购物车
个人中心
Valea Alb?
￥16.35
Biblioteca colarului“ cuprinde cele mai preuite opere ale scriitorilor clasici ai literaturii romne din programa colar. Crile de neuitat ale copilriei sunt disponibile astzi si in format e-book.
Via?a lumii
￥16.35
Si intr-adevar Vlaicu-Voda intruneste toate cerintele unei drame menite sa ramana calitati literare si calitati dramatice. Autorul acestei drame e un adevarat poet care prin imagini noi si bogate prin cuvinte expresive stie sa zugraveasca oameni fapte locuri timpuri. Limba lui e o comoara pe care doar la Odobescu o mai intalnim imperecherea neologismelor cu arhaismele da o culoare delicata si in acelasi timp da putere de expresivitate frazei imperecherile acestea desigur le gasim si in Odobescu dar dl Davila a stiut sa le inmulteasca si sa le rafineze. Un patetism sincer firesc inalta parca si valoarea cuvintelor si a frazelor. Tiradele chiar cele mai lungi sunt cladite cu o arta de compozitie deplina cu o putere de convingere rara asa ca efectul lor e puternic inaltator. Emotia artistica cuprinde pe spectator si-l tine toata vremea cat aude vorbele intelepte/romanesti ale figurilor de pe scena. si pe urma sentintele cuminti neaose care sunt presarate aproape in fiecare replica. [...] Cu toate observatiile mai mult sau mai putin insemnate Vlaicu-Voda ramane o podoaba a literaturii noastre dramatice prin patetismul cald si comunicativ prin frumusetea limbii si a versurilor prin puterea de evocare a unei epoci framantate prin maiestria de amanunt cu care e construita prin efectele dramatice si prin patriotismul cald si cuminte ce transpira dintr-insa. Ca atare Vlaicu-Voda nu numai merita dar trebuie sa figureze totdeauna in repertoriul Teatrului National alaturi de dramele lui Alecsandri Caragiale Hasdeu si ale dlui Delavrancea – Liviu Rebreanu
Momente ?i schi?e. Nuvele ?i povestiri
￥16.35
Caragiale a delimitat si impus teritoriul dramaturgiei romanesti cu numai cinci piese patru comedii si o drama scrise pe durata a doar unsprezece ani. Timp de un secol si peste trei decenii cat a trecut pana astazi de la prima lectura publica a Noptii furtunoase cea dintai dintre marile lui piese perimetrul problematic de viziune stilistic si tipologic al teatrului romanesc atat in registrul comediei cat si in cel al dramei fie aceasta ?de idei“ fantastica ori mitologizanta a ramas cel stabilit de Caragiale. Pentru literatura dramatica romaneasca el a avut si are acelasi rol ca in literatura franceza Corneille Racine si Molière laolalta. I-a fixat pentru eternitate probabil tiparele si ?ntinderea specificul si frontierele. MIRCEA IORGULESCU
Proz?
￥16.35
Tr?ind de azi pe m?ine ?ntr-un Bucure?ti plin de tenta?ii, dar consumator de resurse, studentul la Drept Mihnea B?iatu nu ?i-a dat examenele, iar ob?inerea licen?ei ?ncepe s? semene cu un vis imposibil. A ?nv??at ?ns? cum s? c??tige ?ncrederea cet??enilor s?raci cu duhul – ?i nu e pu?in lucru. Plasat ?ntr-un decor suburban, cu personaje caragialiene, Mihnea B?iatu se ?nscrie ?ns?, f?r? doar ?i poate, ?n tipologia eroilor lui Gib I. Mih?escu, urm?ri?i de idealul femeii absolute. Expert ?n practicile ?amorului democrat“ ?i ?n escrocarea cu sistem – erotic? ?i financiar? – a propriet?reselor de mahala, eternul student d? nas ?n nas pe culoarele universit??ii cu femeia perfect?, care-l scruteaz? ?i ea, cu acela?i interes, prin lentila unui lornion de aur…
Adela
￥16.35
n finalul romanului Donna Alba mtile personajelor cad. Mihai Aspru a vrut doar s-o stpneasc“ pe trufaa aristocrat, mbrcndu-i dorina n podoabe strlucitoare luate din cri. n schimb, Georges Radu erban, soul nelat, boier rigid taxat maliios de ctre narator, se dovedete un veritabil erou tragic, sinucigndu-se din dragoste, ca personajul lui Dostoievski.Ct o privete pe Alba, obiectul obsesiei ndelung elaborate, ea e un personaj de film din anii ‘30: femeia fatal, provocatoare de nenorociri pentru brbaii care o iubesc. Intriga dinamic, colorat de suspans, ajunge la o rezolvare cu happy end, care ar fi putut prea facil dac naratorul n-ar fi introdus un accent original de autoironie i umor negru, chiar n legtur cu ultima apariie a Albei. Foarte frumoas n valurile negre de mare doliu, dar deloc ndurerat, ea i apare brbatului ca un nger al morii, promindu-i o primejdioas fericire.
