购物车
个人中心
Troi?a
￥16.35
Autor al lui Alexandru L?pu?neanu, nuvela unanim recunoscut? drept o capodoper? ?n peisajul literelor rom?ne?ti, Costache Negruzzi (1808-1868) se dovede?te a fi ?i un fin observator al lumii ?i vremurilor sale. Citind scrisorile din Negru pe alb, vom descoperi un foarte bun jurnalist ?i un umorist de calitate, din aceea?i v?n? bonom? ?i s?n?toas? ca ?i Creang?, dar ?i ,,tr?ndav? Moldov?'' cu t?rgu?oarele sale ?i cu oamenii ei ridicoli ori, dimpotriv?, cu demnii urma?i ai r?ze?ilor lui ?tefan.
Eerst aanbellen: Een Hartendiefjes Kortverhaal
￥16.35
Eerst aanbellen: Een Hartendiefjes Kortverhaal
Snoave sau pove?ti populare
￥16.35
Ct privete poeziile dlui Stamati dei un critic posomort ar putea gsi n ele oarecare neglijri de rime mrturisesc c eu le-am cetit cu mult interes [...] i [...] snt dispus a descoperi multe frumusei n poeziile sale.“ – V. Alecsandri
Letopise?ul ??rii Moldovei. O sam? de cuvinte
￥16.35
Pann are meteugul micrii fine, al amestecului savuros de mirosuri lingvistice tari. Portretul feciorului de mprat, fiu de iganc, poate servi ca specimen [...].Toate mainriile comediei sunt folosite, bineneles, cu materie aforistic, monologul, dialogul cu replici simetrice, jocurile de a parte, micile bufonerii de limbaj sau de mimic, Povestea vorbei fiind o comedie a cuvintelor pure i o comedie uman, fcut din observaii impersonale, surprinztoare n totala lor lips de inedit.“ – George Clinescu
Faraonii
￥16.35
Locul pe care-l ocup? un scriitor ?n ierarhia istoriei literare a unei na?iuni e condi?ionat de cel pu?in trei factori: personalitatea sa opera sa ?i in???uen?a acestei opere ?n primul r?nd asupra contemporanilor s?i ?i implicit dup? aceea asupra urma?ilor; a?adar ecoul prelungit ?i durabil cu care aceast? oper? ancoreaz? ?n posteritate. Perpessicius
?n zarea anilor
￥16.35
Cele cuprinse-n cartea aceasta au fost scrise si publicate in deosebite timpuri la deosebite ocaziuni si-n urma unor deosebite indemnuri sunt deci in ele pe ici pe colo fie repetitiuni fie complectari care vor fi suparand pe unii dintre cititori. Le cer acestora iertare; am socotit insa ca buna credinta literara imi impune sa le reproduc toate asa cum au fost publicate fara de nici o scadere si fara de nici un adaos. (Ioan Slavici)
Drag ?mi e s? fac armata
￥16.35
...gasesc o adevarata satisfacere de a va declara ca sunt de parerea dumneavoastra in privirea talentului poetic al junelui Petre Dulfu. Ziua se cunoaste de dimineata zice romanul. Astfel din primele poezii m-am convins ca Petre Dulfu poseda in suflet scanteia sacra si sub condei o limba armonioasa pe care stie s-o mladie dupa cerintele ritmului. Talent exista: el e un dar al naturii si e menit a se dezvolta cu timpul pentru a crea opere frumoase ce vor inavuti literatura noastra. Trebuie dar a fi incurajat si sustinut pe calea in care a intrat cale buna si roditoare caci fiecare planta in pamantul ei prospera.“ – Vasile Alecsandri
Iubire
￥16.35
Chirita in Iasi abunda in peripetii spumoase atragatoare prin inlantuirea alerta. Pentru a le gasi fetelor barbati cu rang Cucoana Chirita are parte de aventuri incurcaturi urmariri pacaleli care par a nu se mai ispravi. Pungescu si Bondici cartofori vestiti se travestesc in orfeline se dau drept boieri sporind incurcaturile si marind hazul. Orbita de visul de marire Chirita e gata sa si-i faca gineri. Dar arestarea cotcarilor face ca cele doua domnisoare sa se poata casatori cu alesii inimii lor.
