购物车
个人中心
经典马克思主义社会学理论史(国家社科基金后期资助项目)
￥40.80
本书系统阐述了经典马克思主义社会学理论的基本立场、方法原则、历史演化和理论贡献。对马克思恩格斯论述的市民社会，异化劳动，群众史观，实践立场，分工、交往与社会发展，阶级斗争与共产主义运动，人的解放，国家与社会治理，社会矛盾运动与发展道路，家庭、私有制和国家起源等一系列马克思主义社会学的重要理论做了深评析，对马克思恩格斯晚年论述的人类学思想和历史唯物主义观也做了深考察和充分阐释。
论人的奴役与自由
￥25.00
本书是别尔嘉耶夫*代表性的著作之一。诚如作者所言，本书要解“人”这个“*的迷”，作者将现实的各个方面纳其视域，对存在、上帝、自然、宇宙、社会、文明、自我、权利、国家、战争、民族主义、美感、艺术等等行了全面的剖析。他始终坚持，自由高于存在，精神高于自然，主体高于客体，个性高于共相-普遍的事物，爱高于规律。和那些动辄喜欢建立体系而对现实世界关心甚少的学院派哲学家相比，别尔嘉耶夫的思想中常常交织着两项因素：他既用学者的眼光看待个性、自由、创造等字眼，同时又有着悲天悯人的胸怀，对那些在现实世界中遭受苦难的*下层人的生活保有深切的同情，两者互相交织，相辅相成，使得本书在严峻的理性之外处处闪耀着人性的光辉。别尔嘉耶夫的文笔简练流畅，他惯于用简单的语言表达复杂的思想，本书既是作者对人的创造、生命和历史意义的探索，又是对整个世界的哲学沉思。
不碍事:星云大师讲佛诗中的智慧
￥24.99
在世间，功名富贵也好，为人服务也好，重要的是要人忙心闲。无心不是不用心，而是不计较得失。如我们的身体，平常百般爱护，加意保健，而百年之后身腐灰灭，身体也不是我们的……在世间，我们的能力要和所做的事情相应，人生志趣要与环境相应。禅门的悟道是活水长流，每天都有很多的小悟，集很多小悟为中悟，忽然有个恍然大悟，然后对于“生从何来，死将何去”了然于心，再也无惧了。道，在平常心里面，在日用生活中成就，不必刻意强调，也不求速成，只要有恒心，一片豁然悟境就在你面前。
庄子哲学及其演变(修订版)(当代中国人文大系)
￥65.80
《庄子哲学及其演变》是作者的博士论文，1987年由中国社科出版社出版后反响甚好，为作者赢得声誉，进而成为作者的成名作。经过努力，作者同意将著作权授予我社。本书的加入，将提高当代中国人文大系中中国哲学部分的分量。
The Alexandrian Wars: English and Latin Language
￥40.79
When the war broke out at Alexandria, Caesar sent to Rhodes, Syria, and Cilicia, for all his fleet; and summoned archers from Crete, and cavalry from Malchus, king of the Nabatheans. He likewise ordered military engines to be provided, corn to be brought, and forces dispatched to him. Meanwhile he daily strengthened his fortifications by new works; and such parts of the town as appeared less tenable were strengthened with testudos and mantelets. Openings were made in the walls, through which the battering-rams might play; and the fortifications were extended over whatever space was covered with ruins, or taken by force. For Alexandria is in a manner secure from fire, because the houses are all built without joists or wood, and are all vaulted, and roofed with tile or pavement.
