购物车
个人中心
?tefan cel Mare ?i Sf?nt. 500 de ani de nemurire
￥16.35
15 iulie 1988. Emma ?i Dexter se ?nt?lnesc ?n noaptea de dup? absolvirea universit??ii. A doua zi, fiecare va porni pe propriul drum. Unde vor fi ?n aceast? zi peste un an? Dar peste doi? ?i ?n fiecare an care va urma?Em ?i Dex, Dex ?i Em – speran?e ?i oportunit??i ratate, z?mbete ?i lacrimi, certuri ?i ?mp?c?ri, succese ?i e?ecuri – o rela?ie dezv?luit? prin fr?nturi de via?? surprinse ?n aceea?i zi de 15 iulie.Dou?zeci de ani, doi oameni. O ZI.
C?ntec sf?nt
￥16.35
Ceea ce putem spune ?i ceea ce se cuvine spus este c? literatura noastr? modern? ?l revendic? cu hot?r?re pe Panait Istrati, pe fiul pierdut ?i revenit ca ?i Ulise al versului francez, dup? o miraculoas? c?l?torie. C?ci opera lui Panait Istrati ?ntrege?te peisajul literaturii rom?ne?ti din ultimii dou?zeci de ani, deoarece, dimpreun? cu Mihail Sadoveanu ?i cu Liviu Rebreanu, autorul Chirei Chiralina alc?tuie?te treimea cea de o fiin?? a celei mai unitare substan?e epice. C? ?i ace?tia – ?i poate c? nu stric? s? amintim cum c?te?itrei purced la ?mplinirea operei lor, cam ?n acela?i timp (?ntreg Sadoveanu de dup? Cocost?rcul albastru, doar de la trecutul r?zboi ?ncepe) c? ?i ace?tia, Panait Istrati este dintre to?i ceilal?i scriitori ai no?tri, acela care aduce cele mai multe probleme, cei mai mul?i eroi ?i cea mai puternic? individualitate. — Perpessicius
Excelsior
￥16.35
Dup? cum din Golanii nu se putea prevedea Ion, tot a?a nici din La Grandiflora nu se putea prevedea Rusoaica sau Donna Alba, cu toat? prezen?a elementelor prezumtive ale talentului lui Gib I. Mih?escu. Scriitorul a ?tiut s? se organizeze ?n crea?ii de care critica e bucuroas? s? ?in? seama, ca de produc?ii reprezentative ale literaturii noastre ultime. (Eugen Lovinescu)
Fabule ?i Satire
￥16.35
In ampla structura a vitalului dincolo si mai adanc decat omul marunt si decat cel elementar Garleanu gaseste o noua forma a vietii sprijinind si incluzand pe toate celelalte mai inaintate si mai complexe forma umila a vitalitatii expresia ei cea mai simpla si cea mai generala. Povestitorul ii imbratiseaza destinul cu pietate panteista si inveselindu-se sau varsand o lacrima pe seama ei plange si rade de sine insusi de toti oamenii laolalta si poate chiar de zei. Este aci o atitudine tipica a naturalismului modern adica a acelei indrumari literare formate in scoala interpretarii stiintifice a vietii care se calauzeste de convingerea ca umanul se rezolva in biologie si ca spiritul nu are alte legi decat acele ale vietii in general. Unitatea vietii permite aflarea talcurilor ei generale in acele din formele ei care fiind mai simple sunt in acelasi timp mai limpezi...“ – Tudor Vianu Arta prozatorilor romani
Valea Alb?
￥16.35
Biblioteca colarului“ cuprinde cele mai preuite opere ale scriitorilor clasici ai literaturii romne din programa colar. Crile de neuitat ale copilriei sunt disponibile astzi si in format e-book.
