?uire, observ? Fromm. Ca r?spuns la bulversarea valorilor din secolul trecut, cartea de fa?? aduce argumente filosofice ?i socio-psihanalitice pentru o ?ntoarcere a omului la sine, pentru o nou? "art? de a tr?i". Etica "umanist?", propus? de Fromm, se vrea o alternativ? la etica "autoritar?", motivat? de culp? ?i supunere tem?toare. Noua moral? se va ghida, astfel, dup? gradul ?n care reu?im s? ne actualiz?m poten?ialul - acesta va fi criteriul ?n func?ie de care vom decide ce ne este permis sau interzis din punct de vedere moral. C?ci, ?n loc de a ne trata propria persoan? ca pe o marf? (dup? cum ne ?ncurajeaz? "orientarea mercantil?" de ast?zi), menirea noastr? va fi s? ne realiz?m poten?ialul. "Binele" este, astfel, redefinit ca afirmare a vie?ii ?i actualizare a posibilit??ilor umane, iar "r?ul" este echivalat cu degradarea puterilor noastre omene?ti.?

Un angajat cu experien?? ajunge s? ia decizii financiare nes?buite, repet?nd, f?r? s? ?tie, istoria t?t?lui s?u, un parior "ratat" pe care nici m?car nu-l cunoscuse. O t?n?r? depresiv? vrea s? se sinucid? prin "evaporare", pentru ca mai apoi s? afle c? bunica ei supravie?uise camerelor de gazare de la Auschwitz. Un b?iat e cuprins de senza?ii inexplicabile de frig, f?r? s? ?tie c? unchiul s?u murise ?nghe?at.?Cartea de fa?? vorbe?te despre acele fobii, depresii ?i g?nduri obsesive care ne cople?esc f?r? s? ne d?m seama de unde ni se trag. Combin?nd cercet?rile din neuro?tiin?e cu interven?iile specifice constela?iilor familiale, autorul demonstreaz? ?n ce fel uneori ajungem s? mo?tenim ?i s? retr?im, ?n mod incon?tient, suferin?ele ?i traumele nerezolvate ale str?mo?ilor. Cititorul are la ?ndem?n? c?i utile pentru eliberarea de traumele mo?tenite pe cale transgenera?ional?. Aceste tehnici merg de la identificarea anxiet??ilor mascate dup? cuvinte ?i comportamente aparte p?n? la genogram?, dialogul imaginar cu str?mo?ii ?i eliberarea, prin compasiune, de suferin?ele genera?iilor trecute.