Destine ale reginelor frumuse?ii
￥61.83
Constantin Dobrogeanu-Gherea (1855-1920), critic literar ?i politician intelectual, s-a num?rat printre primii sociologi ai Rom?niei. Lucrarea de fa??, care ?ncheie celebrul studiu Neoiobagia, constituie prima analiz? bine ?ntemeiat? a vie?ii sociale care a caracterizat Rom?nia ?ntre 1866 ?i Al Doilea R?zboi Mondial, fiind o concluzie ?i totodata o sintez? a acestui studiu.Dincolo de cifre ?i de personajele citate, dincolo de obiectele specifice ale analizei, cititorul r?bd?tor poate descoperi c?, sub forma diferit?, vom g?si de data aceasta un fond: fibra profund? din care se ?mpletesc ve?nicele noastre probleme na?ionale.? ?i doar? din cele spuse se vede clar unde rezid? r?ul ??rii. O organiza?ie social? ?i de stat antagonic? ?i contradictorie, care preface institu?iile ei ?n aparen?e ?i minciun?. O via?? politic? ?i economic? plin? de resturi feudale, care nu vor s? moar?, ?i bazat? pe capitalismul modern,care nu poate ?nc? s? tr?iasc?.“ - Constantin Dobrogeanu-Gherea
Exercitii practice de psihogenealogie
￥48.97
Satisfacerea neîngr?dit? a nevoilor instinctuale ale omului este oare compatibil? cu limit?rile impuse de progresul civiliza?iei? Lansat? de Freud în celebrul text Disconfort în cultur? (1930), întrebarea este reluat? peste un sfert de veac de c?tre Herbert Marcuse, eminent filosof din ?coala de la Frankfurt. În vreme ce Freud ofer? un r?spuns pesimist, vorbind despre inevitabila subjugare a instinctelor umane de c?tre societatea represiv?, Marcuse întrevede o cale de îmblânzire a agresivit??ii Civiliza?iei prin for?a unificatoare, vital? ?i ludic? a Erosului. Solu?iile de emancipare sugerate de c?tre Marcuse au influen?at profund mi?c?rile studen?e?ti, ecologice, anticolonialiste sau de eliberare sexual? din ultima jum?tate de secol. De aceea interesul pentru criticile sale trece dincolo de ?tiin?ele socio-umane, înspre to?i cei ce vor s? în?eleag? mecanismele alienante ale „societ??ii abunden?ei“. Acest eseu folose?te categorii psihologice, deoarece ele au devenit categorii politice. Exist? procese psihice, alt?dat? autonome ?i identificabile, care sunt absorbite de func?ia individului în stat - de c?tre existen?a sa public?. Problemele psihologice se transform? a?adar în probleme politice. ?– Herbert Marcuse Pornind de la Freud ?i de la tradi?ia eliberatoare a filosofiei ?i culturii, Marcuse schi?eaz? tabloul unei civiliza?ii în care alienarea ?i reprimarea sunt înlocuite de dimensiunea libidinal? ?i nealienant? a muncii, jocului ?i sexualit??ii libere ?i deschise, toate acestea conducând mai departe c?tre emancipare ?i fericire. – Douglas Kellner, editor al seriei The Collected Papers of Herbert Marcuse
Despre om ?i societate
￥24.44
De numele lui Sigmund Freud (1856-1929) se leag? poate cea mai controversat? teorie din filosofia culturii ultimelor secole: psihanaliza. ?nceput? ca ?ntreprindere psihoterapeutic?, prima cur? – din punct de vedere istoric – ?n care rolul terapeutic revenea exclusiv cuv?ntului, psihanaliza a fost condus? de Freud ?n mod firesc ?i ?n direc?ia descoperirii resorturilor abisale ale culturii.Disconfort ?n cultur? (1930) este o lucrare de maturitate ?n care p?rintele psihanalizei investigheaz? mecanismele care men?in coeziunea social?, respectiv contraponderea lor, manifestat? prin senza?ia de disconfort care ?nso?e?te mai mult sau mai pu?in evident fiin?a social?.?Supraeul unui epoci culturale are o origine asem?n?toare cu a celui individual; se sprijin? pe impresia pe care au l?sat-o mari personalit??i conduc?toare, oameni de o for?? spiritual? cople?itoare sau cei la care una dintre tendin?ele umane a g?sit configura?ia cea mai puternic? ?i mai pur?, de aceea adesea ?i cea mai unilateral?.“ - Sigmund Freud
Mossad. Istoria s?ngeroas? a spionajului israelian
￥82.81
n eseul Despre prostie (ber die Dummheit, 1937) subiectul este tratat, ca de obicei, cu toate resursele familiare autorului: analiza filosofic se combin cu observaiile de tip psihologic i cu constatri din istorie i politologie. Dei proiectul iniiat de acest eseu nu a fost finalizat, se remarc, totui, atenta cartografiere a fenomenelor asociate prostiei, tratate n stilul ironiei constructive“, att de specific lui Musil.
The Critique of Practical Reason
￥40.79
The Critique of Practical Reason follows on from Kant's Critique of Pure Reason and deals with his moral philosophy. The second Critique exercised a decisive influence over the subsequent development of the field of ethics and moral philosophy, beginning with Johann Gottlieb Fichte's Doctrine of Science and becoming, during the 20th century, the principal reference point for deontological moral philosophy.