Via?a lumii
￥16.35
Si intr-adevar Vlaicu-Voda intruneste toate cerintele unei drame menite sa ramana calitati literare si calitati dramatice. Autorul acestei drame e un adevarat poet care prin imagini noi si bogate prin cuvinte expresive stie sa zugraveasca oameni fapte locuri timpuri. Limba lui e o comoara pe care doar la Odobescu o mai intalnim imperecherea neologismelor cu arhaismele da o culoare delicata si in acelasi timp da putere de expresivitate frazei imperecherile acestea desigur le gasim si in Odobescu dar dl Davila a stiut sa le inmulteasca si sa le rafineze. Un patetism sincer firesc inalta parca si valoarea cuvintelor si a frazelor. Tiradele chiar cele mai lungi sunt cladite cu o arta de compozitie deplina cu o putere de convingere rara asa ca efectul lor e puternic inaltator. Emotia artistica cuprinde pe spectator si-l tine toata vremea cat aude vorbele intelepte/romanesti ale figurilor de pe scena. si pe urma sentintele cuminti neaose care sunt presarate aproape in fiecare replica. [...] Cu toate observatiile mai mult sau mai putin insemnate Vlaicu-Voda ramane o podoaba a literaturii noastre dramatice prin patetismul cald si comunicativ prin frumusetea limbii si a versurilor prin puterea de evocare a unei epoci framantate prin maiestria de amanunt cu care e construita prin efectele dramatice si prin patriotismul cald si cuminte ce transpira dintr-insa. Ca atare Vlaicu-Voda nu numai merita dar trebuie sa figureze totdeauna in repertoriul Teatrului National alaturi de dramele lui Alecsandri Caragiale Hasdeu si ale dlui Delavrancea – Liviu Rebreanu
Ispr?vile lui P?cal?
￥16.35
Iubite cititor. Multe prostii vei citit, de cnd eti. Citete, rogute, i aceste i pe undei vedea c nui vin la socoteal, ia pana n mn i d i tu altceva mai bun la iveal, cci eu atta mam priceput i atta am fcut." Autorul
Limpezimi
￥16.35
Russo ni se dovedeste… in aceasta opera mai renumita a lui, posesorul unui ?simt muzical?, pe care, in acelasi fel si cu aceleasi caracteristici, proza romaneasca nu-l manifestase mai inainte… Multimea conjunctiei ?si? in Cantarea Romaniei lucreaza ca un ?legatto? muzical, menit sa elimine articulatia logica si oarecum spatiala a propozitiilor si sa sublinieze continuitatea lor metodica. Nimeni mai mult ca Russo n-a folosit in proza noastra acest vechi ?si? biblic, procedeu magic si incantatoriu…“ – Tudor Vianu
C?ntarea Rom?niei
￥16.35
Cu privire la G. Toprceanu se constat dou atitudini n sfera unei consideraii generale. Unii l preuiesc ca pe un poet mare alii ca pe un poet minor. Cea dinti opinie este greu de susinut. ns n starea poeziei de azi cnd adesea lipsete scriitorului ndreptirea nsi de a scrie expresia minor“ poate s fie ru interpretat. S spunem dar c Toprceanu e socotit ca un poet al universului mic. Dar unde se afl adevrata poezie Orict ncntare ne-ar produce Parodiile originale spiritul nostru critic ntmpin greutate s gseasc alt merit dect acela de observaie i virtuozitate n nite compuneri al cror punct de plecare este n poezia altora. O parodie este n definitiv o pasti exagerat ca spre a-i gsi iertarea n recunoaterea imitrii. Toprceanu nsui le numea pagini modeste de critic literar n pilde“. Totui se poate observa la el acel fenomen de uitare n model care e chiar semnul clasicei inspiraii...“ – G. Calinescu Istoria literaturii romne de la origini pn n prezent
Legende istorice
￥16.35