C?ntece istorice. Balade populare rom?ne?ti
￥16.35
Oamenii de m??sura lui Nicolae B??lcescu sunt ?nc?? rari ?ntre rom?nii de ast??zi. Acei care ca d?nsul ?n tot cursul unei existen?e de lupt?? au fost insufla?i numai de nobila sim?ire a amorului de patrie ?i carii au visat ?i lucrat cu ne?ncetare la re?nvierea ?i la m??rirea neamului lor merit?? s?? atrag?? respectul ?i simpatiile urma?ilor. Tot ce se atinge de acei oameni de frunte diversele ?nt?mpl??ri ce au trecut peste d?n?ii actele lor publice ?i chiar incidentele vie?ii lor private devin dup?? moarte de un mare interes pentru cine ?tie a-i pre?ui ?i ?i admir??. E o datorie sacr?? pentru amicii ?i contemporanii lor de a face apel suvenirelor spre a feri de uitare toate noti?iile ce pot contribui la completarea biografiei lor. [...]... l-am v??zut lucr?nd cu entuziasm la Istoria rom?nilor sub Mihai-Vod?? Viteazul. Vasile ALECSANDRI Nicolae B??lcescu ?n Moldova
Rom?nii supt Mihai Voievod Viteazul
￥16.35
Editia de fata incearca sa reuneasca pentru lectura tanarului cititor cateva dintre cele mai reprezentative carti populare romanesti; care au avut o intensa circulatie pe pamanturile noastre; incepand cu secolul al XVII-lea si pana in ziua de azi. Cartile populare au fost cartile de lectura dintotdeauna ale celor mai diverse categorii de cititori. Mai mult chiar, pentru cei nestiutori de carte au fost carti de ascultare, citite fiindu-le de carturari. B. E Hasdeu este savantul care a afirmat ca “inainte de a desfasura intr-o limba o literatura culta; cartea poporana, in curs de secoli, este unica literatura a natiunii intregi“ (sublin. red.). Astfel ca la inceput cartile populare erau raspandite de la o generatie la alta prin numeroase copii de manuscrise sau pe cale orala de cele mai multe ori. Pe la sfarsitul secolului al XVIII-lea; dar mai ales in secolul al XIX-lea ele au continuat sa fie raspandite si citite in numeroase editii tiparite; care sunt bine cunoscute si studiate in circuitul stiintific. Editia noastra cuprinde patru dintre cele mai cunoscute carti populare: Alexandria; Varlaam si loasaf; Archirie si Anadan si Esopia. In scopul unei mai bune familiarizari a cititorului cu istoricul raspandirii acestor patru creatii in spatiul romanesc; dam in cele ce urmeaza mai intai o succinta informatie despre originea lor si apoi despre imprejurarile in care au ajuns sa fie tiparite in romaneste. Alexandria este un roman popular; care dateaza din sec. III inaintea erei noastre; si a fost scris de un anonim in limba greaca in Egiptul elenistic. Din Egipt romanul a calatorit apoi in rasarit; in tarile care facusera odata parte din imperiul lui Alexandru cel Mare; si s-a raspandit cu deosebire in imperiul bizantin; unde capata un colorit crestin.
Vlaicu-Voda. Balada stramosilor
￥16.35
Biblioteca colarului“ cuprinde cele mai preuite opere ale scriitorilor clasici ai literaturii romne din programa colar. Crile de neuitat ale copilriei sunt disponibile astzi si in format e-book.
?ntuneric ?i lumin?