The Great Learning
￥40.79
What the great learning teaches, is to illustrate illustrious virtue; to renovate the people; and to rest in the highest excellence. The point where to rest being known, the object of pursuit is then determined; and, that being determined, a calm unperturbedness may be attained to. To that calmness there will succeed a tranquil repose. In that repose there may be careful deliberation, and that deliberation will be followed by the attainment of the desired end.
Fundamental Principles of the Metaphysic of Morals
￥40.79
The first of Immanuel Kant's mature works on moral philosophy and remains one of the most influential in the field. Kant conceives his investigation as a work of foundational ethics, one that clears the ground for future research by explaining the core concepts and principles of moral theory and showing that they are normative for rational agents. Kant aspires to nothing less than this: to lay bare the fundamental principle of morality and show that it applies to us.
55 Χρ?νια Σκ?ψει? & Διαλογισμο?
￥84.20
Το παρ?ν βιβλ?ο ?55 Χρ?νια Σκ?ψει? & Διαλογισμο?? ε?ναι το απ?σταγμα συνεχο?? προσπ?θεια?, αναζητ?σεων, προβληματισμ?ν, σκ?ψεων και διαλογισμ?ν εν?? ανθρ?που. Με πολυπο?κιλο και ποικιλ?μορφο θεματικ? περιεχ?μενο σε πεζ? κυρ?ω? μα και ποιητικ? λ?γο, τα θ?ματα ε?ναι ?λα απ? την καθημεριν?τητα: Κοινωνικ?, πολιτικ?, φιλοσοφικ?, ερωτικ?, γενικ?τερη? αναζ?τηση? κ.τ.λ.Πολλ? τα ερωτ?ματα που ξεπροβ?λλουν εμπρ?? σε κ?θε σκεπτ?μενο ?νθρωπο που βαδ?ζει το προσωπικ? του μονοπ?τι π?νω στην γη και ο οπο?ο? αναζητε? απαντ?σει? και λ?σει? των προβλημ?των τη? ζω??. Γιατ? αντιμ?χονται οι λαο?; Γιατ? μαλ?νουν οι ?νθρωποι; Τι δυσκολε?ει την ανθρ?πινη επικοινων?α την καθημεριν?; Τι ε?ναι η τ?χνη και η ομορφι?; Τι ε?ναι οι επιστ?με? οι πολλ?? και ποια ε?ναι τα ?ρια του? τα αληθιν?; Πρ?πει να τι? εμπιστευ?μαστε λοιπ?ν; Τι ε?ναι η ?σοφ?α? και η ?ομορφι?? και ποιε? οι γν?σει? που αξ?ζουν τελικ?; Ποια ε?ναι η αλ?θεια η μοναδικ?. Υπ?ρχει γν?ση αντικειμενικ?; Υπ?ρχει το καλ? και το κακ?; Ε?ναι λοιπ?ν τα τρ?α ιδανικ?, η ?Αγ?πη?, η ?Γν?ση? και η ?Αλ?θεια? τελικ?;?τσι λοιπ?ν ξεκ?νησα ?να πρω?, τι? σκ?ρπιε? σκ?ψει? μου αυτ??, το κατακ?θι μια? ολ?κληρη? ζω?? ?λων εκε?νων για τα οπο?α τ?σο πολ? ?χω προβληματιστε? και ?λα τα ερωτ?ματ? μου που ?χουν καταγραφε?, να τα μαζ?ψω ?να πρω?, ?λα αυτ? που ε?χα καταγεγραμμ?να εδ? και εκε?, σε ?να βιβλ?ο προσωπικ? σκ?ψεων και διαλογισμ?ν. Ε?ναι ?να βιβλ?ο τη? ζω?? λοιπ?ν το βιβλ?ο αυτ?, βγαλμ?νο απευθε?α? μ?σα απ? την ζω? που με συγκ?νηση το καταγρ?φω και με περ?σσια περισυλλογ?.Ε?ναι βιβλ?ο τη? ζω?? και απευθ?νεται σε κ?θε σκεπτ?μενο καλοπροα?ρετο και ?ντιμο αναγν?στη αλλ? και σε ηλικ?ε? νεαρ??, που με την καθαρ?τητα που ?χουν στη ψυχ?, πιο ε?κολα κι αντιλαμβ?νονται το ?μορφο, το δ?κιο και το σωστ?. Πεν?ντα π?ντε χρ?νια σκ?ψεων και διαλογισμ?ν ε?ναι το βιβλ?ο αυτ?. Ε?ναι μια αναζ?τηση τη? ?Αγ?πη??, τη? ?Γν?ση?? και τη? ?Αλ?θεια?