Cel ce a scris aceast?? c??rticic?? ?i al c??rui nume s-a tot pitit p?n?? acuma sub modestul titlul de Culeg??torul tipograf p?n?? c?nd ?n sf?r?it meritele sale literare de to?i recunoscute ne-au f??cut s??-l silim acum pentru ?nt?ia?i dat?? a se da ?n vileagul publicit???ii cel ce a scris aceast?? c??rticic?? zic mi-a f??cut onoarea ?i pl??cerea de a m?? consulta adesea asupra alegerii faptelor pe care voia s?? le povesteasc?? ?ntr-?nsa. I-a dat ?n minte d-lui P. Ispirescu bunul g?nd de a l??muri pe cei din cititori rom?ni care nu sunt tocmai c??rtutari ad?nci asupra unei mul?imi de nume de cuvinte ?i de zic??tori str??ine pe cari ?n timpul de acum le ?ntrebuin?eaz?? mereu scriitorii no?tri prin gazete ?i prin felurite c??r?i. [...] Apoi pentru un a?a bun serviciu nu se cade oare s?? mul?umim domnului P. Ispirescu culeg??torul ?i scriitorul at?tor Basme Snoave ?i Zic??tori rom?ne?ti con?tiinciosul ?i merituosul lor editor? Ba z??u foarte mult ?i eu unul m?? simt acum fericit c?? mi-a dat ?nsu?i prilejul de a-i aduce prin aceste r?nduri cel dint?i prinos de mul?umire. Sunt ?ncredin?at c?? ?n urm??-mi are s?? se adune gloat?? mare. A. I. ODOBESCU
Faraonii
￥16.35
Locul pe care-l ocup? un scriitor ?n ierarhia istoriei literare a unei na?iuni e condi?ionat de cel pu?in trei factori: personalitatea sa opera sa ?i in???uen?a acestei opere ?n primul r?nd asupra contemporanilor s?i ?i implicit dup? aceea asupra urma?ilor; a?adar ecoul prelungit ?i durabil cu care aceast? oper? ancoreaz? ?n posteritate. Perpessicius
Eerst aanbellen: Een Hartendiefjes Kortverhaal
￥16.35
Eerst aanbellen: Een Hartendiefjes Kortverhaal
Poezii
￥16.35
Toata tara pe care o numim astazi Moldova precum si tinuturile invecinate dinspre asfintit au fost stapanite la inceput de sciti care cucerisera aproape trei parti ale lumii cu toate ca dupa obiceiul lor stramosesc ei nu aveauasezari statornice. Pe langa feluritele numiri date de hoardele care s-au perindat pe cursul vremii grecii i-au numit pe locuitorii acestor tinuturi cand geti cand daci. Sub stapanirea romanilor s-a statornicit numirea de daci.“ Dimitrie Cantemir - Descrierea Moldovei
Moara cu noroc
￥16.35
Folcloristica ?i critica literar? au stabilit de mult ca Ispirescu este autorul celei mai ample si valoroase colec?ii de basme rom?ne?ti Legende sau basmele romanilor, adunate din gura poporului de Ispirescu, culeg?tor-tipograf […],"?irag de pietre scumpe din averea na?ional?" (V Alecsandri)," ?nt?ia mare colec?ie de basme din Muntenia" ce de?ine "locul ?nt?i ?n folcloristica rom?neasc?" (Ov. Barlea). Ispirescu a cules 70 de basme reprezent?nd 57 de tipuri. Prin colec?ia sa de basme, cele mai multe fantastice, epic? folcloric? bucure?tean? intr? ?n circula?ie scris?, ad?ug?ndu-se liricii folclorice bucure?tene cultivate de Anton Pann ?i ulterior de G. Dem. Teordorescu. Pentru colec?ia amintit? Ispirescu a fost elogiat de V Alecsandri, I. Ghica, N. Filimon, A. I. Odobescu, M. Eminescu, C. A. Rosetti, I. lonescu de la Brad, B. E Ha?deu, B. Delavrancea, dintre rom?ni, iar dintre str?ini de Jules Brun, Emil Picot, Kr. Nyrop. Colec?ia sa a ?ntrecut ?n popularitate pe oricare alta similar?, iar numele i-a fost pus adeseori al?turi de acelea ale lui I. Creanga ?i Anton Pann ("acele trei astre str?lucite de b?rba?i care ?i-au c?p?tat merite nemuritoare pentru cultivarea adev?ratei limbi a poporului rom?n", scria J. U. Jarnik), iar dintre str?ini, de acelea ale lui Charles Perrault, fra?ilor Grimm, Vuk Karadzic ?i Afanasiev. […] Cele mai multe – dintre care se disting prin originalitatea simbolurilor ?i expresia elevat? Tinere?e f?r? b?tr?ne?e ?i via?? f?r? de moarte, Pr?slea cel voinic ?i merele de aur, Balaurul cel cu ?apte capete, Fiul v?n?torului s. a. – sunt culese de la povestitori din Bucure?ti, ?n genere informatori de condi?ie modest? – mici meseria?i, muncitori, solda?i -, fapt care atest? originea folcloric? a basmelor, numai c?teva fiind povestite de studen?i, farmaci?ti, ofi?eri.