Codin
￥16.35
Kog??lniceanu ?n literatura istoric?? a Rom?niei ?i Alecsandri ?n literatura noastr?? poporan?? joac?? p?n?? la un punct rolul lui Columb ?n privin?a geografic??. – Bogdan P. Hasdeu Mihail Kog??lniceanu a fost una din acele naturi alese ce greu ?ncap c?teva al??turea ?n veac; pentru care timpul care l-a tr??it a fost prea scurt ?i spa?iul ?n care i-a fost ?nvoit s?? se mi?te prea ne?nc??p??tor spre a dezvolta uria?a putere a concep?iunilor cuget??rilor ?i n??zuin?ilor lui. – A.D. Xenopol
Limpezimi
￥16.35
Russo ni se dovedeste… in aceasta opera mai renumita a lui, posesorul unui ?simt muzical?, pe care, in acelasi fel si cu aceleasi caracteristici, proza romaneasca nu-l manifestase mai inainte… Multimea conjunctiei ?si? in Cantarea Romaniei lucreaza ca un ?legatto? muzical, menit sa elimine articulatia logica si oarecum spatiala a propozitiilor si sa sublinieze continuitatea lor metodica. Nimeni mai mult ca Russo n-a folosit in proza noastra acest vechi ?si? biblic, procedeu magic si incantatoriu…“ – Tudor Vianu
C?ntarea Rom?niei
￥16.35
Cu privire la G. Toprceanu se constat dou atitudini n sfera unei consideraii generale. Unii l preuiesc ca pe un poet mare alii ca pe un poet minor. Cea dinti opinie este greu de susinut. ns n starea poeziei de azi cnd adesea lipsete scriitorului ndreptirea nsi de a scrie expresia minor“ poate s fie ru interpretat. S spunem dar c Toprceanu e socotit ca un poet al universului mic. Dar unde se afl adevrata poezie Orict ncntare ne-ar produce Parodiile originale spiritul nostru critic ntmpin greutate s gseasc alt merit dect acela de observaie i virtuozitate n nite compuneri al cror punct de plecare este n poezia altora. O parodie este n definitiv o pasti exagerat ca spre a-i gsi iertarea n recunoaterea imitrii. Toprceanu nsui le numea pagini modeste de critic literar n pilde“. Totui se poate observa la el acel fenomen de uitare n model care e chiar semnul clasicei inspiraii...“ – G. Calinescu Istoria literaturii romne de la origini pn n prezent
Legende istorice
￥16.35
Cel ce a scris aceast?? c??rticic?? ?i al c??rui nume s-a tot pitit p?n?? acuma sub modestul titlul de Culeg??torul tipograf p?n?? c?nd ?n sf?r?it meritele sale literare de to?i recunoscute ne-au f??cut s??-l silim acum pentru ?nt?ia?i dat?? a se da ?n vileagul publicit???ii cel ce a scris aceast?? c??rticic?? zic mi-a f??cut onoarea ?i pl??cerea de a m?? consulta adesea asupra alegerii faptelor pe care voia s?? le povesteasc?? ?ntr-?nsa. I-a dat ?n minte d-lui P. Ispirescu bunul g?nd de a l??muri pe cei din cititori rom?ni care nu sunt tocmai c??rtutari ad?nci asupra unei mul?imi de nume de cuvinte ?i de zic??tori str??ine pe cari ?n timpul de acum le ?ntrebuin?eaz?? mereu scriitorii no?tri prin gazete ?i prin felurite c??r?i. [...] Apoi pentru un a?a bun serviciu nu se cade oare s?? mul?umim domnului P. Ispirescu culeg??torul ?i scriitorul at?tor Basme Snoave ?i Zic??tori rom?ne?ti con?tiinciosul ?i merituosul lor editor? Ba z??u foarte mult ?i eu unul m?? simt acum fericit c?? mi-a dat ?nsu?i prilejul de a-i aduce prin aceste r?nduri cel dint?i prinos de mul?umire. Sunt ?ncredin?at c?? ?n urm??-mi are s?? se adune gloat?? mare. A. I. ODOBESCU