￥16.35
Nu invenia epic sau aciunea (cunoscut de mai nainte) intereseaz la Budai-Deleanu, ct viziunea sa satiric caricatural, enorma jovialitate, verva parodistic inepuizabil, formidabila ironie, n fine, capacitatea maxim de a zugrvi autentic realitatea sub aparenele cele mai bufone i de a propune idei pe calea bunei dispoziii continui. (…) Veritabila creaie a lui Budai-Deleanu nu trebuie cutat n direcia tipurilor individuale. La fel ca scriitorii ardeleni de mai trziu, ca, de pild, Rebreanu, Budai e, n schimb, un excelent observator i pictor al aglomerrilor umane, al maselor vzute sub aspect colectiv, deci, cu att mai mult al iganilor, caracterizai printr-o existen tribal, gregar."Alexandru Piru
Poezii
￥16.35
Toata tara pe care o numim astazi Moldova precum si tinuturile invecinate dinspre asfintit au fost stapanite la inceput de sciti care cucerisera aproape trei parti ale lumii cu toate ca dupa obiceiul lor stramosesc ei nu aveauasezari statornice. Pe langa feluritele numiri date de hoardele care s-au perindat pe cursul vremii grecii i-au numit pe locuitorii acestor tinuturi cand geti cand daci. Sub stapanirea romanilor s-a statornicit numirea de daci.“ Dimitrie Cantemir - Descrierea Moldovei
Moara cu noroc
￥16.35
Folcloristica ?i critica literar? au stabilit de mult ca Ispirescu este autorul celei mai ample si valoroase colec?ii de basme rom?ne?ti Legende sau basmele romanilor, adunate din gura poporului de Ispirescu, culeg?tor-tipograf […],"?irag de pietre scumpe din averea na?ional?" (V Alecsandri)," ?nt?ia mare colec?ie de basme din Muntenia" ce de?ine "locul ?nt?i ?n folcloristica rom?neasc?" (Ov. Barlea). Ispirescu a cules 70 de basme reprezent?nd 57 de tipuri. Prin colec?ia sa de basme, cele mai multe fantastice, epic? folcloric? bucure?tean? intr? ?n circula?ie scris?, ad?ug?ndu-se liricii folclorice bucure?tene cultivate de Anton Pann ?i ulterior de G. Dem. Teordorescu. Pentru colec?ia amintit? Ispirescu a fost elogiat de V Alecsandri, I. Ghica, N. Filimon, A. I. Odobescu, M. Eminescu, C. A. Rosetti, I. lonescu de la Brad, B. E Ha?deu, B. Delavrancea, dintre rom?ni, iar dintre str?ini de Jules Brun, Emil Picot, Kr. Nyrop. Colec?ia sa a ?ntrecut ?n popularitate pe oricare alta similar?, iar numele i-a fost pus adeseori al?turi de acelea ale lui I. Creanga ?i Anton Pann ("acele trei astre str?lucite de b?rba?i care ?i-au c?p?tat merite nemuritoare pentru cultivarea adev?ratei limbi a poporului rom?n", scria J. U. Jarnik), iar dintre str?ini, de acelea ale lui Charles Perrault, fra?ilor Grimm, Vuk Karadzic ?i Afanasiev. […] Cele mai multe – dintre care se disting prin originalitatea simbolurilor ?i expresia elevat? Tinere?e f?r? b?tr?ne?e ?i via?? f?r? de moarte, Pr?slea cel voinic ?i merele de aur, Balaurul cel cu ?apte capete, Fiul v?n?torului s. a. – sunt culese de la povestitori din Bucure?ti, ?n genere informatori de condi?ie modest? – mici meseria?i, muncitori, solda?i -, fapt care atest? originea folcloric? a basmelor, numai c?teva fiind povestite de studen?i, farmaci?ti, ofi?eri.
?iganiada
￥16.35
Stolnicul a scris o carte erudit?, dar textul s?u este departe de a fi aglomerare nesf?r?it? de date ?i de fapte. G?nduri limpezi, unite ?n sisteme ce pot purta numele de filozofie a culturii (stima sa pentru actul civilizatoriu ?i pentru civiliza?ia vechilor greci) ?i de filozofie a istoriei (concretizat? ?n acea concep?ie a evolu?iei, a devenirii ?n istorie ("na?terea ?i stric?ciunea"): "Toate lucr?rile ce s?nt ?n lume au ?i aceste trei stepene dupr? ce s? fac, adec?te urcarea, starea ?i pogor?rea, au, cum le zic al?ii: ad?ugarea, starea ?i plecarea". Cartea Stolnicului nu este – de prisos s? o mai spunem – o cronic?. Locul marelui c?rturar nu este printre cronicari, ci categoric al?turi de istorici, l?ng? un