Despre via?? ?i moarte
￥32.62
Urm?nd acela?i tipar de p?n? acum (Logica elefan?ilor, Editura All, 2012), Ciprian V?lcan ?i Dana Percec au selectat c?te dou?zeci de eseuri care formuleaz?, ?ntr-o manier? doar aparent lejer?, un r?spuns la tot at?tea pretexte, culese cu ochiul colec?ionarului de caricaturi din presa rom?neasc? ?i interna?ional? sau din tomuri mai mult sau mai pu?in colbuite. Autorii inspecteaz? cu lupa ?i curiozitatea entomologului numeroase ?nt?mpl?ri, mesaje ?i personaje contemporane, ?ndemn?ndu-i pe cititori, prin stilul degajat ?i tonul convivial, s? se amuze pe seama absurdului din via?a de zi cu zi. Fie c? este vorba de politic?, sport, mod?, mass-media sau tribunale, de gastronomie sau vr?jitorie, eseurile demonteaz? adev?ruri mici, truisme, precum ?i pl?smuiri de tot felul. Fiec?rei p??anii evocate ?n pretext – unele ilare, cu miros de b?lci, altele aproape detestabile – autorii Metafizicii bicicli?tilor ?i r?spund ?n manier? diferit?, dar convergent?, contur?nd o nevoie de a r?scoli excesele lumii pentru a o ?ndemna s? se rea?eze.
Spre binele t?u. Mici crime ?n numele iubirii
￥32.62
Alchimia fericirii, publicat? ?n persan? (Kimiya?yi sa’adat), spre sf?r?itul vie?ii autorului, urm?re?te atenuarea tensiunilor dintre filosofii ?i misticii Islamului ?i scoate ?n eviden?? importan?a autodisciplinei ?i a ascetismului. Traducerea de fa?? are la baz? traducerea publicat? ?n 1910, ?n englez? de Claud Field (The Alchemy of Happiness) ?i este structurat? ?n opt capitole, aproximativ egale ca ?ntindere. Cartea de fa?? reune?te o serie de interpret?ri ale unor pilde cu con?inut religios evocate ?n Coran ?i ale unor idei exprimate de Mahomed, de al?i profe?i sau ?nv??ati musulmani. Chestiunile abordate de Al-Ghazali aduc ?n prim-plan ideea unei vie?i religioase exemplare. Astfel, el prezint? mai multe sfaturi pentru musulmanii pio?i. Raportul omului cu divinitatea, cu semenii s?i, cu rudele apropiate, dar ?i implica?iile religioase ale institu?iei c?s?toriei sau ale muzicii ?i dansului sunt printre cele mai importante subiecte din lucrarea lui Al-Ghazali. S? ?tii, o, preaiubite, c? omul nu a fost creat ?n glum? sau la ?nt?mplare, ci a fost f?cut ?ntr?un fel minunat ?i pentru un ?el ?nalt. Chiar dac? nu a existat dintotdeauna, el tr?ie?te ve?nic; ?i chiar dac? trupul s?u este slab ?i p?m?ntesc, spiritul ?i este m?re? ?i dumnezeiesc. ?i cu c?t este mai ales subiectul cunoa?terii noastre,cu at?t mai mare va fi ?nc?ntarea sim?it? ?n studierea acestuia; de exemplu, ne?ar face mai mult? placer s? ?tim secretele unui rege dec?t dac? am afla secretele unui ministru. V?z?nd c? Dumnezeu este cel mai ?nalt obiect posibil pentru cunoa?terea noastr?, cunoa?terea Sa trebuie s? ne d?ruiasc? mai mult? desf?tare dec?t oricare alta.