?iganiada
￥16.35
Stolnicul a scris o carte erudit?, dar textul s?u este departe de a fi aglomerare nesf?r?it? de date ?i de fapte. G?nduri limpezi, unite ?n sisteme ce pot purta numele de filozofie a culturii (stima sa pentru actul civilizatoriu ?i pentru civiliza?ia vechilor greci) ?i de filozofie a istoriei (concretizat? ?n acea concep?ie a evolu?iei, a devenirii ?n istorie ("na?terea ?i stric?ciunea"): "Toate lucr?rile ce s?nt ?n lume au ?i aceste trei stepene dupr? ce s? fac, adec?te urcarea, starea ?i pogor?rea, au, cum le zic al?ii: ad?ugarea, starea ?i plecarea". Cartea Stolnicului nu este – de prisos s? o mai spunem – o cronic?. Locul marelui c?rturar nu este printre cronicari, ci categoric al?turi de istorici, l?ng? un Dimitrie Cantemir, de pild?, ?ntr-o vecin?tate la care aspir? cu justificate preten?ii. Scrierea sa se disociaz? vizibil de textele contemporanilor, sclipirea geniului ?i capacitatea de a str?bate spa?iile ample ale trecutului ?l despart de alc?tuitorii letopise?elor, indivizi marca?i oricum de o modestie doar incidental atenuat? de aspira?ia spre g?ndul elevat. Dac? ar fi fost terminat? (dac?, cu alte cuvinte, autorul ei, c?ruia cu greu ?i g?sim un egal printre contemporanii "munteni", s-ar fi putut sustrage agita?iilor la a c?ror surs? se afla adesea), Istoria ??rii Rum?ne?ti, cu fraza ei alambicat?, cu excursiile ei fastuoase ?i paradele de impresionant? erudi?ie, ar fi ?nchegat. O istorie spectaculoas?, fascinant?, ca mai toate produc?iile Barocului, sub al c?rui semn se des?v?r?ise, prin asimil?ri de mare profunzime, spiritul nelini?tit al autorului ei. Dan Horia MAZILU
Iubire
￥16.35
Chirita in Iasi abunda in peripetii spumoase atragatoare prin inlantuirea alerta. Pentru a le gasi fetelor barbati cu rang Cucoana Chirita are parte de aventuri incurcaturi urmariri pacaleli care par a nu se mai ispravi. Pungescu si Bondici cartofori vestiti se travestesc in orfeline se dau drept boieri sporind incurcaturile si marind hazul. Orbita de visul de marire Chirita e gata sa si-i faca gineri. Dar arestarea cotcarilor face ca cele doua domnisoare sa se poata casatori cu alesii inimii lor.
C?ntece istorice. Balade populare rom?ne?ti
￥16.35
Oamenii de m??sura lui Nicolae B??lcescu sunt ?nc?? rari ?ntre rom?nii de ast??zi. Acei care ca d?nsul ?n tot cursul unei existen?e de lupt?? au fost insufla?i numai de nobila sim?ire a amorului de patrie ?i carii au visat ?i lucrat cu ne?ncetare la re?nvierea ?i la m??rirea neamului lor merit?? s?? atrag?? respectul ?i simpatiile urma?ilor. Tot ce se atinge de acei oameni de frunte diversele ?nt?mpl??ri ce au trecut peste d?n?ii actele lor publice ?i chiar incidentele vie?ii lor private devin dup?? moarte de un mare interes pentru cine ?tie a-i pre?ui ?i ?i admir??. E o datorie sacr?? pentru amicii ?i contemporanii lor de a face apel suvenirelor spre a feri de uitare toate noti?iile ce pot contribui la completarea biografiei lor. [...]... l-am v??zut lucr?nd cu entuziasm la Istoria rom?nilor sub Mihai-Vod?? Viteazul. Vasile ALECSANDRI Nicolae B??lcescu ?n Moldova
Rom?nii supt Mihai Voievod Viteazul
￥16.35
Editia de fata incearca sa reuneasca pentru lectura tanarului cititor cateva dintre cele mai reprezentative carti populare romanesti; care au avut o intensa circulatie pe pamanturile noastre; incepand cu secolul al XVII-lea si pana in ziua de azi. Cartile populare au fost cartile de lectura dintotdeauna ale celor mai diverse categorii de cititori. Mai mult chiar, pentru cei nestiutori de carte au fost carti de ascultare, citite fiindu-le de carturari. B. E Hasdeu este savantul care a afirmat ca “inainte de a desfasura intr-o limba o literatura culta; cartea poporana, in curs de secoli, este unica literatura a natiunii intregi“ (sublin. red.). Astfel ca la inceput cartile populare erau raspandite de la o generatie la alta prin numeroase copii de manuscrise sau pe cale orala de cele mai multe ori. Pe la sfarsitul secolului al XVIII-lea; dar mai ales in secolul al XIX-lea ele au continuat sa fie raspandite si citite in numeroase editii tiparite; care sunt bine cunoscute si studiate in circuitul stiintific. Editia noastra cuprinde patru dintre cele mai cunoscute carti populare: Alexandria; Varlaam si loasaf; Archirie si Anadan si Esopia. In scopul unei mai bune familiarizari a cititorului cu istoricul raspandirii acestor patru creatii in spatiul romanesc; dam in cele ce urmeaza mai intai o succinta informatie despre originea lor si apoi despre imprejurarile in care au ajuns sa fie tiparite in romaneste. Alexandria este un roman popular; care dateaza din sec. III inaintea erei noastre; si a fost scris de un anonim in limba greaca in Egiptul elenistic. Din Egipt romanul a calatorit apoi in rasarit; in tarile care facusera odata parte din imperiul lui Alexandru cel Mare; si s-a raspandit cu deosebire in imperiul bizantin; unde capata un colorit crestin.