Dimitrie Cantemir, de pild?, ?ntr-o vecin?tate la care aspir? cu justificate preten?ii. Scrierea sa se disociaz? vizibil de textele contemporanilor, sclipirea geniului ?i capacitatea de a str?bate spa?iile ample ale trecutului ?l despart de alc?tuitorii letopise?elor, indivizi marca?i oricum de o modestie doar incidental atenuat? de aspira?ia spre g?ndul elevat. Dac? ar fi fost terminat? (dac?, cu alte cuvinte, autorul ei, c?ruia cu greu ?i g?sim un egal printre contemporanii "munteni", s-ar fi putut sustrage agita?iilor la a c?ror surs? se afla adesea), Istoria ??rii Rum?ne?ti, cu fraza ei alambicat?, cu excursiile ei fastuoase ?i paradele de impresionant? erudi?ie, ar fi ?nchegat. O istorie spectaculoas?, fascinant?, ca mai toate produc?iile Barocului, sub al c?rui semn se des?v?r?ise, prin asimil?ri de mare profunzime, spiritul nelini?tit al autorului ei. Dan Horia MAZILU
Teatru
￥16.35
[...] Plutonismul borealismul si neptunismul traiesc intr-o corespondenta perpetua cu serafismul in mai toate poemele vizionare si in prozele eminesciene. Mi se pare ca nucleul lui se afla in Cezara unde poetul trateaza programatic tema ?sanatoasei barbarii“ asociindu-i trei mituri: mitul implinirii erotice mitul paradisului rustic si mitul reincorporarii fiintei in natura... Este o parabola in care sihastria si senzualitatea se conjuga cu o filosofie a plenitudinii si a singuratatii. Eminescu creeaza aici ca un pandant al paradisului lunar din Sarmanul Dionis un rai pamantesc prin care cutreiera nerusinat de frumoasa cu toata bucuria simturilor dezlantuite Cezara.
Poezii
￥16.35
Nu exist? nici un roman care s? fi fost la fel de prost citit ca Rusoaica lui Gib Mih?escu. Inclusiv de c?tre critica literar? a anilor '30 din secolul trecut. Despre critica de dup? r?zboi e greu de vorbit. Tip?rit ?n 1933, romanul n-a fost reeditat niciodat? ?n timpul comunismului. Nici m?car ?n edi?iile critice. Motivul este ?n primul r?nd titlul. Cu toat? ?desp?r?irea“ politic? a regimului de la Bucure?ti de Uniunea Sovietic? din aprilie 1964, liderii romani au continuat s? menajeze p?n? la sf?r?it ?marea ?ar? prietena“, era formula obi?nuit?, de la R?s?rit, interzic?nd orice referire direct?.Rusoica e un roman captivant, care se cite?te cu pl?cere, dincolo de toate sofisticatele considera?ii ale criticilor. E un roman de aventuri ?i de iubire, despre un t?n?r care ??i ia dorin?ele drept vise ?i iluziile drept idealuri. Cu to?ii, la o anumit? v?rst?, p??im acest lucru. ?i p?n? s? ne fie ru?ine de p??ania proprie, ne desf?t?m cu nemaipomenitele p??anii sentimentale ale locotenentului Ragaiac.NICOLAE MANOLESCU
Rusoaica
￥16.35
i totui, unei atari caracterizri strict estetice poate c n-ar trebui dect s-i adugm o notaie simpl, elementar: n universul vieii noastre cotidiene, cel nesat de valori pestrie, n care spiritul exhibiionist al noilor Scatii a devenit o adevrat instituie – el fiind tot mitocnesc, agresiv i invaziv ca i acum un veac – tot ceea ce ne rmne este s ne autocontemplm, distanndu-ne i decantnd n tot tumultul haotic ceea ce are valoare moral peren i sens n longue durée, cum ar spune Fernand Braudel. Poate c aa ceva a intuit Duiliu Zamfirescu nc de atunci, iar ca scriitor s-a simit dator s lase generaiilor viitoare Ciclul Comnetenilor, iar ca om s fie, ntotdeauna, politicos. Or, se tie c virtutea politeii a locuit“ firesc n cele dou stiluri i moduri de via att de apreciate de autor: aristocraia i rnimea. Dou clase sociale care au disprut din istorie, tot aa cum trsturile morale i estetice asociate lor n mod privilegiat par a fi estompate n contemporanitate: statornicia, nobleea caracterului, generozitatea, rbdarea, blndeea, serenitatea i simul onoarei. Eclipse i absene despre care nu se poate sa nu meditam recitindu-l pe Duiliu Zamfirescu.