Utilitarismul
￥16.27
De La Boétie ofer? una dintre primele ?i cele mai clare explica?ii privind servitutea voluntar?, starea care define?te supunerea majorit??ii fa?? de minoritatea care de?ine puterea politic?. Este ?i va r?m?ne acela?i lucru, indiferent de scurgerea timpului: un eseu memorabil despre m?re?ia ?i micimile naturii umane, slujit exemplar de g?ndul ?i de pana unui geniu cu care timpul nu a avut prea mult? r?bdare.,,Dar, Dumnezeule mare, ce ?nseamn? asta? Cum s? numim aceast? nenorocire? Ce viciu ?ngrozitor e ?sta, s? vezi nenum?ra?i oameni, nu doar c? se supun, ci c? slujesc, nu c? sunt guverna?i, ci c? sunt tiraniza?i, neav?nd nici bunuri, nici p?rin?i, nici copii, nici m?car propria lor via???“ ?tienne de LA Boétie
轴心时代：人类伟大思想传统的开端
￥73.50
“轴心时代”是人类历史上光耀千古的时代，是人类伟大思想传统的发端，也是人类精神给养取之不尽、用之不竭的源泉。这个时代诞生了四大文明——中国的儒道思想、印度的印度教和佛教、以色列的一神教，以及希腊的哲学理性主义得以形成。“轴心时代”是真正群星璀璨的时代，是人类伟大精神导师集体亮相的时代——孔子、孟子、老子、庄子、释迦牟尼、苏格拉底、柏拉图、亚里士多德和犹太先知们，共同塑造了此后2000多年人类的心灵，实现了人类文明的“突破”和人性的整体飞跃。 面对史无前例的暴力，轴心时代的贤哲们认识到古老部落宗族伦理的局限，将关切扩展至所有造物，发现了可以将自我提升到超越个体和世界的内在根源，开始用理智、道德的方式面对世界。他们不约而同地发现了相同的“金规则”，即推己及人、关爱众生。孔子教导弟子“己所不欲，勿施于人”，印度教推崇守贞专奉，佛陀说“是故为自爱，勿以伤害他”，《圣经》中的首要诫命之一“爱人如己”，古希腊悲剧对同情和怜悯之心的呼唤，都是金规则的体现。人类形成了某种“深刻的互相理解”，“迈出走向普遍性的步伐”，这不是历史的巧合，而是“人性的本源的表现”。 本书按时间顺序追寻四个轴心民族的发展历程，以及这些突破性洞见如何酝酿、生根、发展、辉煌，并终在公元前3世纪末期渐次逝去。历史上，我们从未超越轴心时代的洞见，当历经精神和社会危机之时，往往回溯轴心思想以寻求引导。轴心时代的贤哲们在世界上不同地域生发出的一致见解，昭示了人类共同的精神追求。面对当代纷繁复杂的问题，我们亦有必要回溯轴心精神，诉诸人性的共同本源，寻求更深刻的相互理解。
Exploratorii. Cartea a IV-a - Ultimul pas ?n s?lb?ticie
￥73.49
Nietzsche este, poate, cea mai ilustr? victim? a aventurii socratice a cunoa?terii de sine. Via?a nu posed? fenomene originale, ci numai unele repetitive, care prin reluarea lor ve?nic identic? ??i tocesc conturul lor original. Cadrul repeti?iei nu este via?a, c?ci via?a ?ns??i este un fenomen de repeti?ie. Omul este condamnat s? tr?iasc? ?ntr-un plictisitor ?ir de repeti?ii ?i relu?ri din care nu poate evada. Nu exist? fenomene absolut unice, care s? nu fie repetitive ?i, probabil, la fel este ?i cu oamenii. To?i au mai fost nu o dat?, ci de nenum?rate ori ?n trecut ?i vor mai fi de nenum?rate ori ?n viitor. Tot ce trebuia ?i putea s? se produc? s-a produs deja. Restul este doar monoton? repeti?ie: ve?nic? revenire a aceluia?i. Eterna ?ntoarcere exprim? nu devenirea heraclitean? f?r? repaos, ci marile linii de stabilitate din cadrul existen?ei. Prin ea, Nietzsche vrea s? eternizeze trec?torul, socotind timpul ca etern, etern? ?ntoarcere, adic? schimbare ?i stabilitate. Ecce homo este ?i exerci?iul acestui impas al g?ndirii lui Nietzsche. Prin aceasta ?ns? Nietzsche ?i-a adus contribu?ia la instaurarea unui nou ?idol“ al lumii moderne dup? ce aceasta a denun?at prezen?a ?idolilor“ de tot felul ?n spa?iul ei de con?tiin??. (Vasile Musc?)??ntruc?t, ?n scurt timp, va trebui s? m? adresez omenirii cu cea mai grea solicitare care i-a fost prezentat? vreodat?, mi se pare imperios necesar s? spun cine sunt. ?n principiu, ar trebui s? se ?tie: c?ci nu m-am l?sat ?neatestat?. Dar discrepan?a dintre m?re?ia misiunii mele ?i micimea contemporanilor mei ?i-a g?sit expresia ?n faptul c? nici nu am fost auzit, nici nu am fost v?zut. Tr?iesc pe propriul meu credit, s? fie poate o simpl? prejudecat? faptul c? tr?iesc?... Este de ajuns s? stau de vorb? cu vreun ?om cultivat?, care vine vara ?n Engadina de Sus, ca s? m? conving c? nu tr?iesc... ?n aceste ?mprejur?ri, este o ?ndatorire ?mpotriva c?reia obi?nuin?a mea ?i, mai mult chiar dec?t aceasta, m?ndria instinctelor mele, se revolt?, anume aceea de a spune: Auzi?i-m?! c?ci eu sunt cutare ?i cutare. ?nainte de toate, nu cumva s? m? confunda?i!“ (Friedrich Nietzsche)