Vlaicu-Voda. Balada stramosilor
￥16.35
Biblioteca colarului“ cuprinde cele mai preuite opere ale scriitorilor clasici ai literaturii romne din programa colar. Crile de neuitat ale copilriei sunt disponibile astzi si in format e-book.
Drag ?mi e s? fac armata
￥16.35
...gasesc o adevarata satisfacere de a va declara ca sunt de parerea dumneavoastra in privirea talentului poetic al junelui Petre Dulfu. Ziua se cunoaste de dimineata zice romanul. Astfel din primele poezii m-am convins ca Petre Dulfu poseda in suflet scanteia sacra si sub condei o limba armonioasa pe care stie s-o mladie dupa cerintele ritmului. Talent exista: el e un dar al naturii si e menit a se dezvolta cu timpul pentru a crea opere frumoase ce vor inavuti literatura noastra. Trebuie dar a fi incurajat si sustinut pe calea in care a intrat cale buna si roditoare caci fiecare planta in pamantul ei prospera.“ – Vasile Alecsandri
Critice
￥16.35
Cugetarea ascu?it?? ?i pu?intel sceptic?? pe care o g??sim ?n proverbe expresia colorat?? ?i plastic?? alternan?a de z?mbet ?i triste??? tot sufletul poporului variat ca o prim??var?? de la noi le g??sim ?n cel dint??i povestitor artist al nostru Ion Neculce - care nu e un mare c??rturar cum au fost Costine?tii ?i care vorbe?te ca un r??z??? sf??tos de odinioar??. N??cazurile s??racei Moldove Neculce le-a avut scrise ?n inima lui cum spune ?nsu?i. ?n marginile limbii simple ?i ?n?elepte a adunat ?n cronica lui comori de frumuse?i artistice. Letopise?ul s??u mi-i carte de c??p??t?i - ?i de c?te ori ?l deschid mi se umple sufletul de pl??ceri rare. [...] De la Ion Neculce ?i p?n?? la Creang?? a curs vreme ?ndelungat??: aproape dou?? veacuri. ??i ?n unul ?i ?n altul sim?esc ?ns?? sufletul cel ve?nic al neamului. ??i la unul ?i la altul g??sesc caracterele specifice ale poporului nostru. ??i unul ?i altul au ?nflorit pe aceste plaiuri ?i au scos la soare vechile comori. Am?ndoi au f??cut parte din acea familie de oameni rari ?i ciuda?i care ies din c?nd ?n c?nd de pe drumurile ob?te?ti ?i se r??zle?esc c?nt?nd cu ochii spre cer. Ca ?i ei odinioar?? c?te un p??stor nec??rturar se ?n??l?a pe aripi de g?nduri ?i de visuri c?nt?nd sfios frumuse?a ve?nic schimb??toarelor lucruri ?i jalea scurtei ?i trec??toarei vie?i. Aici e panteonul meu literar simplu ?i rustic f??r?? podoabe ca natura ?ns?? m??re? ca ?i d?nsa. Sim?indu-m?? al acestui popor ?i al trecutului ?i ucenic al acestor mari ?nainta?i le ?nchin lor clipa solemn?? de acum ?n care o adunare a?a de aleas?? pe ei ?i cinste?te ?n umila mea oper??. Mihail SADOVEANU Poezia popular??