?tefan cel Mare ?i Sf?nt. 500 de ani de nemurire
￥16.35
15 iulie 1988. Emma ?i Dexter se ?nt?lnesc ?n noaptea de dup? absolvirea universit??ii. A doua zi, fiecare va porni pe propriul drum. Unde vor fi ?n aceast? zi peste un an? Dar peste doi? ?i ?n fiecare an care va urma?Em ?i Dex, Dex ?i Em – speran?e ?i oportunit??i ratate, z?mbete ?i lacrimi, certuri ?i ?mp?c?ri, succese ?i e?ecuri – o rela?ie dezv?luit? prin fr?nturi de via?? surprinse ?n aceea?i zi de 15 iulie.Dou?zeci de ani, doi oameni. O ZI.
Eerst aanbellen: Een Hartendiefjes Kortverhaal
￥16.35
Eerst aanbellen: Een Hartendiefjes Kortverhaal
Letopise?ul ??rii Moldovei. O sam? de cuvinte
￥16.35
Pann are meteugul micrii fine, al amestecului savuros de mirosuri lingvistice tari. Portretul feciorului de mprat, fiu de iganc, poate servi ca specimen [...].Toate mainriile comediei sunt folosite, bineneles, cu materie aforistic, monologul, dialogul cu replici simetrice, jocurile de a parte, micile bufonerii de limbaj sau de mimic, Povestea vorbei fiind o comedie a cuvintelor pure i o comedie uman, fcut din observaii impersonale, surprinztoare n totala lor lips de inedit.“ – George Clinescu
Faraonii
￥16.35
Locul pe care-l ocup? un scriitor ?n ierarhia istoriei literare a unei na?iuni e condi?ionat de cel pu?in trei factori: personalitatea sa opera sa ?i in???uen?a acestei opere ?n primul r?nd asupra contemporanilor s?i ?i implicit dup? aceea asupra urma?ilor; a?adar ecoul prelungit ?i durabil cu care aceast? oper? ancoreaz? ?n posteritate. Perpessicius
Snoave sau pove?ti populare
￥16.35
Ct privete poeziile dlui Stamati dei un critic posomort ar putea gsi n ele oarecare neglijri de rime mrturisesc c eu le-am cetit cu mult interes [...] i [...] snt dispus a descoperi multe frumusei n poeziile sale.“ – V. Alecsandri
?n zarea anilor
￥16.35
Cele cuprinse-n cartea aceasta au fost scrise si publicate in deosebite timpuri la deosebite ocaziuni si-n urma unor deosebite indemnuri sunt deci in ele pe ici pe colo fie repetitiuni fie complectari care vor fi suparand pe unii dintre cititori. Le cer acestora iertare; am socotit insa ca buna credinta literara imi impune sa le reproduc toate asa cum au fost publicate fara de nici o scadere si fara de nici un adaos. (Ioan Slavici)
C?ntece b?tr?ne?ti ale rom?nilor
￥16.35
O comoar? antic?. Un sacrificiu suprem.Un secret pentru care merit? s? ucizi. Alexandria, Egipt, 1977. ?n timpul unei scufund?ri ?n c?utarea unei epave, arheologul Isabella Warnock descoper? un artefact care nu seam?n? cu nimic din ceea ce ea a v?zut vreodat?: un astrarium, un instrument misterios, despre care se spune c? ar fi avut puterea de a hot?r? destinele faraonilor ?i regilor ?nc? de la ?nceputurile istoriei.Isabella pl?te?te ?ns? pre?ul