Ecce homo. Cum devii ceea ce e?ti
￥47.42
n Filosofia meritului autorul folosete metoda fenomenologic pentru a prezenta evoluia instituiilor socio-morale care reglementeaz meritele; autorul propune n acest scop concepte originale, cum sunt ideonomia (sistemul de idei care fundamenteaz teoretic un sistem de apreciere a meritului); socionomia (sistemul de reguli care legitimeaz social un merit specific unei comuniti) i politonomia (sistemul de norme prin care se instituionalizeaz juridic meritul politic).Tratatul de Filosofie a meritului este structurat n trei pri corespunztor celor trei domenii existeniale n care se manifest fiina uman, spiritual, social, politic. Lucrarea prezint n extenso criteriile, principiile i formele de manifestare a meritului, premisele constituirii sistemelor sociale de apreciere a meritului, natura bio-psihic i socio-moral a meritelor precum i caracterul normativ al meritelor politico-juridice. Prima parte abordeaz sfera meritele cu caracter antropologic, antroponomic i antropocratic. Partea a doua prezint n extenso meritele cu caracter sociologic, socionomic i sociocratic i partea a treia analizeaz formele de manifestare a meritului din perspectiva politologiei, a politonomiei i a politocraiei. n fiecare capitol se regsesc argumente logice, etimologice i sociologice care justific aprecierea unor atribute i caliti umane ca merite individuale. Fiecare din cele douzeciiapte de capitole explic un tip de merit din tripl perspectiv: ideal social i politic.
Din registrul ideilor ginga?e
￥24.44
Immanuel Kant (1724-1804) este o figur? legendar? a filosofiei germane, opera sa fiind baza ? revolu?iei copernicane“ petrecute ?n istoria g?ndirii ?n plin? er? de av?nt al romantismului. ?n volumul de fa?? sunt cuprinse dou? eseuri foarte pu?in cunoscute publicului amator de filosofie, ?n care vom reg?si g?ndurile filosofului privitoare la ?nceputuri (ale istoriei omenirii) ?i sf?r?ituri (ale lumii ?n general). Scrise dup? celebra triad? a ? Criticilor“, textele poart? amprenta sistemului kantian de g?ndire, dar constituie totodat? ?ncerc?ri remarcabile de abordare a unor subiecte de larg interes, analizate din perspectiva ve?nicei clauze a ? condi?iilor de posibilitate“. Orice minte uman? care va ?ncerca s? cuprind? ?nceputul ?i sf?r?itul se va vedea constr?ns? ?ntr-un fel sau ?n altul de limitele pe care Kant ?ncearc? s? le expun? aici ?n idei c?t mai simple.? Istoria naturii ?ncepe a?adar cu binele, c?ci este lucrarea lui Dumnezeu, iar istoria libert??ii cu r?ul, c?ci este lucrarea oamenilor. Pentru individ, care, ?n exerci?iul libert??ii prive?te doar c?tre sine, o astfel de schimbare a fost o pierdere pentru natur?, ale c?rei scopuri sunt orientate spre oameni ca specie, a fost un c??tig.“
The Civil Wars, Book 3
￥40.79
Julius Caesar, holding the election as dictator, was himself appointed consul with Publius Servilius; for this was the year in which it was permitted by the laws that he should be chosen consul. This business being ended, as credit was beginning to fail in Italy, and the debts could not be paid, he determined that arbitrators should be appointed: and that they should make an estimate of the possessions and properties of the debtors, how much they were worth before the war, and that they should be handed over in payment to the creditors. This he thought the most likely method to remove and abate the apprehension of an abolition of debt, the usual consequence of civil wars and dissensions, and to support the credit of the debtors.