Dic?ionar de proverbe rom?ne?ti
￥16.35
La temelia acestei culegeri de folclor stau cercet??rile de teren pe care le-am efectuat ?n ultimele dou?? decenii ?n localit???i din Republica Moldova ?n special din st?nga Nistrului regiune denumit?? tradi?ional Transnistria precum ?i din Bucovina. O baz?? solid?? o constituie materialele p??strate ?n arhiva Academiei de ??tiin?e a Republicii Moldova informa?ii colectate ?i depozitate ?n anii de dup?? cel de-al doilea r??zboi mondial. De un real folos ne-au fost colec?iile de folclor ?ngrijite ?i publicate de cercet??tori din ?ar?? precum ?i ?nregistr??rile f??cute ?n cadrul Festivalului folclorului ost???esc ce se desf???oar?? la Chi?in??u la ale c??rei cinci edi?ii am participat p?n?? acum. O parte ?nsemnat?? din aceste materiale cum ar fi legende povestiri orale snoave basme c?ntece epice eroice istorice lirica popular?? ?n marea sa diversitate crea?ii din complexul ceremonial de familie ?i calendaristic etc. au v??zut anterior lumina tiparului ?n ziare ?i reviste ?n volume tematice culegeri zonale ?i monografii folclorice ale unor localit???i. ?n context men?ion??m c?? este salutabil?? mai ales aceast?? din urm?? ac?iune de alc??tuire ?n ultimii ani a unor studii ?i culegeri etnofolclorice ale satelor din st?nga Prutului chiar dac?? unii autori sunt mai pu?in aviza?i. Tudor Colac
Pove?ti
￥16.35
Stejarul din Borzeti", subintitulat nc de la prima apariie "Legend istoric", este o reevaluare a unei legende populare povestit lui N. Gane de V. Alecsandri – aa cum singur autorul mrturisete ntr-o not ce nsoete scrierea. In centrul legendei st marele tefan, nfiat n dou ipostaze distincte: copil – jucndu-se “de-a rzboiul“, “motiv“ pentru care Gheorghie, prietenul i tovarul lui de joac este ucis de sgeile ttarilor invadatori, i domn – dup btlia de la Lipinti, cnd fiul hanului, luat prizonier, este judecat i osndit sub acelai stejar, unde, cu trei decenii n urm, pierise, n timpul unui joc nevinovat de copii, micuul Gheorghie. Evocarea celor dou momente ofer scriitorului prilejul unei grandioase i inedite imagini n centrul creia st tefan cel Mare, ocrotitor al Moldovei, “domn i erou, n gloriosul veac de aur“. — Constantin Mohanu
Poezii populare ale romanilor
￥16.35
Mitropolitul Antim este dup? c?te ?tim p?n? acum primul care rup?nd cu tradi?ia se urc? ?n amvonul mitropoliei ?n zilele marilor s?rb?tori ca s? gr?iasc? poporului s?u drept de la suflet la suflet. P?n? la el ?n biserica noastr? locul predicii ?l ?inea cazania; dar cazaniile alc?tuite cu multe veacuri ?n urm? cuprindeau explicarea textelor evanghelice ?n linii general-omene?ti ca pentru toate vremurile ?i pentru toate societ??ile pe c?nd societatea rom?neasc? de la ?nceputul secolului al XVIII lea avea nevoie de o ?nv???tur? vie adaptat? la nevoile ei duhovnice?ti la suferin?ele ei la durerile ei. Mitropolitul Antim a ?n?eles acest mare adev?r ?i de pe ?n?l?imea amvonului el a ?tiut s? g?seasc? cuvinte mi?c?toare de m?ng?iere care r?sunau ad?nc ?n suflete alin?nd necazurile unui neam ?ntreg ca de pild? acele discrete aluzii la l?comia nes??ioas? a turcilor care nu mai conteneau cu biruri ?i angarale. ?n evolu?ia literaturii vechi Antim Ivireanul are meritul de a fi stimulat introducerea limbii materne ?n bisericile din ??ara Rom?neasc? ?i de a fi fost ini?iatorul predicii — o predic? vie adaptat? nevoilor societ??ii ?i timpului de o mare ?n?l?ime moral? ?i o real? frumuse?e stilistic?. El a dat o str?lucire deosebit? domniei lui Br?ncoveanu fiindc? l-a ajutat ca potrivit unei tradi?ii mai vechi a domnilor Basarabi s? ia sub obl?duirea lui cre?tin?tatea ortodox? oprimat? sub vitrega st?p?nire a turcilor. Nicolae CARTOJAN Istoria literaturii rom?ne vechi