suprem pentru descoperirea sa, ?i misiunea p?str?rii ?n siguran?? a acestui obiect de o valoare inestimabil? ?i revine so?ului ei, Oliver. ?n lupta cu un adversar necunoscut ?i cu o sect? puternic?, preg?tit? s? fac? orice pentru a pune m?na pe astrarium, Oliver se treze?te prins ?ntr-un v?rtej de evenimente, o curs? nebuneasc? pentru a proteja un secret de veacuri ?n lumea plin? de primejdii ?i comploturi a egiptologilor, ?n care vr?jile str?vechi ?i legendele intr? ?n conflict violent cu ambi?iile moderne. Alert ?i fascinant, acest thriller constituie o lectur? obligatorie pentru fanii lui Kate Mosse ?i ai lui Dan Brown.
Poezii
￥16.35
Toata tara pe care o numim astazi Moldova precum si tinuturile invecinate dinspre asfintit au fost stapanite la inceput de sciti care cucerisera aproape trei parti ale lumii cu toate ca dupa obiceiul lor stramosesc ei nu aveauasezari statornice. Pe langa feluritele numiri date de hoardele care s-au perindat pe cursul vremii grecii i-au numit pe locuitorii acestor tinuturi cand geti cand daci. Sub stapanirea romanilor s-a statornicit numirea de daci.“ Dimitrie Cantemir - Descrierea Moldovei
Moara cu noroc
￥16.35
Folcloristica ?i critica literar? au stabilit de mult ca Ispirescu este autorul celei mai ample si valoroase colec?ii de basme rom?ne?ti Legende sau basmele romanilor, adunate din gura poporului de Ispirescu, culeg?tor-tipograf […],"?irag de pietre scumpe din averea na?ional?" (V Alecsandri)," ?nt?ia mare colec?ie de basme din Muntenia" ce de?ine "locul ?nt?i ?n folcloristica rom?neasc?" (Ov. Barlea). Ispirescu a cules 70 de basme reprezent?nd 57 de tipuri. Prin colec?ia sa de basme, cele mai multe fantastice, epic? folcloric? bucure?tean? intr? ?n circula?ie scris?, ad?ug?ndu-se liricii folclorice bucure?tene cultivate de Anton Pann ?i ulterior de G. Dem. Teordorescu. Pentru colec?ia amintit? Ispirescu a fost elogiat de V Alecsandri, I. Ghica, N. Filimon, A. I. Odobescu, M. Eminescu, C. A. Rosetti, I. lonescu de la Brad, B. E Ha?deu, B. Delavrancea, dintre rom?ni, iar dintre str?ini de Jules Brun, Emil Picot, Kr. Nyrop. Colec?ia sa a ?ntrecut ?n popularitate pe oricare alta similar?, iar numele i-a fost pus adeseori al?turi de acelea ale lui I. Creanga ?i Anton Pann ("acele trei astre str?lucite de b?rba?i care ?i-au c?p?tat merite nemuritoare pentru cultivarea adev?ratei limbi a poporului rom?n", scria J. U. Jarnik), iar dintre str?ini, de acelea ale lui Charles Perrault, fra?ilor Grimm, Vuk Karadzic ?i Afanasiev. […] Cele mai multe – dintre care se disting prin originalitatea simbolurilor ?i expresia elevat? Tinere?e f?r? b?tr?ne?e ?i via?? f?r? de moarte, Pr?slea cel voinic ?i merele de aur, Balaurul cel cu ?apte capete, Fiul v?n?torului s. a. – sunt culese de la povestitori din Bucure?ti, ?n genere informatori de condi?ie modest? – mici meseria?i, muncitori, solda?i -, fapt care atest? originea folcloric? a basmelor, numai c?teva fiind povestite de studen?i, farmaci?ti, ofi?eri.
?iganiada
￥16.35
Stolnicul a scris o carte erudit?, dar textul s?u este departe de a fi aglomerare nesf?r?it? de date ?i de fapte. G?nduri limpezi, unite ?n sisteme ce pot purta numele de filozofie a culturii (stima sa pentru actul civilizatoriu ?i pentru civiliza?ia vechilor greci) ?i de filozofie a istoriei (concretizat? ?n acea concep?ie a evolu?iei, a devenirii ?n istorie ("na?terea ?i stric?ciunea"): "Toate lucr?rile ce s?nt ?n lume au ?i aceste trei stepene dupr? ce s? fac, adec?te urcarea, starea ?i pogor?rea, au, cum le zic al?ii: ad?ugarea, starea ?i plecarea". Cartea Stolnicului nu este – de prisos s? o mai spunem – o cronic?. Locul marelui c?rturar nu este printre cronicari, ci categoric al?turi de istorici, l?ng? un Dimitrie Cantemir, de pild?, ?ntr-o vecin?tate la care aspir? cu justificate preten?ii. Scrierea sa se disociaz? vizibil de textele contemporanilor, sclipirea geniului ?i capacitatea de a str?bate spa?iile ample ale trecutului ?l despart de alc?tuitorii letopise?elor, indivizi marca?i oricum de o modestie doar incidental atenuat? de aspira?ia spre g?ndul elevat. Dac? ar fi fost terminat? (dac?, cu alte cuvinte, autorul ei, c?ruia cu greu ?i g?sim un egal printre contemporanii "munteni", s-ar fi putut sustrage agita?iilor la a c?ror surs? se afla adesea), Istoria ??rii Rum?ne?ti, cu fraza ei alambicat?, cu excursiile ei fastuoase ?i paradele de impresionant? erudi?ie, ar fi ?nchegat. O istorie spectaculoas?, fascinant?, ca mai toate produc?iile Barocului, sub al c?rui semn se des?v?r?ise, prin asimil?ri de mare profunzime, spiritul nelini?tit al autorului ei. Dan Horia MAZILU
Iubire
￥16.35
Chirita in Iasi abunda in peripetii spumoase atragatoare prin inlantuirea alerta. Pentru a le gasi fetelor barbati cu rang Cucoana Chirita are parte de aventuri incurcaturi urmariri pacaleli care par a nu se mai ispravi. Pungescu si Bondici cartofori vestiti se travestesc in orfeline se dau drept boieri sporind incurcaturile si marind hazul. Orbita de visul de marire Chirita e gata sa si-i faca gineri. Dar arestarea cotcarilor face ca cele doua domnisoare sa se poata casatori cu alesii inimii lor.
C?ntece istorice. Balade populare rom?ne?ti
￥16.35
Oamenii de m??sura lui Nicolae B??lcescu sunt ?nc?? rari ?ntre rom?nii de ast??zi. Acei care ca d?nsul ?n tot cursul unei existen?e de lupt?? au fost insufla?i numai de nobila sim?ire a amorului de patrie ?i carii au visat ?i lucrat cu ne?ncetare la re?nvierea ?i la m??rirea neamului lor merit?? s?? atrag?? respectul ?i simpatiile urma?ilor. Tot ce se atinge de acei oameni de frunte diversele ?nt?mpl??ri ce au trecut peste d?n?ii actele lor publice ?i chiar incidentele vie?ii lor private devin dup?? moarte de un mare interes pentru cine ?tie a-i pre?ui ?i ?i admir??. E o datorie sacr?? pentru amicii ?i contemporanii lor de a face apel suvenirelor spre a feri de uitare toate noti?iile ce pot contribui la completarea biografiei lor. [...]... l-am v??zut lucr?nd cu entuziasm la Istoria rom?nilor sub Mihai-Vod?? Viteazul. Vasile ALECSANDRI Nicolae B??lcescu ?n Moldova
